Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Liceul - un loc in care iubirea intra in scena

#1
Capitolul I - O noua colega

Este prima zi de liceu. In curtea liceului "Sabaki" din orasul Tokyo multi adolescenti stau si vorbesc cunoscand lumea din jurul lor. Doar o fata cu parul roz, care il purta intr-o coada, lasand sa ii cada pe chip doua suvite si ochii de culoarea smaraldului sta retrasa intr-un colt indeparta si priveste pe toata lumea cu indiferenta. Era imbracata intr-un tricou scurt si negru , impreuna cu o pereche de pantaloni negri. In dreepta de jos a abdomenului avea tatuat un mac rosu inflorit.
De indata ce se deschisera usile scolii, in sems ca pot intra in clase, toti elevii din curte au dat navala inautru. Pentru ca nu vroia sa ia parte la acea inbulzeala, a preferat sa astepte pana ce toti au intrat, dupa care intra si ea.
Cauta catva timp clasa 9D si pana la urma o gasi. Cand intra in clasa, in scaunul de la catedra statea un baiat brunet cu ochii albastri ca cerul. Rozalia nici macar nu se uita la el si merse pana in ultima banca care era goala si se aseza fara sa-i pese de nimic si de nimeni. Brunetul se enerva destul de tare pentru ca rozalia nu se uita la el. El era obisnuit ca toate fetele sa fie inebunite dupa el.
- Pentru ca din acest an avem cativa elevi noi, am sa va mai spun inca odata cu stau lucrurile. In primul rand eu sunt seful aici si eu da ordinele. Cine imi incalca ordinele va fi, ca sa zic mai frumos "pedepsit" si nu cred ca vreti sa aveti de aface cu mine. zise brunetul hotarat si impunator.
Toata lumea il privea pe baiat cu frica, dar fata cu parul roz nici macar nu il privea, ci se uitase pe geam. Enervandu-se si mai tare brunetul se duse la banca unde statea adolescenta si pentru al observa trase un pumn in banca. Rozalia auzind acest lucru se intoarse spre el la fel de calma si de nepasatoare. Cand ochii adolescentei inalnisera ochii baiatului, brunetul inghiti in sec. Nicio data nu vazuse asemenea privire, plina de ura, dispret si raceala, dar nu se lasa mai prejos si incepu sa zica foarte nervos:
- Cred ca nu mai auzit. Asa ca mai bine sa iti intre in cap nimeni nu se pune cu Ren Hioroshi.
- Cine e Ren Hioroshi? intreba rozalia calma.
Baitul enervandu-se si mai tare incepu sa tipe la fata:
- Hei, fetito, nimeni nu se pune cu mine, iar daca ma mai enervezi odata am sa uit ca esti fata.
- Bine. spuse fata cu parul roz calma, intorcandu-se inapoi la fereastra.
Ren se gandi sa o invete minte pe rozalie, dar fuse oprit de Tamaki:
- Las-o in pace si hai sa mergem, ne astepta fetele.
Tamaki era un baiat blond cu ochii caprui deschis, era imbracat intrun tricou negru cu o pereche de blugi. Acesta era cel mai bun prieten al brunetului.
"Ce arogant!" se gandi rozalia. Dar inainte ca adolescentul sa plece, aceste zise curios:
- Apropo, cum te numesti?
- Ami Achita. As putea spune ca mi-a parut bine ca te-am cunoscut, dar ar fi o minciuna. spuse Ami intorcandu-si privirea catre Ren.
Ren era asa de enervat ca iesi din clasa dupa care tranti usa cu toata forta.
Toti elevi din clasa erau tare socati. Nimeni nu se mai pusera vreodata cu Ren Hioroshi.
Intre timp pe holul scolii:
- Ai vazut ce privire avea? intreba Tamaki.
- Da. Si? spuse Ren nepasandu-i.
Tamaki nu stia ce sa mai zica. Niciodata nu mai vazuse o privire asa de rece, de dispret...de tristete.
Trecura cateva minute de la acel mic accident si se sunase de intrare.
