Alpha Boy

[Beatrix LaVey]

* * *


Lovea cu atata sete, incat ai fi putut spune ca isi doreste sa-l ucida pe bietul Frankie. Incerca sa se convinga singur ca nu e vinovat satenul pentru ca fratele lui statea la el, ci parintii erau cei ce facusera alegerea, dar trebuia sa se elibereze de frustrare, iar primul ce ii cazuse in plasa fusese bietul baiat care, de fapt, nu era vinovat cu nimic.
Continua sa-l loveasca plin de ura, simtind ca trebuia sa ii provoace durere. Tanarul scuipa sange din plin, gemea de durere, dar ce-i cel mai rau e ca lui Kyle i se parea totul incitant. Continua sa dea cu mai multa sete in el, de parca ar fi fost un obiect ce nu simte absolut nimic.
Frankie insa suporta. Era fratele lui Zack, iar el trebuia sa il protejeze pe brunet de astfel de oameni. Cel putin asa simtea in acel moment, ca trebuie sa fie langa brunetul care avea nevoie de el. ACum insa, fratele lui se razbuna pe nedrept pe el penturu ceea ce ii face. Desi era lovit cu acuratete in cele mai sensibile zone de pe organism, semn ca fratele lui Zack avea experietna batailor de cartier, nu renunta. Continua sa stranga din dinti la fiecare lovitura, gandindu-se la toate saruturile cu Zack de pana atunci si la dulceata trupului sau.
Dupa o bataie buna, cruda, Kyle hotari din start:
- Hai sa trecem la tortura mai serioasa...
Il dezlega pe Frankie, care nu mai era in stare sa se tina pe picioare. Il arunca pe podea, dupa care se puse deasupra lui, aplecandu-se peste trupul sau slab si indurerat acum. Isi strecura mana stanga pe sub el, ajungandu-i pe piept si il trase in sus, facandu-l sa isi lipeasca spatele de trupul sau, in timp ce se sprijinea in mana dreapta.
- Frankie, vrei sa vezi ce placuta e durerea? intreba in soapta, apoi Frankie auzi cum slitul pantalonilor lui Kyle se desface. Se astepta la asa ceva, si totusi era socat. Voia sa scape, astfel ca incepu sa se zbata.
- Lasa-ma! striga nervos din cale-afara,dar si inspaimantat in acelasi timp.
- Nu te zbate... De fapt, fa-o ! rosti Kyle si il lovi in spate de aceasta data, tot cu pumnul. Frankie aproape pica la pamant, insa il tinu barbatul sa nu o faca. Fu dezbracat incet-incet de fiecare articol vestimentar, apoi si Kyle isi arnca hainele de pe trupul sau.
- Lasa-ma! Te implor, lasa-ma! striga si in vocea lui se putea simti disperarea. Nu dorea sa fie injosit in asemenea hal, insa se parea ca nu avea sanse de scapare. Continua sa se zbata, il lovi de cateva ori pe celalalt, insa mai rau facu. Acesta il lega imediat cu propria sa curea la maini, dupa care ii ridica bazinul lui Frankie, deoarece acesta se lipise de podea.
- Fii baiat cuminte... Si tipa tare, bine? Imi place sa te aud cum esti chinuit, rosti acesta, iar apoi ii prinse cu mana violent membrul lui Frankie, strangandu-l cu putere. Acesta nu-si putu reprima scancetul de durere, apoi o injuratura adresata celuilalt. Desigur, totul era in defavoarea lui.
O stransoare la fel de puternica il facu sa geama si sa incerce sa dea din picioare, insa zadarnic, deoarece era tinut de Kyle. Simtea cum acesta e lipit de fundul sau, de fesele sale, pregatit de un lucru necugetat, care il umplea pe saten de rusine. Dorea sa fie doar un vis, prefera sa fie batut cu o cruzime de nedescris, numai sa nu i se intample asta !Dar zadarnic spera,fiindca fratele lui Zack isi continua jocul, strangandu-i membrul in mana pana ce se auzira din ce in ce mai multe gemete de durere.
Intr-un final,cand hotari ca e destul astfe, isi duse mainile pe pieptul lui Frankie. Isi trecu degetele peste sfarcurile sale, umplandu-l de scarba pe Frankie pentru infectul langa care se afla acum. Il ura,simtea ca e in stare sa-l omoare, dupa care sa se omoare pe sine insusi... Dar imaginea lui Zack ii alunga toate ideile de genul din cap. Trebuia sa suporte, fiindca Zack avea nevoie de el.
Desi stia ca e absurd, se simtea el important pentru Zack. Voia sa nu fie al altcuiva brunetul, ci doar al sau, sa-l asrute si sa-l faca sa ii cante cu gemete de placere, cum se intamplase nu de mult. Cu toate astea, astfel de lucruri mai aveau de asteptat, desigur, fiindca acum avea o mare, mare problema.
- Nu mai plangi? intreba Kyle infigandu-si dintii in pielea umarului lui Frankie. Acesta gemu, desi nu isi dorea sa ii dea satisfactie celui de langa el. Scanci, apoi se arcui, speerand ca are sa scape de toate acele senzatii.
- Lasa-ma in mortii tai! urla Frankie, insa simti imediat cum mainile lui Kyle se strang in jurul gatului sau si incep sa il sugrume.Incepu sa tuseasca, simtind nevoia acuta de aer. Se zbatea nebuneste, sperand ca avea sa scape intr-un final. Si asa a fost, doar ca i-a fost dat drumul de catre Kyle.
- Ce baiat rau... Ia sa-i aplicam noi o micuta... Foarte micuta corectie...



