Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Shadows and Dust [+16]

#11
A/N: Ms kiss_me_deea , ai dreptate. Pentru cine numai stie partea subliniata este ce gandeste Alex

Chapter eight: Drag me back to hell

NU! Clar nu vroiam ca aceste buze necunoscute sa le atinga pe ale mele, dar trebuia sa recunosc ca imi placea senzatia, avea buzele moi , putin crapate. Nu puteam sa ma impotrivesc, asa ca la un moment dat m-am lasat si chiar asteptam mai mult, poate aflam cine era. Dar dupa cateva minute a disparut, nici umbra nu puteam sa o vad in intunericul din camera.
Am oftat , probabil cineva gresise persoana, cine in casa asta se simtea atras fizic de mine? De ce de mine? Celelalte fete erau mult mai frumusele mai aranjate, mai mult decat mine.
***
M-am uitat la ceas, era doua noaptea. Nu stiam exact de ce dar incepuse sa ma doara putin burta, eram usor balonata si nu ma simteam bine deloc. M-am dus la baie in repetate randuri, dar nu rezolvam nimic. Ma zvarcoleam singura in pat , simteam cum tot interiorul ma durea , numai simtisem in viata mea asa ceva.
In patul de langa mine numai era nimeni, Darius se uita la un film jos, nu vroia sa ma deranjeze din somn asa tarziu. As fi vrut sa cobor pana jos, sa-mi fac un ceai. Ce puteam sa fac pana la urma? Eram blocata in casa asta, fara niciun fel de medic care sa ma poata ajuta. Ma rugam usor la Dumnezeu sa nu fie ceva grav, insa durerile insuportabile imi demonstrau exact contrarul.

Usa de lemn era putin deschisa, lansand sa intre o raza mica de lumina in camera, se facea dimineata, m-am uitat uimita la ceas , era deja sase. M-am ridicat usor in fund, tot interiorul meu sa zvarcolea, parca un animal intrase in mine si imi devora tot interiorul , era o durere groaznica, dar suportam. Am suportat lucruri si mai urate de atat, era un fleac, nu aveam nimic. Incercam sa ma calmez singura. Devenise chiar suportabil dupa un timp ...pana cand, am simtit intepaturi ingrozitoare in umerii, am urlat de durere, lacrimile imi curgeau pe fata, nu ma puteam controla , parca cineva imi baga un cutit adanc in umeri.
Lumina de pe hol s-a revarsat in camera si cineva a intrat in camera, am deschis ochii, erau acoperiti cu lacrimi si nu vedeam decat silueata unui baiat.
A venit si m-a mangaiat usor pe cap , stergandu-i lacrimile. L-am recunoscut dupa ochii luminosi, era Daren. Am incercat sa-i zambet dar chinul era prea mare.
”Linisteste-te ...gata, ce ai ?”
Vocea lui ma calma in momentul asta, trageam usor aer in piep, simteam ca ceva ma apasa . Nu puteam sa respir prea bine.
”De la doua, ma doare burta extrem de tare si ma inteapa umerii..”vocea mea tremura de durere.
”O sa fie bine, stau eu cu tine.”
Nu credeam niciodata ca baiatul asta o sa faca asta pentru mine, a stat non-stop cu mine. M-a ajutat pana la baie, trebuie sa mentionez ca m-a carat pana la baie pentru ca era sa lesin de cateva ori. Eu care nu lesinam niciodata, nu aveam niciodata nimic mai grav de o raceala, eram in situatia asta. Daren era acolo si ma tinea in brate , ma ajuta sa-mi revin. Cu toate ca prezenta lui imi imbunatatea starea, el nu facea minuni. Eu tot la fel de rau ma simteam, numai mancasem de o zi si nici de somn nu am avut parte. Eram mult mai alba decat de obicei, aproape trasnparenta , buzele erau la fel de albe cu usoare tente de mov. Aratam ca un zoombie si totusi Daren avea atata rabdare si intelegere.
In scurt timp toata lumea a aflat de problema mea si au venit sa ma viziteze pe rand, Alex si Steph erau amandoi socati, fara cuvinte, nu stiau ce sa faca, insa au ramas sa-mi tina companie. Daren ma tinea de mana in timp ce eu ma zvarcoleam in pat, luptandu-ma cu monstrul dinauntrul meu .

Cand era durerea mai mare, numai aveai prea multe sperante. Urma sa mor aici, asta era sfarsitul meu, un sfarsit tragic, plangeam incontinuu. Nu imi era frica de moarte, dar mama?! Ce o sa faca ea fara mine? Eram singura persoana din viata ei, era singura intr-o lume ciudata, nu vroiam sa o las singura, nu vroiam sa mor.
Fara prea multe prezentarii, fiinta isi facu dinou aparitia in camera mea, facandu-le semn celor trei cavaleri sa plece din camera. Daren m-a pupat parinteste pe frunte iar Steph si Alex pe obraz. M-am uitat la fiita, oare nu avea nici macar putin mila in ea? Sa ma priveasca asa cum ma chinui aici?
”Cred ca realizezi ce se intampla aici.”
”O sa mor.” am raspuns eu scurt, incercand sa-mi sterg lacrimile de pa fata palida.
”Da.”
Masca se uita la mine, rece si necrutatoare ca deobicei. Daca as fi avut forta as fi incercat sa o omor, de ce eu? Mi-am bagat degetele in cearceaf si plangeam, lacrimile imi curgeau siroaie pe fata, nu puteam sa ma contrez, ma durea asa tare si nu vroiam sa mor. Persoana doar se uita la mine, credeam ca astepta sa mor , sa-mi ia cadavrul sa-l arunce intr-o groapa. Oare cate persoane mai omorase asa? Imi era frica, tremuram din toata incheiturile , am inchis ochii si am sperat ca totul sa se termine rapid..
Am deschis dinou ochii, nu eram moarta . Daren, Alex si Steph si-au reluat pozitiile ca niste gardienii constiinciosi. Am zambit, trebuia sa le spun, sa-mi iau adio.
”Cam asta e, o sa ma duc intr-o lume mai buna..” am zis eu pe un ton usor sarcastic, incercand sa fac o gluma, dar vocea tremurata de atata plans m-a dat de gol.
”Nu vorbi asa! O sa fie bine, promit ca o sa fac tot ce pot ..”raspunse Daren , ma tinea strans de mana.
”Purr si simplu nu se poate, ce ma fac eu farrra tine aici?”adauga Steph cu lacrimi in ochii.
Numai Alex parea pierdut total in lumea lui, se uita mine cu ochii lui bleomarin , dar parca mai mult se uita prin mine. Nu-l mai vazusem asa absent, parea sa se gandeasca la ceva important. Ma intrebam daca o sa sufere cand mor, pentru ca eu sufar acuma. Nu vreau sa pierd viata asta, buna sau rea.
Baiatul s-a apropiat de mine si spre surprinderea mea, m-a sarutat. A fost scurt, ma uitam uimita la el , pentru o secunda a fost un schimb de priviri aspre intre el si Daren. Stateam usor cu gura deschisa, daca as mai fi avut sange in mine, probabil as fi rosit.
”Trebuia sa fac asta , in cazul in care..”
Vocea lui melancolica a fost intrerupta de un zgomot strident ca o sonerie, se pare ca cineva a sunat la usa de la intrare. Ne uitam cu toti mirati, cine putea sa sune la aceasta casa abandonata?