In graba in clasa intrara doua fete gemene. Una era roscata cu ochii albastri si era imbracata intr-o rochie neagra si una cu parul albastru si cu ochii caprui si imbracata intr-o rochie alba.In timp ce Ami le studia cu atentie in clasa intra Ren si Tamaki.
- Buna Mika! spuse Ren.
- Buna Ren! spuse satena.
Cand vroiau cei doi sa inceapa un dialog, in clasa intra o femeie de vreo 25 de ani, cu parul albastrui ce purta ochelari.
- Buna ziua copi! zise femeia.
- Buna ziua! spusera toti in cor.
- Eu sunt Allison Nasako si de azi incolo voi fi diriginta voastra.
Roscata, nemaivazand un loc liber prin clasa se duse la rozalie si ii spuse cu blandete:
- Pot sa ma asez aici?
- Cum vrei. spuse Ami cu raceala in voce.
- Sunt Yuki. Pe tine cum te cheama? zise sfioasa roscata.
- Ami...spuse adolescenta.
Sonria sun, ce anunta plecarea lor acasa. Brunetul abia astepta acest lucru, ca sa ii dea o lectie rozaliei.
Cu toti se plecara. La poarta scolii se afla Ren, Tamaki si Mika. Cu toti formau o gasca de temut in acel cartier. Cateodata si Yuki facea parte din acea gasca, asta numai datorita surori sale. Ea era mereu timida. Si niciodata nu isi facea prieteni adevarati, toti prietenii ei se foloseau de ea din cauza ca era desteapta.
Ami se indrepta spre poarta, dar Ren se aseza in fata ei.
Ami nu spuse nimic, decat il impinse la o parte s continua sa mearga. Nu reusi sa merga mai mult de cativa metri ca brunetul o prinse de mana. Era foarte nervos. Ultimul baiat care a facut asta a ajuns in spital din cauza lui. Ren vruse sa ii dea o palma, dar Ami il oprise doar cu o singura mana. Toti din jurul lor erau foarte socati. Nimeni nu mai facuse asa ceva.
- Sa nu mai faci asta niciodata! zise rozalia cu o privire ucigatoare, de parca toata raceala din lume s-ar fi asezat in ochii ei.
Dupa acest incident adolescenta pleca linistita de acolo, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Enervat la culme brunetul se hotara sa o urmareasca.
Ami mersese dou strazi, pana ce ajunse la o scoala generala. Spre ea se apropie in fuga o fetita mica de vreo 4 anisori, satena, imbracata intr-o rochita verde.
- Buna Ami! Ce bine ca ai ajuns la timp. zise fetita.
- Buna Saiko! zise Ami cu o privire, de data aceasta...calda.
- Aia e sora ei? intreba in soapta Tamaki.
- Posibil. Dar nu crezi ca ar trebui sa mergem acasa? Nu imi imaginam ca fata dura trebuie sa se duca dupa surioara ei la scoala. spuse pe un ton sarcastic Ren. Dupa care se dusera acasa.
Ami si Saiko se dusera acasa. Ajunsera in cele din urma intr-un bloc mai scorojit pe care fetel il numeau: acasa.
- Saiko dupa ce te schimbi, dute si culcate ca este tarziu.
- Bine Ami!
Ami se schimba rapid si lua din sertarul biroului ei un carnetel galben cu un mac inflorit in partea de jos al lui.
"Draga jurnalule,
Am ajuns sa iti spun asa pentru ca mi-am dat seama ca in tine pot sa am mereu incredere. Azi a fost prima mea zi de liceu.
A fost o ca oricare alta. Toti ma priveau ca pe o ciudata. Si nu ii condamn. Toti se holbau la mine. Toti...inafara de una singura, ci anume Yuki. Noua mea colega de banca.
Azi am mai intalnit un baiat. Era oarecum dragut, dar era foarte arogant. Avrut chiar si sa dea in mine. Noroc ca lectiile de autoaparare pe care le-am facut acum cativa ani mi-au fost de ajutor.
Tie cred ca iti povestesc mai multe decat lui Saiko. Tu esti singurul care imi sti cel mai mare secret al meu.
Un secret care mi-a distrus viata."
Dupa ce scrie in jurnal,ca in fiecare seara, se puse in patul ei mare in care adormi pe loc.