"Unde-o fi?! " se intreba Zack in mintea lui, disperat peste masura. Nu dadea de Frankie si trecusera deja patru ore de cand lipsea. Il sunase incontinuu, insa telefonul ii era inchis. Se temea sa nu i se fi intamplat cumva ceva. Voia sa plece dupa el, insa se gandise ca nu isi permite sa faca acest lucru. Ii era frica sa iasa afara de unul singur pe timp de noapte, dar mai mult ii era frica sa nu i se fi intamplat ceva lui Frankie.
Isi aminti cand acesta ii spusese sa nu-l astepte si se linsti, insa intr-o mica masura. Voia sa-l stie langa el,chit ca nu il mai atingea defel. Macar sa stie ca e bine, ca ii e aproape... Dar nu, nu putea face acest lucru, nu in conditiile in care el il suparase pe Frankie... Sau asa credea el.
Era disperat din cale-afara acum, nu putea sa se calmeze. Hotari sa mearga in dus, sa isi spele turupul. Nadajduia ca apa fierbinte avea sa il faca sa se simta mai bine,desi presimtea ca nu are sa fie astfel. Intra totusi in dus, fara sa se poata calma. Dadu drumul apei, doar ca era rece ca gheata.
"Frankie e bine... El are grija, stie... " isi spuse in minte, incercand sa se faca pe sine insusi sa creada ceea ce se spunea, insa nu era asa, era disperat de-a dreptul. Isi lasa capul in jos, venindu-i sa planga. Nu isi putu abine lacrimile, astfel ca acestea incepura sa curga siroaie pe chipul lui, amestencaud-se cu stropii de apa.
Stia ca nu are sa-si ierte greseala pe care o facuse. Ii venea sa planga, sa urle chiar. Era disperat din cale-afara, tot ce-si dorea era sa-l stie pe Frankie in bratele lui. Cu toate acestea, simtea ca totul luase o intorsatura foarte rpoasta. Simtea ca ceva nu e in regula...
Se temea. Incepuse sa tremure si stia prea bine ca nu e din cauza frigului, ci, mai mult, e din cauza fricii. Se temea pentru viata lui Frankie...
"Tin la el... Da, e exact ce a spus ca se va intampla" cugeta ca pentru sine,dar stia ca nu e un lucru deloc grav sa placi pe cinva, chiar daca erau amandoi baieti. Desi in mod normal nu era de acord cu asemenea cazuri, acum i se parea ca nu mai e cine stie ce important, fiindca el insusi ajunsese indragostit de un baiat.
Isi inchise ochii, in incercarea de a se controla. Ofta prelung si isi musca buzele, apoi iesi din dus, infasurat in prosop. Se sterse rapid si se arunca in pat, simtindu-se vlaguit. I se paru ca aude usa deschizandu-se si intreba tare:
- Frankie, tu esti?
Nu veni niciun raspuns... Dar putea jura ca usa s-a deschis!