M-am oferit sa ma duc sa raspund la usa, oricum atmosfera era cam tensionata in camera. A trebuit sa o sarut pe Amee, in caz ca nu o sa supravietuiasca, nu vreau sa regret. Ma indragostisem de ea, nu stiu cum , cand si de ce , dar simteam ceva special pentru ea.
Si acum...ea murea in fata ochilor mei, nu suportam sa o vad asa , era groaznic. Ca si cum propria inima mi-a fost aruncata intr-un tocator. Ii simteam durerea, as fi dat orice ca sa pot sa ii iau durere, datimi-o mie! De ce ea? Asa firava si frumoasa, asa desteapta si atat de buna la suflet. Totusi ea patea asta, chiar era care nu merita deloc.
Ma miscam cat de repede putea, sa ajung la usa, dar parea o vesnicie. Trebuia sa o salveze pe Amee, nu putea sa moara asa, poate raspunsul era chiar la usa. Stiam ca nu pot sa deschid eu usa, dar aveam un plan.
”Intra.” am strigat eu.
Si in mai putin de doua minute, un baiat blond inalt a intrat in camera. Avea un zambet imens pe fata si seamana destul de bine cu Krystal la trasaturi.
”Salut, eu sunt Chad Larsson.”
[Imagine: amesiggie.jpg]

The bitterest feudes are always labours of love

[Imagine: itachisig2al4.png]

#12
A/N: Acesta e ultimul capitol care il postasem inainte sa se strice Zup, capitolul nou o sa-l postez putin mai incolo.

Chapter nine: Surprise, surprise!


Timpul parea sa treaca asa greu in comparatie cu durerea care crestea din ce in ce mai mult, era foarte confuza. Alex a plecat din camera ca sa vada cine a sunat la usa, mintea mea era impanzita de intrebari. De ce m-a sarutat Alex? Din pura frica ca nu o sa ma mai vada vreodata, sau exista un alt motiv pe care nu-l intelegeam? Apoi cine ar putea sa sune la usa? Suntem intr-o casa parasita de lume. Nimic nu avea sens, iar eu nu reuseam sa ma concentrez din cauza valurilor de durere care imi acaparau corpul.
Usa de lemn s-a deschis brusc, Alex era insatotit de inca un baiat, pe care nu-l mai vazusem pana acum. Era inalt si slab , cu un par blond scurt, bretonul ii acoperea ochii si avea un zambet mare si stralucitor. Alex parea asa fericit, ochii ii sclipeau, nu m-am putut abtine si am zambit si eu .
”Nu am timp sa explic acum, Chad foloseste-ti magia..”
Baiatul blond, pe care se pare ca-l cheama Chad, si-a pus mana deasupra abdomenului meu si usor usor simteam cum imi trimite energie in corp, ma simteam din ce in ce mai bine. Chiar parea ca face magie, pentru ca dupa zece minute ma simteam mai sanatoasa ca niciodata, aveam lacrimi in ochii de fericire.
”Doamne...”vocea mea tremura de emotie.
”Ce i-ai facut?” intreba Daren suspicios.
”Chad, cred ca ar fi mai bine sa povestesti tu..”
”In primul rand, eu sunt Chad Larsson, fratele geaman a lui Krystal. Cu toate ca aveam ADN-ul identic, puterile noastre sunt intr-un fel opuse. Ea fura energia oamenilor si o foloseste in folosul propiei persoane, pe cand eu transmit o energie care vindeca aproape orice boala.” explica el , avea o voce asemanatoare lui Krystal, doar ca mai groasa. Ma uita uimita la el, imi salvase viata, nici nu stiam cum sa-i multumesc.
M-am ridicat din pat, numai simteam nimic, eram ca noua. Daren ma privea ingrijorat, inca ma tinea de mana, gata sa ma prinda daca lesinam cumva dinou. I-am zambit.
”Nu stiu cum sa-ti multumesc, Chad. Apropo, eu sunt Amee iar ei sunt Daren si Steph.” am dat usor mana cu el , avea mana calda.
Mi-am intors privirea catre Steph, care parea destul de vrajita de prezenta acestui baiat, am ras in sinea mea. Se pare ca in sfarsit Steph a gasit pe cineva pe gustul ei .
I-am zambit lui Alex, el s-a apropiat usor de mine si usor timid ma luat in brate, inima ii batea foarte tare si ii simteam respiratia calda , era cald si bine. Ma simteam protejata.
”Esti bine si numai asta conteaza.”
***
Aveam halatul meu roz si pufos si inca un prosop in mana, simteam nevoie sa faca o baie lunga si romantica in baia spatioasa de care dispuneam in aceasta casa. Momentan ma bucuram de viata , eram mai optimista ca niciodata, ce putea sa fie mai rau ? Am trecut peste moarte. Mai are alceva mai groaznic?
Mergeam vesela pe holul lung, numai vorbisem cu Alex de ceva vreme. Sarutul ala intr-un fel ne-a racit relatia, trebuia sa rezolv situatia, nu era nimic intre mine si Alex, nu? Nu stiam exact ce sa cred. Fusese un moment de disperare, oamenii fac lucruri care apoi le regreta. Nu ma intelegeti gresit, nu-mi pare rau ca m-a sarutat Alex, nu , nici vorba. Doar ca stiu ca el nu e interesat in sensul ala de mine, cel putin asa cred.
Vorbind de lup, baiatul a iesit din camera iar eu i-am facut usor semn cu mana sa vina spre mine. Parea emotionat , a tras aer in piep, i-am zambit.
”Alex, exact omul de care aveam nevoie!”i-am zis pe ton glumet, incercam si eu sa destind atmosfera. El era tot tacut, mi-a raspuns doar printr-un zambet scurt .
”Vroiam sa vorbim despre ce s-a intamplat atunci ..., sa stii ca inteleg perfect de ce m-ai sarutat si nu trebuie sa te simti acum ciudat in preajma mea, era o situatie limita, stiu ca nu ma vezi in sensul ala ...si nu ma deranjeaza, nu ai nici o obligatie fata de mine.”
Baiatul se uita acum la mine, era confuz . A deschis de cateva ori gura incercand sa-mi zica ceva dar a renuntat, parea foarte ingandurat, de parca se chinuia sa imi explice ceva foarte greu de inteles. Nu stiam ce sa ma cre, imi muscam usor buza inferioara asteptand un raspuns.
”Amee, uite o sa incerc sa-ti explic..”
Nu apuca sa termine ce avea de spus , doua maini m-au luat de mijloc ridicandu-ma putin in aer. Am tipat scurt, nu pentru ca imi era frica, eram pur si simplu surprinsa. Mi-am intors privirea si l-am vazut pe Daren zambindu-mi larg. Ma obijnuisem cu zambetul lui, era asa copilaros si frumos, ma facea sa ma simt bine.
”Uite ca maimuta se simte mai bine..” imi zise aceasta ciufulindu-mi parul. I-am scos limba si am inceput sa rad . Baiatul m-a pupat usor pe obraz si a plecat in treburile lui, am observat dinou o oarecare tensiune intre el si Alex. Eram dinou atent la Alex care acum parea dezamagit.
”Ai dreptate , a fost o chestie asa din cauza situatiei...nu te ingrijora.” imi raspunse aceasta fara sa se uite macar la mine si a plecat .