sper sa va placa ! continuarea sambata

Ami:
[Imagine: anime.jpg?o=17]
Ren:
[Imagine: SugiyamaTakeshi.jpg?o=2]

#2
Capitolul 2 - Ora de dirigentie

Noaptea s-a scurs repede si dimineata si-a facut aparitia. Ceasul incepu sa sune in camera rozaliei. Ea era treaza de mult si se uita pe geam ca de fiecare data. Era locul ei preferat. Dupa ce cesul suna in continu cateva minute, se hotara sa il inchida, dupa care se duse in camera lui Saiko. Saiko inca dormea, dar Ami se hotari sa o trezeasca, pentru ca nu vroia sa intarzie la gradinita.
- Haide Saiko! Trezeste-te! O sa intarzi la gradinita!zise bland adolescenta.
Saiko se trezise imediat. Nu vroia sa o supere pe sora ei mai mare. Dupa cateva minute fetele iesisera din apartamentul lor mic, tinandu-se de mana, ca deobicei. Stateau la etajul 4 asa ca atrebuit sa coboare mai multe scari pentru a iesi afara din bloc.
La intrarea din bloc Ren impreuna cu gasca lui stateau acolo. Ajungand Ami si Saiko la intrare, Ren a inceput sa spuna sarcastic:
- Ce faci la ora asta, Ami? Scoala incepe abia peste 3 ore.
Ami nu spuse nimic si continua sa mearga mai departe.
- Daca nu te intereseaza ce facem noi, atunci vom veni cu tine. Sper ca nu te superi. spuse brunetul, dupa care rase sarcastic.
Au inceput sa mearga spre gradinita urmati de Ren si gasca lui.
- Ami! Doamna educatore mi-a spus sa te che azi la ora 5, pentru ca vrea sa vorbeasca cu tine. zise surioara ei.
- Bine. Am sa vin.
Ren era foarte uimit. Pana sic u sora ei era asa de rece. A vrut sa o intrebe de ce trebuie sa mearga ea la gradinita. Putea sa mearga mama ei, dar s-a razgandit. Stia ca nu ii va raspunde.
Dupa ce rozalia o lasa pe Saiko la gradinita, se indrepta la spre magazinul de haine de vis-a-vi. Intra in el si se duse in spatele tejghelei.
- Va pot ajuta cu ceva? zise rozalia politicoasa.
- Lucrezi aici? De ce? intreba Tamaki curios.
- Pentru ca spre deosebire de voi, eu am nevoie de bani ca sa traiesc. Eu nu pot sa ii cer la mami si lui tati sa imi dea bani, cum faceti voi. zise cu o privire de gheata Ami.
Dupa toata scena asta, gasca se hotari sa o lase in pace, asa ca plecara.
Venise si timpul sa mearga la scoala. Ami era cat pe ce sa intarzie, dar a ajuns exact la timp.
Se aseza in ultima banca, unde deja se afla Yuki. Nu peste mult timp in clasa aparu si diriginta lor.
- Buna ziua copii! zise femeia.
- Buna ziua! zisera toti in cor.
- Pentru ca ieri nu am avut timp sa ne cunoastem, astazi vom face cunostiinta. Vreau sa puneti scaunele in cerc si sa va luati un obiect...obiectul care este cel mai de pret pentru voi.
Toti isi puse scaunele in cerc si asteptara sa vada ce se intampla mai departe.
- Obiectul meu cel mai de pret este aceasta fotografie cu fiica mea. Pentru ca ea este cea mai mare comoara a mea, spuse diriginta. Acum spuneti-mi si voi care este obiectul cel mai de pret al vostru, si de ce.
Nimeni nu vroia sa inceapa sa povesteasca, iar diriginta lor a vazut asta si ea l-a numit pe Ren sa inceapa.
Ren a scos din buzunar un medalion si dupa care a spus cu putin tristete in voce:
- Acesta a fost a tatalui meu, care a cum este mort. A fost singura persoana care a crezut ca pot face mai multe decat si-a imaginat cineva ca pot sa fac. Dupa acest discurs, Ren si-a dat seama ca devine prea sentimental si a schimbat repede tonul lui trist cu unul sarcastic, ca deobicei.
- Dar acum a murit si nu am ce face, asta e! zise brunetul zambind sarcastic.
- Oooh... bine, Ren! zise diriginta putin socata de ultimele lui cuvinte. Cine urmeaza?
Toti elevii au urmat unul cate unu pana a mai ramas doar un elev de aratat obiectul de pret si anume...Ami.
- Acesta este jurnalul meu. Este cel mai depret lucru pe care il am si pe care il voi avea. zise rozalia cu raceala in voce.
- Si de ce este asa de important? spuse diriginta, parca fiindu-i frica de ce urma sa spuna.
- Nu cred ca ai vrea sa sti! spuse Ami, de parca cel mai rece loc din lume s-a asezat in ochii si vocea ei.
Allison nu mai apuca sa spuna nimic ca soneria anunta sfrasitul orei. Toti se ingramadeau sa iasa afara, doar era vineri.
Ami a ramas calma ca deobicei si s-a dus la gradinita dupa Saiko.