Kyle profita de fiecare miscare pe care o facea Frankie spre a-l lovi. I-o intorcea, il lovea la randul sau si, cu o placere nebuna, il chinuia. In acelasi timp, simtea ca il doreste. Kyle intotdeauna si-l dorise pe Frankie si murise de gelozie cand il vedea cu alta pesoana.
- Acum, pustiule, e randul meu sa te am... Daca te-a avut Tommy, te pot avea si eu! spuse pe o voce gatuita de emotie, ca si cand ar fi fost de-a dreptul nebun, nu doar controlat de narcotice.
- Stai, Kyle! Nu m-a avut nimeni! spuse disperat, dar fratlee lui Zack il prinse de par si il trase spre el.
Ii linse plin de dorinta obrazul, apoi vru sa-l sarute, insa nu intalni decat bariera buzelor lui Frankie, ce refuzau sa se deschida. Il trase de par, insa nu reusi absolut nimic. Abia cand ii veni ideea sa-l stranga de gat, Frnakie isi deschise buzele, permitandu-i limbii celuilalt sa cerceteze gura calda a tanarului.
Acesta continua sa geama din ce in ce mai rau de durere, simtind cum se sfarseste. Obosit, batut si chinuit, indurerat pentru o cearta idioata... Si acum aproape violat.
Se temea... Si totusi, lui Kyle nu ii pasa.

[hiimera]

Imi vine sa tip! ._. Sunt inca in stare de soc dupa acest capitol, nu imi vine sa cred, al naiba el sa fie Kyle asta ca asa de tare l-as batea eu cu un bici sau cu o bata cu lame infipte in ea. Si mai cate nu i-as face.
Ma simt ingrozitor, in acelasi timp ma intreb cine a intrat pe usa casei lui Frankie?
Off, capitolul acesta m-a debusoleaza, ma intristeaza, fiindca nu stiu ce are sa pateasca saracul Frankie, sper sa iasa naiba bine de acolo cumva, intreg oricum imi doresc sau asa pe bucati, sa mearga la Zack si sa-i cada in brate. :((
Gabi, in momentul asta te rog mult sa aduci nextul, fiindca sunt asa de curioasa!
ps. ai avut doar doua greseli sau trei de tastare, ai inversat literele intre ele, atata tot. <3
Succes si multa inspiratie in continuare!

[RosetteFoxy]

Ficul tau este fascinat! Nici nu-l pot descrie in cuvinte! Iti urmaresc ficul de ceva vreme, ne-avand cont. Mi-am realizat acest cont datorita multor persoane, dar in principal datorita ficului tau. Animezup nu ma mai lasa sa vad ficurile de pe zup fara sa-mi fac cont. Ficul tau este mirific. Intru in fiecare zi sa vad daca pui next. Si uite ca la-i pus. Ma bucur, ficul tau este superb. Imi place yaoi-ul, mai ales in maniera in care resusesti sa descrii. Il ador pe Frankie, dar si pe Zack. Ador relatia dintre ei, care devine din ce in ce mai apropiata si mai intensa.
Kyle e un nemernic. Oh that bit*h! I will kill that sh*t! Deci nu-i corect, ce vina are saracul Frankie? Te rog eu, ai mila si fa cumva sa nu-l violeze, ca il omor pe idiotul ala.
Please next repede, deja nu mai rezist.Sa-mi scuzi limbajul :D Un fic absolut superb ^^

[Beatrix LaVey]

Am intarziat... Postez mai mult :