Eram acum mult mai confuza ca inainte in privinta lui Alex. Poate pur si simplu avea alte probleme pe cat si asta era motivul pentru care se comporta asa ciudat. Poate?! Dar ce era cu mine? Ma gandeam atata la Alex, trebuia sa las problema sa se rezolve singura, eu am facut tot ce am putut.
Am intrat in baie si am dat drumul la apa calduta sa curga in cada, am pus niste spumant. Am mai pus niste spumant...si inca ceva spumant. Ador spuma de baie , sa fiu acoperita de ea. E relaxarea suprema. Dupa cateva minute am inchis apa si m-am bagat in cada .Apa ma relaxa si mirosul puternic de capsuni. Era micul meu rai, aici puteam sa ma gandesc la ce e in luna si in stele. Ma gandeam la Daren, care mi-a fost de ajutor si care se comporta asa frumos cu mine , era aproape ca un vis prea frumos. Steph, care se inrosea de fiecare data cand in vedea pe Chad ca zambeste. Krystal care se certa cu fratele ei aproape in fiecare zi. Am inceput sa rad singura , imi aduceam aminte toate momentele hazlii din viata noastra de aici. Apoi mi-am adus aminte, Daren era tot cu Noelene si pareau destul de fericiti. Am oftat.

Cred ca am stat deja cam in jur de o ora in cada, m-am inmuiat bine, asa ca m-am hotarat sa ma ridic , deja mi-se zbarcise pielea. Am uitat sa mentionez ca am un obicei foarte prost, eu nu inchid usa la baie, pentru ca locuind numai cu mama nu am simtit niciodata nevoia sa fac asta. M-am ridicat in picioare si m-am intins ca o pisica, mi-am desprins parul din cocul care-l facusem si exact cand sa ma intind dupa prosop, usa de la baie s-a deschis si eu am ramas uimita pentru cateva secunde.
Acolo era Chad, la fel de uimit ca m-a gasit in baie dezbracata. Am alunecat de cateva ori aproape sa cad dar am reusit sa iau prosopul si mi-am acoperit repede goliciunea. Eram furioasa pe blondul care se uita acum la mine cu o privire usor amuzata.
Apa imi curgea pe piele si eu eram acoperita doar de un prosop albastru , destul de micut. Picioarele se vedeau aproape complet, am reusit sa acopar doar esentialul. Baiatul nu parea sa aiba vreun plan sa plece, se asezase in tocul usii, admirand peisajul.
Eram rosie la fata, partial de rusine, partial de nervi.
”CHAD! POTI SA-TI MISTI CURUL IN ALTA PARTE?”
[Imagine: amesiggie.jpg]

The bitterest feudes are always labours of love

[Imagine: itachisig2al4.png]

#13
hello again
ma bucur ca ai renuntat la ideea de a nu mai scrie. :)

Chad a fost omul potrivit la momentul potrivit, bine ca a putut sa o vindece pe Amee.
in schimb Daren este omul nepotrivit la momentul nepotrivit, trebuia el sa apara exact cand Alex incerca sa isi exprime sentimentele.
ce-a mai amuzanta faza a fost ce-a din baie. :)) cat de haioasa poate sa fie Amee dar si Chad ;))

astept continuarea.
bye bye.