medalionul: [Imagine: colierul.jpg?o=33]

#3
Critici-Ai greseli de tastare;(cine nu are?)si...nu stiuce sa m-ai spun...
Laude-Ai legat bine propozitiile facandu-le sa aiba sens;Ai multa imaginatie;Imi place atitidinea personajelor;etc...
Ai facut foarte frumos si te felicit.Astept continuarea ficului pe care sper sa o pui cat mai repede.

#4
Am ajuns si eu aici.Hmm ce pot spune despre acest fic?Nu stiu de ce dar imi place mult personalitatea lui Ami.O, da si nu mai stiu ceva: nu pot vedea pozele.Eram curioasa cum arata Ami.Wow bietul Ren.I-a murit tatal.M-a impresionat acel discurs tinut de el.
Doar o greseala am putut observa.Descriere ar trebui sa bagi.Chiar ma gandeam ca jurnalul e lucrul cel mai de pret al rozaliei.Se pare ca ghicisem.
Critici nu am, adica nu e ceva ce nu-mi displace.Totul e asa cum trebuie.Si cred ca Ami impreuna cu sora sa sunt orfane nu?E doar o mica impresie.Poate voi afla in urmatorul sau urmatoarele capitole.Sunt curioasa ce vrea sa ii spuna educatoarea lui Ami.
Astept continuarea.Spor la scris!

#5
1. Ideea povestii tale e oarecum buna
2. Greseli de scriere/tastare ai,dar hai sa le ignoram de data asta
3. La exprimare o cam dai in bara unele fraze neavand sens.
4. Descrierea fetei nu e tocmai buna.
5. Repeti prea mult cuvantul rozalie.Mai exista si alte cuvinte care pot tine locul "rozaliei" (Exemple fiind ea sau Ami) Acelasi lucru si cu repetitia cuvantului "brunetul"
6. Cam te incurci in timpurile verbelor si nu le folosesti cand trebuie.
7. In ceea ce priveste pozele...Ami e destul de draguta la fel si Ren,dar ar trebui sa pui poze si cu ceilalti (Yuki,Tamaki,Saiko si Mika)
Si pentru cei care nu au vazut pozele...Acest lucru a fost cam imposibil din cauza faptului ca linkurile respective contineau cuvantul media si de aceea nu mergeau ^^
Ami => http://photobucket.com/image/pink%20anim...e.jpg?o=17
Ren => http://photobucket.com/image/black%20ani...hi.jpg?o=2
Medalionul => http://photobucket.com/image/medalion/ka...l.jpg?o=33
Sper ca vei putea sa accepti niste critici ca la urma urmei te vor ajuta sa iti revizuiesti povestea si sa observi greselile ^^

