17-05-2009, 01:55 PM
imi pare rau ca nu am pus continuarea mai repede...nu am prea avut idei...am venit cu nextu' si sincer sper sa va placa...
Cap. 12 : Rapirea
Restul drumului spre gara a fost cat se poate frumos pentru cei doi porumbei : s-au imbratisat si sarutat tot timpul. Cand au ajuns insa la gara, o imagine oribila le-a aparut in ochii lor plini de sperante…O imagine ce parca le-a scos ochii din oribite : trenul care ducea spre oras, tocmai pleca ! Au alergat disperati la locul unde se cumparau biletele. Sasuke a intrebat o doamna cand mai pleaca un alt tren, iar aceasta i-a raspuns ca a doua zi. Ce ghinion ! Trebuiau sa-si petreaca noaptea la un hotel darapanat din apropierea garii si abia dimineata ce urma puteau pleca spre casa. Tinerii au pornit dezamagiti spre hotelul de langa gara, dar nu inainte sa a-si cumpara biletele pentru tren. Ajunsi la hotel, au luat o camera si s-au dus intr-acolo. Camera era chiar modesta : un pat dublu cu asternut albastru marin, deasupra patului era o lustra alba, demodata, mai erau doua dulapuri mari, pentru haine, doua noptiere asezate fiecare in dreapta si stanga patului, o fereastra prin care te puteai uita la minunatul peisaj cu…masini si trenuri ! Sa nu mai vorbim de marimea camerei care era pur si simplu grozav de mica !
- Asta da camera regala ! glumi Sakura care se uita ca mata-n calendar la incapere.
- Glumesti ?! zise ironic si Sasuke. Asta e camera imperiala !
Cei doi adolescenti au ras pana nu au mai putut. Facusera doua ore de la tabara in hotel, deci era ora doua, asa ca s-au decis sa doarma pana dimineata, cand trebuiau sa plece. Fata s-a imbracat in pijamalele ei albastre si s-a pus in pat, in timp ce brunetul s-a dus la baie, sa-si faca un dus. Pe cand era in dus, baiatul a auzit o bataie in usa si un glas spunand :
- Room service !
Nu a auzit-o pe rozalie ridicandu-se din pat, insa a auzit usa deschizandu-se. Dupa aceea nu mai auzise absolut niciun sunet. Dupa un dus meritat, Sasuke a iesit infasurat intr-un prosop. Ceea ce vazuse ii trezise baiatului un sentiment neplacut.Mai debraba ce nu vazuse il inspaimanta pe adolescent : Sakura ! Da, Sakura era de negasit. A cautat-o in tot hotelul si inafara lui, dar fara roade. Dintr-o data, telefonul suna in buzunarul tanarului. Acesta raspunse. Era Daisuke…
- Sasuke, sunt acasa…
- Wow, intr-un timp recod, il intrerupse brunetul.
- Da, da dar nu asta voiam sa-ti zic. Spune-mi ,te rog, ca Sakura e langa tine !
- Nu pot…pentru ca nu e ! Nu o gasesc.
Daisuke era ingrijorat…se putea simti prin telefon…
- Nu e de bine. Am primit iar o scrisoare acasa prin care zice ca daca tata nu da o rascumparare Sakura nu va fi eliberata…Sabia Infernului !
Pe brunet multe sentimente l-au incercat in acel moment oribil. Era furios, ingrijorat, trist…dar asta nu-l ajuta ajuta cu nimic.
- Si ce facem ? a intrebat Sasuke.
- Pai tata vrea sa de-a rascumpararea…
- Nu ii cunosc prea bine pe astia din Sabia Infernului insa nu cred ca o sa-i de-a drumul asa usor…trebuie sa o salvam ! zise Sasuke. Esti cu mine ?
- Normal ca da. Unde esti in acest moment ? intreba Daisuke.
- La un hotel de langa gara…il stii ?
- Da, o sa vin acolo cat pot de repede si apoi mergem impreuna in tabara.
Dupa ce-si facura intelegent planul de salvare, cei doi au inchis. Daisuke a plecat din casa sa draga, iar Sasuke nu avea altceva de facut decat sa-l astepte pe fratele rozaliei si sa spere ca nu e prea tarziu…
In acelasi timp, in subsolul taberei, Sakura avea ochii acoperiti cu un material gros, mainile si picioarele legate de scaun si gura acoperita. In jurul ei vorbeau niste oameni…
- Si ce facem dupa ce luam banii de la rascumpararea ? intreba o voce a unui barbat.
- Scapam de fata. Doar nu suntem prosti sa-i dam drumul nevatamata. Trebuie ca domnul Haruno sa sufere si care mod mai dureros decat pierderea fiicei lui ? raspunse o voce cruda si rece ca gheata.
- Si daca vor sa o salveze ?
- Esti prost sau te prefaci ? se enerva acelasi om care ii raspunsese prima data. Nimeni nu poate salva pe cineva din ghearele Sabiei Infernului.