#14
A/N: Si uite noul capitol e gata ! As avea insa o rugaminte catre cei care citesc acest fic. Vreau ca cei care vor sa-mi trimita ori prin PM ori pe mess ori chiar aici, intrebari sau provocarii pentru diferitele personaje. Ce ar vrea sa stie de la ei sau ce ar vrea sa faca. Astept sugestiile voastra.
Hugs and Kisses

Chapter ten: Girl talk

Chad ridica usor spranceana stanga , zambindu-mi. Avea un zambet perfect si alb, acompaniat de niste buze de un roz foarte pal. Mi-ai dat ochii peste cap, avea probabil o expresie destul de amuzanta pe fata.
”Fa-ma sa ies.”
Atat asteptam, oare Chad chiar nu stia ca totii din casa asta eram la fel de speciali ca el? Sau poate pur si simplu nu stia ca pot face niste lucruri destul de interesante. Am ridicat usor mana stanga , era greu sa-l imping din camera dar nu imposibil. Am inchis ochii ca sa ma pot concentra mai bine.
”Heeeeeeeii” l-am auzit zicand, reusisem sa-l imping din baie , baiatul a cazut in cur pe holul dinafara baii iar eu i-am zambit. Cu inca o miscare a maini , am trantit usa iar cu o miscare usoara am si incuiat usa. L-am auzit cum incerca dinou sa deschida usa, baiatul asta chiar nu se lasa?
Am coborat din cada si mi-am pus halatul roz si pufos pe mine insotiti de niste papuci cu ratuste, la fel de pufosi. Ochii mei caprui studiau camera, am rasuflat usurata. Eram in viata ,mi-am muscat buza inferioara, totul o sa fie bine. Viata era frumoasa.
***
Shopping additected. Dap, astea erau doua cuvinte care ma caracterizeau destul de bine. Cu toate ca nu ma consideram o persoana infumurata sau foarte feminina, adoram cumparaturile si hainele si moda. Din punctul asta de vedere sunt cea mai fetita din toate fetele din casa asta. In rest, nu se stie sigur daca sunt fata, sau cel putin asa am auzit de la baietii. Tin si acum minte cand un prieten mi-a zis , si acum citez: ”Tu esti altfel, nu esti ca toate celelalte fete...defapt parca nici nu esti fata.”
Si acum zambesc cand imi aduc aminte, avea o expresie asa confuza pe fata , de parca eram un extraterestru. Desigur mereu faceam glume pe seama mea, ca sunt un extraterestru de pe Marte si pe planeta noastra asa arata barbatii. Toti radeau, toti se distrau. Da asa sunt eu. Insa am si eu o singura trasatura care arata ca sunt totusi fata, era in acelasi timp si slabiciunea mea: hainele.
Deci a-ti putea ghici unde ma aflam eu in momentul asta? Desigur ca in dulapul urias cu haine alaturi de Steph, care era si ea aproape la fel de entuziasmata ca si mine. Gasisem niste haine foarte interesante pe care urma sa le rapesc din acel dulap si sa le iau la mine in camera. Mwhahahaha , sunt un geniu malefic. Am zambit in sinea mea, privind-o pe Steph. Se uita pieduta la o camasa usor transparenta de un roz aprins, dar gandul ei nu statea la camasa.
”La ce te gandesti , draga mea Stephenie?”am intrebat eu pe un ton dramatic , imitand un accent englezesc, aproape regal.
”Oh, la nimic!”
”Da? Si acest nimic are parul blond si vorbeste cu un accent suedez adorabil?”dadeam usor din gene , parand emotionata de ce ziceam.
Roscata ma privea iritata , ochii ei sclipeau .
”Si ce mai face Darrren?”
”Touche”
Ajunsesem sa tin la Steph foarte mult si ma cunostea foarte bine. Stia sa-mi inchida gura , stia sa ma puna la punct , sa-mi spuna cand sa incetez. Cateodata era enervant cat de bine stia cum sa se poarte in jurul meu, dar era prietena mea si chiar daca nu recunosteam cateodata, nu stiu ce as fi facut aici fara ea.
Nu trecusera nici macar zece minute de la discutia mea cu Steph cand a intrat pe usa Krystal , Abby si Noelene.
”Ti-am zis eu ca sunt aici.” zise Krystal zambind larg.
Le priveam cu o expresie indiferenta. Eram doar cinci fete in casa asta, dar nu paream sa ne intelegem nici macar putin. Krystal si Noelene erau mai mult sau mai putin dusmance. Abby era indiferenta si statea cu Krystal doar pentru ca nu reusea sa se adapteze. Iar eu si Steph stateam mai mult cu baietii, dar nu in sensul in care stea Krystal. Noi eram cele mai bune prietene ale baietilor. Cel putin eu, asa cum am fost toata viata. Fata de treaba, una dintre baietii.
”S-a intamplat ceva?” intreba Steph studiindu-le din cap pana in picioare.
”Krystal vroia sa avem o mica discutie, ca intre fete.” raspunse Noelene dandu-si ochii teatral peste cap si apoi mi-a zambit. Am incercat sa-i zambesc, dar a iesit ceva mecanic. Am oftat, era greu sa fiu pe langa Noelene , mereu o evitam. Insa ea credea ca suntem prietene sau ceva in genul.
”Mersi Noelene, dar ma descurc si singura. Vroiam sa discutam in primul rand de pariul care l-am facut eu si Noelene. S-a schimbat situatia, a fost multa agitatie in casa, plus ca a venit Chad care e fratele meu si nu pot sa ma dau la el. Deci regulile pariului s-au schimbat. Termenul limita e pana iesim de aici, pentru ca s-au intamplat asa multe in ultimul timp iar Noelene s-a decis sa se puna cu Daren doar ca sa ma incurce. Iar Chad nu se pune in pariu, pentru ca e fratele meu. Sunteti de acord?”
Eu si cu Steph ne-am uitat una la alta si am inceput sa radem.
”De ce trrrebuie sa ne dam acorrrdul? Nu noi am pus parrriul!”
”Sunteti martore la acest pariu. Noelene a insistat.”
”Bine suntem de acord, defapt imi este indiferent.”am raspuns eu ridicand umerii in timp ce Steph m-a aprobat cu o simpla miscare din cap .
”Nu am terminat. Vroiam deasemenea sa va avertizez cu privinta la fratele meu. Are sarmul lui aparte, e un fel de magnet de fete. Si nu vreau sa va apropiati de el.”
Stephenie se uita acum la Krystal cu ochii ei verzi , buzele ei rozalii erau stranse si o cuta usoara s-a format pe fruntea ei alba. Stiam ca era nervoasa.
”Darr ce ? E prrroprrietate ta?”si-a dat buclele fragile si rosii pe spate, cu un gest destul de brutal pentru micuta frantuzoaica.
”Auzi, micuta frantuzoaica afurisita, nu te apropia de fratele meu. Oricum nu e de nasul tau.”
In momentul ala, numai puteam sa disting exact parul rosu de restul fetei, fata se inrosise toata, o privea pe Krystal cu atata ura, cum nu am mai vazut de mult. Am zambit stangaci, nu stiam exact ce sa fac in situatia asta.
”Allez au diable, petite garce”am auzit franceza perfecta a lui Steph iar in secunda urmatoare, roscata o tragea de par pe Krystal . Cat era ea de mica , pe atat era de nervoasa. Parca avea o putere inumana. Blonda tipa de durere sub loviturile fetei. Chiar imi era mila un pic de Krystal, dar a cautat-o cu mana ei.
Dupa cateva minute , m-am trezit din reverie si m-am bagat intre cele doua, am prinso de maini pe Steph si m-am uitat la ea, se zbatea sub stransoarea mea si chiar parea putin mai puternica decat mine.
”Steph, linisteste-te! Nu ma face sa-mi folosesc puterile, tocmai pe tine.”
Fata s-a linistit, a oftat si a plecat din camera ca o furtuna, cu pasi apasati , buclele perfecte ciufulite si urme de zgarieturi pe pielea alba. Acum o priveam pe Krystal care arata si mai rau, parul blond si mereu aranjat era acum in toate partile , avea julituri peste tot si chiar si o vanataie uriasa pe mana. O privea usor amuzata cum plangea ca si-a rupt unghile si machiajul distrus si parul perfect. Tot superficiala a ramas si dupa o bataie buna.
Abby a ajutat-o sa se ridice de pe jos, blonda bombanea incontinuu, parea foarte furioasa.
”Frantuzoaica afurisita”
Noelene radea usor, avea un zambet urias pe fata. Parea foarte multumite de bataia care i-a dato Steph lui Krystal. Ma uitam la ea si o studiam. Trebuia sa recunosc ca era frumoasa. Parul saten acoperit de suvite blonde avea o forma frumoasa , nu era nici drept nici ondulat . Era lung si stralucitor, ochii ei erau de un caprui foarte deschis, cu anumite tente usoare de galben, buzele voluptoase si de un roz inchis, dinti perfect aranjatii si albi iar tenul usor masliniu se imbinau perfect. Eram banala pe langa ea.
”Ah, mi-am adus aminte! Pe tine si Steph nu v-am anuntat. In seara asta ne adunam cu totii in sufragerie sa jucam Adevar sau provocare.”