#6
Capitolul 3 - Telefonul surpriza

Dupa ce a luat pe Saiko de la gradinita se indreptau rapid spre casa, deorece afara se starni o furtuna groaznica. Ajunse in apartamentsi inche totte geamulrile pentru a evita frigul. Nu dupa mult timp, suna telefonul. Ami si Saiko se mirau de acest sunet. Nu stiau cine putea fi. Singurele rude ale lor, esru niste matusi care stateu in alt oras si care le sunau doar de Craciun si Pasti.
Ami raspuse la telefon si o voce de barbat incepu sa vorbeasca:
- Ami, tu esti?
- Da eu sunt. zise aceasta.
- Sunt tatal tau. Am aflat ca mama ta a murit asa ca am sa-ti dau o veste buna...barbatul nu mai apuca sa spuna nimic ca Ami ii spuse taios.
- Aaaaa...Deci tu erai. Cred ca nu ai aflat noutatile, dar mama a murit acum 4 ani.
- Scuza-ma, dar de curand m-am casatorit cu o femeie bogata si m-am mutat la ea si as vrea sa veniti la mine...sa locuim impreuna. zise tatal fetei.
- Aaa...Acum ti-ai amintit ca exist, nu? se rasti adolescenta.
- Nu mai comenta atata, maine va veni cineva sa va ia! zise barbatul iritat.
- Bine. zise Ami enervata, dupa care inchise telefonul.
- Haide Saiko, fa-ti bagajele! Maine il vei cunoaste pe tata. Si ne mutam la el.zise nervoasa adolescenta.
-Bine. zise Saiko cu urma de fericire in glas. In sfarsit isi va cunoaste tatal.
Ami se indrepta spre camera ei si incepu sa isi faca bagaje. In mintea ei era o dezordine de nedescris. Multe intrebari fara raspuns si un sentiment ce nu il aratase pana acum.
"De ce trebuia sa plece? Nu trebuia sa plece! Din vina lui am ajuns asa! Nici macar nu i-a pasat de mine cand a plecat. Dupa ce a plecat nu s-a m-ai interesat de soarta mea si de a mamei. Iar acum vrea sa locuiesc cu el. Ce ironie! Daca nu pleca nimic din ce s-a intamplat nu se intampla. Il urasc! Cu cat trece vremea, cu ata ma urasc si mai mult. Ma urasc! La un moment dat trebuie sa ii spun adevarul lui Saiko."gandea Ami cu durere in ochii.
Era deja o ora tarzie. Trebuiau sa se culce, maine aveau sa se trezeasca devreme.
A venit si dimineata. Soarele starlucea si pasarele cantau voiase. In fata blocului in care stateau Ami si Saiko, o masina mare si neagra le astepta. Fetele se grabeau sa ajunga jos, la masina. In fata blocului Ren si gasca lui stateau si o asteptau pe rozalie.
Rozalia in fuga nu a bagat de seama, ca adolecentul era acolo.
- Buna! Unde te grabesti asa?
- Nu te intereseaza pe tine, fraiere. spuse aceasta fara ai arunca vreo privire.
-Te muti? Unde? spuse Tamaki dupa ce observase bagajele.
Rozalia nu a mai raspuns si se indrpta spre masina, impreuna cu sora ei mai mica.
Din masina iesi un barbat imbracat in negru si deschise usa de la portbagaj si le pune bagajele fetelor. Acestea doua s-au urcat in masina cea neagra, dupa care si soferul.
Ren nu stia ce se intampla:
- Ce cauta Ichigo aici? Si ce treaba au fetele alea cu el?zise ingrijorat brunetul.
- Il cunosti pe sofer? Cine este? intreba curioasa Mika.
- Este soferul mamei mele! Dar ce cauta aici?spuse adolescentul cu o privire intrebatoare si curioasa.

[Imagine: anime_girls.jpg?o=49]:Mika si Yuki.

[Imagine: blonde-boy-1.jpg?o=47]:Tamaki


Am sa postez cate un capitol in fiecare sambata sau duminica. :001_302::D

#7
God!!!!!!!!!!!!!!!Sa nu-mi spui ca tatal lui Ami s-a casatorit cu mama lui Ren!!!!!!!Asta inseamna ca Ren si Ami sunt...nu se poate, frati vitregi?????????????God, sper sa banuiesc doar, sa nu fie adevarat.Am vazut acolo la faza cu geamurile ca ai scris ceva gresit.Atat am observat.
Il urasc pe tatal lui Ami!!!!!!!!!!!!Ma enerveaza rau!!!!!!Pozele nu stiu ce au de nu le pot vedea.In fine, nu conteaza.Cel mai mult conteaza ca ai spus cand vei pune urmatorul capitol.
Astept continuarea, spor la scris si multa multa inspiratie!