22

- Cu atat mai bine, Frankie, daca nu te-a avut nimeni. Ma mandresc cu a fi intaiul... rosti Kyle din spate, iar in urmatorul moment, Frankie simti un lucru tare si gros la intrarea din fesele sale. Spatiul teribil de ingust din acel loc deja incepea sa simta durerea din cauza lui Kyle.
- Te implor, opreste-te! ceru disperat, dar Kyle nega si ii prinse soldurile in mainile sale, tragandu-l brusc spre el si, in acelasi timp, impingandu-se inainte.
O durere arzatoare ii cuprinse trupul tanarului, facandu-l sa geama puternic, lacrimile incepand sa i se prelinga pe chipul transfigurat de durere al celui chinuit cu atata placere. Se auzi un geamat prelung din partea lui Kyle, iar Frankie simti brusc o ura teribila pentru fratele lui Zack...
Lacirmile curgeau siroaie pe chipul sau, amenintand sa inunde camera si asa umeda si cu un miros greu de mucegai. Tanarul gemu prelung cand simti prima miscare din partea lui Kyle. Nu avea motiv pentru care sa nu planga, se simtea distrus, injosit si era violat de unul care i-ar fi putut fi bun prieten daca nu ar fi cazut in patima drogurilor.
Kyle se impinse mai mult inainte, facandu-l pe Frankie sa se incordeze si sa urle. Isi simtea intimitatea straina parca de el insusi. NIciodata nu intampinase o durere asa groaznica precum cea de acum. Isi inclesta pumnii, apoi deschise gura, incercand sa spuna ceva. Zadarnic insa, nu avu absolut nicio idee.
- Mori! Da-ti odata foc, scapi lumea de un muist... O jigo...
Dar sirul gandurilor ii fu din nou intrerupt de o miscare adanca a lui Kyle in interiorul sau. Simti ca innebuneste cand incepu celalalt o miscare de du-te-vino in interiorul sau. Gemu prelung, nestiind cum sa se controleze. Sirul de lacrimi de pe chipul sau se inteti cand rapiditatea lui Kyle il facu sa urle.
Era chinuit in cel mai crunt mod, iar celuilalt i se parea ca e cel mai sexi lucru din lume.
-Ai o voce dulce cand gemi... Frankie, te ador! ii spuse si ii musca violent lobul. Isi infipse o mana in parul sau, tragandu-i capul spre el. Il saruta apasat, iar Frankie simti doar repulsie.
"Vreau... sa mor... " ceru in mintea sa, insa nimeni nu ii indeplini dorinta. O imagine insa ii veni in minte: Zack. Dormind ca un ingeras, inocent si dulce ca intotdeauna, frumos si bland... Cel la care tinea. Stranse din dinti, refuzand sa accepte ceea ce se intampla.
- Te urasc, Kyle, m-auzi!?! Ma razbun eu, fie si daca ma omori!
Kyle incepu sa rada. Iesi brusc din Frankie,facandu-l pe acesta sa racneasca de durere. Ploaia de lacrimi ii schimba trasaturile in totalitate, inima ii batea sa ii iasa din piept si abia mai respira. Cu toate acestea, fu ridicat. Picioarele si le stranse la piept, insa ii fura despartite imediat, facandu-l sa geama disperat. Ura durerea... Si totusi, avea parte din plin de ea.
Fratele lui Zack il ridica pe Frankie pana ce acesta fu lipt de un zid. Se pozitiona pentru a doua oara intre picioarele lui si, sutinandu-l de pulpe, il patrunse dintr-o miscare, ajungand atat de adanc, incat acesta urla. Isi duse capul pe umarul sau, plangand din ce in ce in ce mai disperat. Ii venea sa intre in pamant de rusine, dar se simtea atat de josnic, incat parca nici acolo nu-si mai gasea locul.
Vocea sa suna sfasietor in camera ce facea ecou, dar liui Kyle nu ii pasa. Indiferent unde s-ar fi aflat, se parea ca nu e auzit de nimeni,daca i se permitea sa urle in halul asta. Isi infipse dintii in umarul lui Kyle, insa acesta parca ignora durerea. Il musca de gat cu toata forta, insa primi aceeasi rasplata: o patrundere tot mai violenta.
Simtea acel loc pulsand din ce in ce mai rapid, mai dureros. Isi simtea abdomenul sfasiat, la fel ca tot trupul.
- Preferam... bataia... spuse in soapta, printre lacrimi. Isi infipse mainile in gatul lui Kyle, incercand sa-l ucida, insa se parea ca nu are nicio putere. Barbatul il izbi puternic de zid, apoi se avanta tot mai adanc in cel si cu mai multa viteza.
Se auzi un geamat scurt, urmat de unul lung, de placere intensa, iar Frankie stiu ca totul se terminase. Fu lasat sa cada pe jos, simtind cum moare de durere la contactul cu solul. Continua sa planga. Pe bajbaite insa, isi cauta hainele si apoi si le imbraca.
- Te urasc...
- Ai fost briliant, micutule! Cu prima ocazie, repetam !
Cuvintele il facura sa simta din nou durere. Se tari pana la usa, apoi iesi, abia tinandu-se pe picioare. Fiecare pas il facea sa moara de durere. De altfel, isi dorea sa mearga si el pe pod, sa se arunce intr-un ra sau pe eo cladire uriasa, sa puna capat vietii care ii oferise acest cosmar ingrozitor.
"Cum voi da ochii cu ceilalti? Zack... Zack! " isi spuse in minte. Parca numele ii dadea putere, astfel ca se grabi spre casa. Dorea doar sa fie langa el. Isi dorea sa faca o baie lunga, sa uite de ceea ce se intamplase. Niciodata nu traise o rusine mai mare ca cea de-acum.
Simtea cum sangele ii curge siroaie din trupul ranit, vlaguit si acum impur. Se simtea josnic, murdar pe dinauntru. Isi dorea sa ajunga mai rapid acasa, sa isi inchida ochii... Sa se inece in cada cu apa si sa termine dracului cu tot ceea ce se intamplase pana atunci.
Abia mergea, tinandu-se de ziduri... De masini, de ce apuca. Plangea intr-una, neputandu-se abtine...