[Imagine: amesiggie.jpg]

The bitterest feudes are always labours of love

[Imagine: itachisig2al4.png]

#15
Am venit pentru ca nu stiu daca am mai postat la fic-ul tau dar sa sti ca citesc toate capitolele si imi place mult
Ok sa incepem
Cele trei parti ale unui capitol le ai adica naratiune, descriere si dialog
Imi place felul in care descrii lucrurile
Asa ca ce pot sa spun
Astept nextu'
Chuu&Gambate:*:*

Ok pentru ca unii nu sunt multumiti de comm si fac of topic am editat si eu ca sa va multumesc si pe voi
baiatul a cazut in cur-nu suna bine ai putea sa scri fund in loc de cur suna asa pervers:))
am trantit usa iar cu o miscare usoara am si incuiat usa[/]-usa,usa,usa suna nasol ai putea scrie "am trantit usa iar cu o miscare usoara am incuiat-o"
[b]Am coborat din cada
-nu era deja afara???

In rest nu am mai vazut nimic in neregula, dar cand mai apare si fantoma aia??
Astept sa pui nextu`
Gambate:*:*

P.S. Multumesc Denny:D

#16
Yuhuuuuuuuuuuu! Ce bine ca ai ajuns cu capitolele la zi. Asa, pai pentru inceput noul capitol este foarte interesant. Deci tu vrei intrebari sau provocarii pentru diferite personaje pe care sa le folosesti in jocul lor, nu? Pai nu prea-mi vine nimic in minte, dar sa vedem.
Ar fi super tare sa pice Steph cu Amee, iar Steph s-o proavoace pe Amee sa-l sarute pe Darren, sau chiar invers, Amee s-o provoace pe Steph sa-l sarute pe Chad. Aaaaa si jocul acesta ca sa fie mai interesant, sa fie fara refuzuri. Cam atat, nu stiu cum m-am descurcat, dar asta mi-a venit in minte pe moment.
bye-bye si astept urmatorul capitol cu multe adevaruri si provocari.

#17
Bli.Bla.Blo sa nu te mai prind ca jignesti pe cineva zicand ca se cred mari comentatori. Pentru ca nu cred ca tu esti unul stralucit. Ai grija data viitoare, postul ti l-am sters, si iti spun nu am chef de certuri. Si ai vazut ce off topic ai facut asa ca nu-mi forta mana ^^. ai chef de cearta sau sa critici pe cineva foloseste PM-ul.

Ca sa nu fiu totusi off si eu, Kita, imi place cum scrii ai o poveste originala dar ai grija ca mai ai scapari. Ai o descriere destul de buna dar incearca sa o aprofundezi, ai gija ca la capitolul cand a fost bolnava, m-am cam plictisit citindu-l, nu zic ca nu este bun, dar actiunea a fost plictisitoare. Si cand o poveste iti inspira un sentiment anume, fie el bun sau rau inseama ca e bun dar cand nu iti inspira nimic, nici o stare de extaz sau scarba inseamna ca e rau. ^^ Ti-o zic tie si o sa le-o mai zic si altora, nu baga in seama comentariile celor nepriceputi care se cred mari zei cand defapt sunt niste nimicuri.

Bye !
[Imagine: tumblr_ljy3o2Lf311qzf4bro1_500.gif]

Always keep the faith !



YunJae, YooSu, ChangSica, HunHan.



The pleasures of the mighty are the tears of the poor
A song will outlive all sermons in the memory
Always Keep The Faith
Deferto Neminem
Hope to the End













#18
A/N: Thanks everybody for reading! >:D<

Chapter eleven: Truth or Dare?

Hanging By A Moment
Desperate for changing
Starving for truth
I'm closer to where I started
I'm chasing after you
(Lifehouse-Hanging by a Moment)


Adevar sau provocare, am ras usor in sinea mea. A fost jocul copilariei mele, imi puteam aminti si acum cum ne adunam cu totii, un grup destul de mare de copii cu varste diferite ...de la sase pana la cinsprezece ani. Era o armonie perfecta, cu toate ca multi minteau la intrebari sau ocoleau adevarul, nimeni nu stia, inafara de mine. Pentru mine jocul asta nu a reprezentat niciodata nimic, decat o distractie puerila, eu stiam oricum toate gandurile, aveam un avantaj in fata lor; dar acum? Acum...cand eram aici cu totii acesti tineri din diferite colturi ale lumii, mintile lor reprezentau un secret chiar si pentru mine.