#8
Capitolul 4 - O veste neasteptata

Fetele au ajuns, in cele din urma la destinatie. Cand au iesit din masina s-au trezit in fata unei case imense si luxoase. Fetelor nu le venea sa creda. Aveau sa locuiasca intr-o asemeanea casa. La intrare ii astepta un barbat intr-un costum albastru-bleumaren si o femeie blonda cu parul carliontat si cu o rochie portocalie pe ea.
- Bine ati venit! zise acea doamna. Intrati, si nu fiti timide, aceasta va fi si casa voastra.
Fara sa mai spuna nimic, surorile se indreptau spre casa.
Intrara toti inauntru. Cand intrara inauntru, se dusera in living, unde era Ren, tolanit pe o canapea.
- Ce cauti tu aici? strigara Ami si Ren in cor.
- Deci va cunosteti? spuse tatal adolescentei.
- Da. spuse ea.
- Ami, nu stiam ca mama ta a m-ai facut un copil dupa ce am divortat.
-Mda...zise ea.
- Nici ma care nu stie! spuse Ami in soapta fara ca nimeni sa nu o auda.
Dar Ren a auzit si i-a spus in soapta, la ureche:
- Ce sa stie?
- Nimic.zise ea rapid.
Cei doi soti le condusera pe fete in camerele lor. Cand ajunsese in camera, Ami incepu sa despachteze. La un moment dat Ami si-a dat seama ca ii lipseste un bagaj, asa ca pleca afara, dupa el.
Ren se plimba pe coridor si a vazut ca usa camerei lui Ami era deschisa. El nu a ezitat nicio o clipa si a intrat. S-a uitat prin lucrurile eisi a dat peste o poza cu ea si mama ei. Erau foarte fericite in acea poza. Brunetul a pus-o de unde a gasit-o si cauta mai departe prin lucrurie ei. A gasit intr-un final si ce cauta...jurnalul ei.
A deschis jurnalul si a incepu sa citeasca din prima pagina.
"4 Decembrie
Azi implinesc 12 ani, si tot azi am aflat ca mama se va casatori cu un alt barbat. Nu stiu cine este, dar sper sa fie de treaba."
Ren a mai dat cateva pagini si a inceput din nou saciteasca:
"13 martie
Nu poat! Cum am putut sa cred ca de treaba? Este cel mai josnic om pe care il stiu. Cu a put sa imi faca asta? Il urasc din tot sufletul! Cu a putut sa ma...".
Nu a m-ai apucat ca citeasca mai departe, deoarece in camera intra rozalia.
- Ce faci cu jurnalul meu in mana? zise enervata Ami.
-Nimic.zise Ren inchizand caietul.
-Sper ca n-ai cititi nimic?zise pe un ton de nervozitate.
-Nu. Sigur ca nu! Apropo vreau sa te intreb ceva?
-Spune, mai repede ca nu am timp de tine.
-Ce ti-a facut sotul mamei tale? intreba acesta curios.
Adolescenta nu raspunse, dar il impinse afara din camera ei, inchizand usa dupa acesta.
"Tot am sa aflu eu, ce ti-a facut!" se gandi brunetul, in timp ce pe fata ii aparu un zambet malefic.

#9
Wow...Ce i-a facut????Ce i-a facut.De ce ma lasi intr-una in suspans?De ce???????????????Pune azi continuarea please.E foarte minunat ficul tau.Asi fi vrut ca acest capitol sa fi fost mai lung.Poate ar fi trebuit sa descri casa si chesti dastea dar pentru mine nu conteaza.Parca am vazut o linie de dialog la care m-am incurcat epntru ca atunci cand am citit nu am inteles nimic, dar dupaia mi-am dat seama dar era scris gresit.Am o intrebare: Ce i-a facut?????Ce i-a facut?????????????????Sper sa primesc raspuns.
Astept continuarea, spor la scris si multa multa inspiratie!