Un raset diabolic acoperea incaperea…Se parea ca acel cineva exersa mult la rasetul sau malefic.
Cap. 12 : Rapirea
Restul drumului spre gara a fost cat se poate frumos pentru cei doi porumbei : s-au imbratisat si sarutat tot timpul. Cand au ajuns insa la gara, o imagine oribila le-a aparut in ochii lor plini de sperante…O imagine ce parca le-a scos ochii din oribite : trenul care ducea spre oras, tocmai pleca ! Au alergat disperati la locul unde se cumparau biletele. Sasuke a intrebat o doamna cand mai pleaca un alt tren, iar aceasta i-a raspuns ca a doua zi. Ce ghinion ! Trebuiau sa-si petreaca noaptea la un hotel darapanat din apropierea garii si abia dimineata ce urma puteau pleca spre casa. Tinerii au pornit dezamagiti spre hotelul de langa gara, dar nu inainte sa a-si cumpara biletele pentru tren. Ajunsi la hotel, au luat o camera si s-au dus intr-acolo. Camera era chiar modesta : un pat dublu cu asternut albastru marin, deasupra patului era o lustra alba, demodata, mai erau doua dulapuri mari, pentru haine, doua noptiere asezate fiecare in dreapta si stanga patului, o fereastra prin care te puteai uita la minunatul peisaj cu…masini si trenuri ! Sa nu mai vorbim de marimea camerei care era pur si simplu grozav de mica !
- Asta da camera regala ! glumi Sakura care se uita ca mata-n calendar la incapere.
- Glumesti ?! zise ironic si Sasuke. Asta e camera imperiala !
Cei doi adolescenti au ras pana nu au mai putut. Facusera doua ore de la tabara in hotel, deci era ora doua, asa ca s-au decis sa doarma pana dimineata, cand trebuiau sa plece. Fata s-a imbracat in pijamalele ei albastre si s-a pus in pat, in timp ce brunetul s-a dus la baie, sa-si faca un dus. Pe cand era in dus, baiatul a auzit o bataie in usa si un glas spunand :
- Room service !
Nu a auzit-o pe rozalie ridicandu-se din pat, insa a auzit usa deschizandu-se. Dupa aceea nu mai auzise absolut niciun sunet. Dupa un dus meritat, Sasuke a iesit infasurat intr-un prosop. Ceea ce vazuse ii trezise baiatului un sentiment neplacut.Mai debraba ce nu vazuse il inspaimanta pe adolescent : Sakura ! Da, Sakura era de negasit. A cautat-o in tot hotelul si inafara lui, dar fara roade. Dintr-o data, telefonul suna in buzunarul tanarului. Acesta raspunse. Era Daisuke…
- Sasuke, sunt acasa…
- Wow, intr-un timp recod, il intrerupse brunetul.
- Da, da dar nu asta voiam sa-ti zic. Spune-mi ,te rog, ca Sakura e langa tine !
- Nu pot…pentru ca nu e ! Nu o gasesc.
Daisuke era ingrijorat…se putea simti prin telefon…
- Nu e de bine. Am primit iar o scrisoare acasa prin care zice ca daca tata nu da o rascumparare Sakura nu va fi eliberata…Sabia Infernului !
Pe brunet multe sentimente l-au incercat in acel moment oribil. Era furios, ingrijorat, trist…dar asta nu-l ajuta ajuta cu nimic.
- Si ce facem ? a intrebat Sasuke.
- Pai tata vrea sa de-a rascumpararea…
- Nu ii cunosc prea bine pe astia din Sabia Infernului insa nu cred ca o sa-i de-a drumul asa usor…trebuie sa o salvam ! zise Sasuke. Esti cu mine ?
- Normal ca da. Unde esti in acest moment ? intreba Daisuke.
- La un hotel de langa gara…il stii ?
- Da, o sa vin acolo cat pot de repede si apoi mergem impreuna in tabara.
Dupa ce-si facura intelegent planul de salvare, cei doi au inchis. Daisuke a plecat din casa sa draga, iar Sasuke nu avea altceva de facut decat sa-l astepte pe fratele rozaliei si sa spere ca nu e prea tarziu…
In acelasi timp, in subsolul taberei, Sakura avea ochii acoperiti cu un material gros, mainile si picioarele legate de scaun si gura acoperita. In jurul ei vorbeau niste oameni…
- Si ce facem dupa ce luam banii de la rascumpararea ? intreba o voce a unui barbat.
- Scapam de fata. Doar nu suntem prosti sa-i dam drumul nevatamata. Trebuie ca domnul Haruno sa sufere si care mod mai dureros decat pierderea fiicei lui ? raspunse o voce cruda si rece ca gheata.
- Si daca vor sa o salveze ?
- Esti prost sau te prefaci ? se enerva acelasi om care ii raspunsese prima data. Nimeni nu poate salva pe cineva din ghearele Sabiei Infernului.
Un raset diabolic acoperea incaperea…Se parea ca acel cineva exersa mult la rasetul sau malefic.