Ne-am adunat cu totii in sufragerie , fiecare a luat loc ori pe canapea ori intr-un fotoliu. Fiecare aveam locul nostru special. Eu, Steph, Alex si Darius ne-am asezat pe una din canapelele din piele alba, foarte spatioase. Daren si Noelene imparteau un fotoliu,pareau destul de fericiti, le-am zambit. Chad statea in celalalt fotoliu , singur, avea acelasi zambet pe fata, Steph ii evita privirea. Krystal, Abby, Benji si Daisuke au ocupat cealalta canapea iar Luis si Caleb s-au asezat pe jos, pe covorul pufos si alb.

”Nachos pentru toata lumea!” striga Daisuke plecand spre bucatarie, s-a intors in doar cateva minute cu o tava pe care erau trei boluri pline cu tortilla si inca doua boluri mai micute cu doua sortimente de sos. Eu si Steph am zambit larg, luand unul din boluri. Adoram nachos si erau perfecte pentru jocul nostru. Totii s-au servit si am inceput sa vorbim , fiecare despre ce il interesa, uitand cu totul de joc.
”Hai sa incepem! Eu am venit cu idea deci eu incep.” zise Noelene , toti ne-am intors spre ea. Fata avea un zambet urias si alb pe fata . Nu puteam sa nu o invidiez, pentru ca ea era tot ce-mi doream eu sa fiu, dar nu reuseam.
”Krystal..adevar sau provocare?”
”Adevar”raspunse blonda scurt fluturandu-si genele .
”Este adevarat ca esti cea mai superficiala persoana din camera asta?” zambetul diabolic de pe fata lui Noelene, m-a facut sa rad insa Krystal parea destul de indignata.
”Eu ma consider realista dar din punctul tau de vedere, da este adevarat. Acum ca ai terminat cu intrebarea ta puerila, e randul meu. Alex, adevar sau provocare?”
”Adevar”
”Hmm, deci ....care fata din camera asta ti-se pare cea mai atragatoare , fizic?”
O intrebare tipic Krystal, asta era singurul subiect care o interesa cu adevarat. Avea impresia ca totii baietii sunt inebuniti dupa ea, si poate avea dreptate, dar nu asta era totul , nu?
”Amee...” raspunsul baiatului m-a lovit ca o masina in viteza, imi simteam obrajii fierbintii , probabil ma inrosisem. Eu? Eu numai atragatoare fizic nu sunt, sunt o persoana banala. Mi-am intors sfios capul spre Alex, dar el nu se uita la mine, se uita in gol. Nu stiam ce sa fac sau cum sa reactionez, inima imi batea tare, credeam ca o sa-mi iasa din piept. Mainile imi tremurau usor, mi-am lasat privirea in pamant , studiind-mi adidasi albi.

”Amee, adevar sau provocare?” m-am trezit ca dintr-un vis, o priveam uimita pe Abby care imi pusese intrebarea. Nu stiam ce sa raspund, eram inca socata, cuvintele mi-au iesit pe gura aproape involuntar.
”Adevar”
”La ce varsta ti-ai descoperit puterea?”
”Hmm, pai , din cate tin eu minte....prima data cand am fost constienta de puterea mea a fost pe la sapte ani.” am zambit , era randul meu si stiam exact ce am de facut. Planuisem asa inca de gand am auzit ca o sa jucam jocul asta.
”Steph, adevar sau provocare?”
Roscata se uita la mine cu niste ochii mari si usori speriati, stiam foarte bine ca ea mereu alegea provocarea, prefera asta decat adevarul. Ii placea sa isi pastreze gandurile cat mai intime.
”Prrrovocarrre” raspunse ea scurt.
”Te provoc sa-l saruti pe Chad timp de zece secunde.”
Aceste simple cuvinte au pornit o revolutie, Krystal ma privea furioasa, Chad zambea usor cu coltul gurii iar Steph se albise la fata. Pentru o secunda am crezut ca o sa lesine, dar si-a revenit destul de repede, stiam ca o sa se razbune pentru asta, dar am facut-o pentru binele ei. Fata s-a ridicat si s-a indreptate catre fotoliul unde statea Chad, baiatul blond i-a zambit , facand-o sa roseasca puternic. Buzele celor doi s-au atins iar eu am inceput sa numar incet secundele.
”5....4...3....2...1...0”
Steph a intrerupt imediat sarutul si aproape ca a fugit de langa Chad, era inca foarte rosie la fata si ma privea acum cu o expresie diabolica. Stiam ce urmeaza.
”Incepe sa-mi placa jocul asta..” zise deodata Chad reusind sa ne faca pe apropape totii sa radem, numai Krystal statea imbufnata.
”Biine, acum este rrrandul meu . Amee, adevarr sau prrovocarre?”
Eram intr-o dilema, daca alegeam adevar ...stiam ce urmeaza , urma cea mai jenanta intrebare din viata mea.
”Provocare” am raspuns usor nesigura pe mine.
”Te prrovoc sa-l sarruti pasional pe......Darren.”
Ma asteptam la asta, dar aveam un as in maneca, am zambit usor.
”Dar Steph, Daren e cu Noelene...nu pot.” avem o voce inocenta si usor falsa.
”Nu e nicio problema, Amee, e doar un joc.” raspunse Noelene zambindu-mi. Asa ceva era imposibil, fata asta era prea intelegatoarea, inuman de intelegatoare. M-am ridicat in picioare, iar imi tremurau mainile. Si el s-a ridicat si ne-am apropiat usor unul de altul, incercam sa par cat mai calma.
Mi-am incolacit mainile albe si slabe in jurul gatului lui si m-am ridicat usor pe varfuri ca sa ajung la buzele lui. L-am pupat usor si am ramas asa, era ceva banal, ca un fel de pupat mai lung pe buze.
”Mai pasioonaal!” am auzit-o pe Steph cum striga, imi venea sa o bat.
In urmatoarea secunda, mainile puternice ale lui Daren m-au apucat de talie si m-au tras aproape de corpul lui. El a facut tot acest sarut pasional, jucandu-se cu buzele mele, eu ma topeam in bratele lui. Nu stiam ce se intampla, ma simteam prost fata de Noelene. Imi mangaia usor parul , jucandu-se cu el, ma simteam in al noulea cer , dar nu era corect. Am intrerupt cu greu sarutul. Daren ma privea cu un zambet urias. Nu stiam ce sa mai cred, de ce imi facea asta? De ce se comporta asa cu mine? Imi venea sa tip la el, sa ma lase in pace, pentru ca el era cu Noelene....de ce totii baietii pe care ii placeam aveau o placere in a ma chinui. I-am intors spatele si m-am dus la locul meu, suparata.
”Daisuke, adevar sau provocare?”
”Adevar”
”Cu care dintre fete ai vrea sa ai o relatie?” am intrebat eu usor curioasa, nu prea il cunosteam pe Daisuke, chiar vroiam sa stiu ce gursturi are in materie de fete.
”Cu Steph..” raspunse el pe un ton calm, raspunsul lui m-a surprins, desigur Steph era frumoasa, era slaba cam de inaltimea mea , parea mica si fragila. Roscata de langa mine , a zambit usor cu coltul guri , rosind usor. Pacat ca ea il placea pe Chad, cateodata aveam impresia ca nimic in lumea asta nu era asa cum ar fi trebuit sa fie.... ii iubeam pe cei care ne ignorau si ii ignoram pe cei care ne iubeau. Era o lume ciudata si intoarsa pe dos si nici macar noi, care eram speciali , nu reuseam sa intelegem misterele vietii.
***