#10
Capitolul 5 - Pariul

Acea zi in care totul a luat-o razna s-a terminat. A inceput o alta zi plictisitoare.
Ami si Ren s-au dus la scoala impreuna, deoarece nu aveau de ales, stateau in aceasi casa. In curand cei doi au ajuns in fata scoli.
-Hei Ren! il saluta Tamaki.
-Salut! zise acesta plictisit.
-Ce s-a intamplat? De ce ai venit impreuna cu tipa aia? intreba curios blondul.
-Am atatea sa iti povestesc. Dar o voi face la ore ca acum nu am chef sa m-ai explic.zise brunetul.
-In fine. Cred ca reputatia ta se cam duce de rapa. zise blondul serios.
-De ce? Ce s-a intamplat? spuse Ren ingrijorat.
-Pana acum ai fost cu toate fetele din scoala, inafara de una...inafara de Ami. Si se spune prin scoala ca iti e frica de ea.
-Ceeee? Nu se poate asa ceva! Lasa ca vad.
-Eu cu Demon am facut un pariu. Daca Ami nu va fi iubita ta in 3 sptamani, voi pierde o gramada de bani, iar daca o faci vom imparti bani.zise cel mai bun prieten al brunetului.
-Bine. Haide sa vedem ce mai face urmatoarea mea iubita.zise acesta cu un zambet malefic pe fata.
Cei doi merse in clasa si au inceput sa vorbeasca mai incet ca sa nu ii auda Ami.
-Planul meu tot timpul reuseste. In trei sptamani o sa avem o gramada de bani.
Ren se duse la banca lui ami si spuse:
-Stii...imi... pare rau pentru ca ....ti-am umblat prin lucruri.
-Ce ai? Ai febra cumva? Dar ma rog, scuzele sunt acceptate. zise aceasta mirata.
Ren se intoarse in banca lui. Dupa cateva minute se suna si clopotelul care anunta inceputul orelor.
In timpul tututror orelor brunetul se uita la rozalie. Nu isi mai deslipea ochii de laea. Ami observase acest lucru si i se parea chiar enervant. Ren isi daduse seama ca planul lui incepea sa funtioneze deoarece si Ami a inceput sa se uite la el fara niciun motiv.
"Ce se intmpla cu el? Ieri nu era asa? De ce ma mir? Oameni nu sunt de incredere. Nu pot face aceeasi greseala ca si acum 4 ani."
Clopotelul anunta sfarsitul orelor si plecarea acasa. Rozalia se indrepta spre iesire, dar nefiind atenta a dat peste brunet.
- Mda...scuze. spuse aceasta.
-Nu-i nimic. zise brunetul cu un zambet pe fata.
Mersera amandoi spre aceasi masina neagra si se urcara in ea. In masina, Ren se aseza cat mai aproape de Ami. Ami observa acest lucru, dar nu avea ce face.
Intr-un sfarsit, ajuns acasa.Tatal rozaliaei si mama brunetului se pregateau sa plece la o petrecere de afaceri impreuna cu Saiko.
-Imi pare rau ca trebuie sa va spun, dar va trebui sa ramaneti singuri acasa pana deseara. Noi trebuie sa plecam. spuse mama lui Ren.
- Oooo....Ce pacat! spuse Ren de parca i-ar fi parut rau. In acea zi Ren avea sa isi puna planul in aplicare.
Parintii lor plecara si ei au ramas singuri.
-Am sa fiu in camera mea. Sa nu cumva sa ma deranjezi. Nu am chef de tine azi.zise indiferenta adolescenta.
-Bine.spuse acesta.
Ami intra in camera ei, iar peste o jumatate de ora Ren avea de gand sa actioneze.
Adolescentul a intrat in camera rozaliei. Acesta a luat-o de mana si a trantit-o de peretele rece al camerei ei. Acesta a tinut-o de amandoua mainile deasupra capului si a inceput sa o sarute.



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  [Naruto] Liceul...alta povara Elix3 3 3.215 29-10-2012, 01:57 AM
Ultimul răspuns: Lain
  Liceul Andreez [Comedie, Romance] Icsdeee. 31 16.723 21-02-2011, 12:02 AM
Ultimul răspuns: Moon princess
  Pe scena vietii Zuzu*lov3 5 5.015 01-01-2010, 03:20 AM
Ultimul răspuns: Sushiiushii
  Liceul J A N E 5 4.840 02-08-2008, 03:29 PM
Ultimul răspuns: minako
  Scena Vietii [parodie] ~Ryuzaki~ 1 2.876 20-07-2008, 10:47 PM
Ultimul răspuns: Amy8D


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)