Liniste. Nu stiam ce sa mai cred sau sa mai simt, trebuia sa recunosc ca acest joc pueril m-a afectat mai mult decat as fi crezut vreodata. Eu si Darius eram singuri ramasi in sufragerie, restul au fugit in camerele lor, dar eu nu puteam sa adorm , nu puteam sa ma concentrez. Statea unul langa altul, o liniste acaparase camera, dar nu ma deranja. Am aflat atatea lucruri despre oamenii din jurul meu si totusi nu m-am mai simtit asa confuza de mult timp. Ma gandeam ce parere are Steph, dar ea a plecat, parea putin suparata si nu vroiam sa o bat la cap. L-as fi intrebat pe Darius sa-mi destainuie gandurile lui, dar parea asa concentrat pe ceva incat imi era si frica sa scot vreun cuvant. M-am ghemuit pe canapea, gandindu-ma la acel sarut. Nu stiam ce inseamna si imi faceam singura rau. Respiram greu.

Am deschis ochii, adormisem pe canapea langa Darius, eram total dezorientata. Mi-am intors privirea si am vazut-o . Era acea chestie care ne-a adus aici, cea care se distra pe seaman noastra, care aproape m-a lasat sa mor. O priveam uimita, arata la fel de rece si de misterioasa ca deobicei.
”Trezeste-i pe totii!” vocea era imperativa si grabita, am ramas inlemnita pentru cateva secunde.
[Imagine: magic.png]
My creations (read & comment):


#19
Aha, deci doar atat. Draga, am o informatie pentru tine, de la mine:
Ficul tau este... Magnific, mirific, excelent, foarte interesant! Nu am ce spune! Poate cineva sa critice acest fic? Daca o face (poate) este invidios!
Descrierea, naratiunea si dialogul, si in special ideea sunt... foarte frumos dezvoltate! Am stat cu sufletul al gura, fiecare capitol este peste limita interesantului! Il ador! Te-am lasat, vezi u capitolul urmator, il astept. Spor la scris,

Ciao!

#20
A/N: Mersi mult Amelia_Angel_Devil >:D<

Chapter twelve: Left behind

I never thought I'd walk away from you.
I did.
But it's a false sense of accomplishment.
Every time I quit
(Jimmy Eat World-Pain)


L-am trezit imediat pe Darius si amandoi am inceput sa trezim toata casa din somn. Unii ne injurau, altii pareau total dezorientati, in orice caz am reusit sa-i adunam pe totii in cateva minute. El sau ea, ne astepta acolo jos in sufragerie, as fi vrut sa-i vad expresie fetei, ma saturasem de masca rece si imperativa. Cine era cu adevarat aceasta persoana, sub aceea masca oare ce se ascundea?
Totii o priveam, fascinati sau curiosi. Iar ea ne studia, simteam asta, probabil ne stia toate gandurile, trairile, amintirile. Acesta era Dumnezeul nostru si noi eram soricei din laborator, cu care te amuzii urmarindu-i. Am inceput sa imi trec mana prin par, usor nervoasa, m-am oprit si mi-am privit pentru o secunda mana, era alba si palida, micuta cu degetele lungi si subtiri. Ma simteam ciudat, intr-un fel trista , fara niciun motiv anume. Am oftat, ii simteam lipsa mamei mele, aveam nevoie de sfaturile si de imbratisarile ei. Imi era dor de casa, de liceu: de prietena mea cea mai buna, Amber; de profesorul de mate , de certurile interminabile dintre elevii si chiar si de teme si teste. Oare cat timp trecuse mai exact de cand eram in casa asta? Nu am mai numarat? Ore trecuse vara? Nu cred. Pierdusem total notiunea timpului.
”Cautati pe harta si veti gasi , camera unde trecutul va muri!” vocea era aceasi, lipsita de personalitate , se auzea ca un ecou, acaparand toata casa cu undele sonore, persoana disparu imediat dupa ce a rostit cuvintele lasandu-ne intr-o liniste ciudata.
Fiecare incerca sa dezlege acest mister, chiar au cautat pe harta un indiciu, dar nimic. Nimeni nu parea sa aiba vreo banuila despre ce era vorba. Poate asta era ghicitoarea care urma sa ne puna capac! Ne uitam unii la altii, deja stateam de o ora si ne gandeam, discutam diferitele posibilitatii, dar nimic.
”Numai pot, eu zic sa o lasam moarta!” zise deodata Noelene , foarte suparata, cascand.
”Mda, oricum e foarte tarziu, ar trebui sa ne culcam.” aproba Daisuke.
***
Durere ingrozitoare de cap. Ma gandeam mult prea mult la ghicitoarea aia. Aveam nevoie de o pauza si stiam si ce o sa ma ajute : CAFEA! Minunile cafelei, daca beam cafea scapam mereu de durerile ingrozitoare de cap, era mica mea pastila.
M-am ridicat usor din pat si m-am oprit mirata in fata oglinzii, nu ma mai uitasem in oglida de foarte mult timp. Parul saten inchis si usor ondulat imi contura fata, facand-o sa para si mai alba decat era. Nu eram machiata aproape deloc , decat nemuritorul gloss, pe care il foloseam doar pentru ca aveam buzele foarte uscate. Tricoul alb si simplu pe care scria mare cu negru glam , mi-se potrivea destul de bine. Am bufnit usor in ras gandindu-ma la cuvantul frumoasa, pana la urma nu asta era important.
'Las-o balta, Amee, nu are rost' astea au fost ultimele mele ganduri , inainte sa ies din camera. Am dat buzna peste Steph si Alex, speram ca Alex sa nu fie acolo , ma simteam foarte ciudat in preajma lui, dupa jocul ala stupid. De ce dracu acceptasem sa ma joc?
Baiatul parea sa deseneze, insa a ascuns repede ce facea cand a vazut ca intru in camera, nu puteam sa-l privesc in ochii, mi-ai intors rapid privirea catre Steph, care statea in fata dulapului ei cu haine . S-a intors spre mine, doua cute subtire au aparut pe fruntea ei, parea nehotarata. I-am zambit. Fata a cotrobait putin prin dulap si a scos de acolo o bluza neagra din bumbac , destul de eleganta si de decoltata.
”Ce zici ? E prrrea decoltata?”
Am chicotit putin, nu-i statea in fire lui Steph. Nu era genul care sa o intereseze ce cred ceilalti, nici macar ce credeam eu. Era schimbatoare privind hainele, putea intr-o zi sa se imbrace elegant si finut si in urmatoarea zi sa fie imbracata lejer si chiar baietesc. Insa se pare ca sarutul mirific cu Chad, o facuse sa fie mult mai interesata de parerea altor oamenii. Ce nu faceau fetele pentru baiatul pe care-l plac?
”Nu, e foarte frumoasa...”
A zambit larg si a intrat in baie, sa se schimbe. In camera era o liniste apasatoare, secundele pareau sa treaca mai greu decat de obicei, cu cat incercam mai mult sa nu ma gandesc la Alex, cu atat mai rau era.
L-am auzit cum s-a ridicat zgomotos din pat si pasii lui se apropiau din ce in ce mai mult spre mine, eram emotionata , incercam sa respir. I-am simtit mana rece pe pielea mea, cu o simpla miscare gentila mi-a intors privea spre a lui, ochii lui ,de un albastru atat de inchis, ma fascinau ca deobicei, insa era ceva diferit. Sclipirea disparuse, parea trist.
”Chiar asa de mult te deranjeaza idea ca eu te plac?”
”Nu...doar ca, nu stiu cum sa ma comport acum in preajma ta...”
”La fel ca deobicei”mi-a raspuns lundu-ma usor de mana si continua sa-mi vorbeasca cu aceasi voce calma ”Nu trebuie sa te simti obligata cu ceva fata de mine.”
Usa de la baie s-a deschis si o Steph foarte zambitoare si-a facut aparia. Era frumoasa, avea o pereche de blugi stramti de un turcoaz superb, bluza neagra ,iar machiajul era mult mai pronuntat decat deobicei. Parul lung era aranjat in niste bucle absolut perfecte.
”Cum arrat?”
”Wow, foarte bine , chiar! Acum putem sa mergem sa facem o cafea? Imi plesneste capul!”
I-am facut usor cu mana lui Alex si am plecat din camera.

Mireasma puternica si imbatatoare de cafea a invadat bucataria, am turnat cafea in doua cesti albe si le-am asezat pe masa de lemn . Steph se juca cu lingurita, o invartea usor in cafea, parea pierduta , absenta. Am luat o gura din cafea, gustul mi-a invadat papilele gustative, ma simteam mult mai bine acuma.
”Hai sa merrgem in sufrragerrie..” Steph s-a ridicat in picioare , si-a luat ceasca de cafea in mana si a pornit spre sufragerie, m-am grabit sa o ajung din urma. Am intrat in camera, mai bine nu intram, daca nu as fi fost pe faza, Steph ar fi scapat ceasca pe jos, am prinso in ultima secunda.
Stateam asa cu cestile in mana si ma uitam la scena din fata mea ca la un film fara subtitrare. Nu puteam sa percep imaginile din fata mea. Pe canapea stateau Chad si cu Noelene care se tineau foarte romantic de mana, eram confuza...Noelene nu era cu Daren? Radeau zgomotos si Chad ii mangaia usor chipul, parea destul de fascinat de fata din fata lui, nici macar nu ne-au observat. Steph a plecat ca o furtuna iar eu am urmat-o, era ranita, stiam cum se simte. In scurt timp am ajuns in camera mea, care era goala. Roscata s-a trantit zgomotos pe pat si privea tavanul, nu plangea, parea furioasa, dezamagita. M-am asezat langa ea si am luato in brate, si-a pus capul pe umarul meu si am simtit cum lacrimile au inceput sa-i curga usor, din cand in cand mai ofta , nu stiam ce sa-i zic.
Dupa cateva minute a scos din buzunar un pachet de servetele si si-a sters usor lacrimile.
”Nu arrre rrrost sa plang pentru un idiot!” am aprobat usor din cap.
”Amee, eu crrred ca e timpul pentrru un pact. Eu rrenunt la Chad si tu la Darrren! Suferrim degeaba pentru ei, poate sa-i ia Noelene pe amandoi!”era revoltata si suparata, aproape ca tipa la mine. Insa, avea dreptate. Daren nu ma vroia si trebuia sa inteleg odata chestia asta.
Am zambit larg si am luato pe Steph de mana .
”Ai dreptate! ”
[Imagine: magic.png]
My creations (read & comment):




Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  Life hidden in the shadows Sho-Yo 13 8.568 07-01-2012, 03:04 PM
Ultimul răspuns: Sho-Yo
  Ask The dust[Intreaba praful] Lucifer 8 5.145 14-06-2009, 01:42 PM
Ultimul răspuns: Lucifer


Utilizatori care citesc acest subiect:
4 Vizitator(i)