Avusese un cosmar teribil.Se simtea rau acum, ii venea sa verse. Isi dorea sa ajunga Frankie mai rapid, intrucat era deja ora trei dimineata si ii era teama sa nu i se fi intamplat ceva rau. I se paruse mai devreme cand usa se deschise. De fapt, nu fusese absolut nimic. Era el prea obosit.
Acum insa, o auzise. Sari in picioare, cu toate ca simtea ca se rastoarna, si ajunse la usa de la intrare, dand ochii cu cea mai socanta imagine: Frankie era batut mar, ii curgea sange din nas, ochii ii erau inrositi de plans, iar trpul ii era parca distrus.
- Ce mama naibii s-a intamplat?! intreba Zack aproape in soapta, simtind ca nu-l mai tin picioarele. Se apropie imediat de Frankie, incercand sa-l ajute, insa acesta se lipi de zid, ferindu-se instinctiv. Stia ca Zack nu i-ar face nimic rau,insa nu putea in acel moment sa faca nimic. Era innebunit, speriat de-a binelea.
- Te implor, nu... Stai acolo...
O lua incet, tinandu-se de zid, spre camera. Cum ajunse acolo, se arunca in pat. Durerea capatata de acea aruncare il facu sa capete lacrimi in ochi din nou. Josnic cum se simtea, nici macar nu indraznea sa se uite la Zack .Acesta se apropie si se puse in pat, langa el, intinzand mana.
Imediat, Frankie se retrase.
- Nu-ti fac nimic... spuse Zack in soapta, ca si cand ar fi vorbit cu un copilas. Frankie, te implor, iarta-ma ca te-am suparat... Am fost ingrijorat pentru tine!
Se apropie incet, intelegand ca Frankie era inca afectat de bataia pe care o luase. Se puse langa el, iar satenul se intoarse, punandu-si capul la pieptul lui. Statu asa mai bine de zece minute, pana ce hotari ca e de-ajuns. Se ridica cu foarte mare greutate de pe pat, gemand la fiecare miscare din cauza durerii. Se indrepta spre baie, iar Zack ramase in pat, stupefiat.
O pata de sange statea in locul unde se aflase cu putin timp inainte Frankie. Incepu sa tremure, imediat aducandu-si aminte de problemele pe care le avea tatal sau cu hemoroizii. Se indrepta spre baie, dupa Frankie, si intra in camera.
Satenul era in cada cu apa, plangand. Hainele ii erau aruncate pe jos, pline de sange. Brunetul le lua cu grija si le puse in cos, dupa care se apropie si se puse pe maginea cazii. Se lasa putin spe Frankie, intrebandu-l in soapta:
- Esti suparat pe mine?
Tanarul clatina imediat negativ din cap, apoi ofta. Zack nu isi dadea seama ca plange, deoarece apa ii stropea chipul. Se uita la el atent si ii oferi un suras plin de durere. Pana si cand facea asta simtea durere.
- Te implor... Iarta-ma... spuse in soapta.
Nici macar nu stia pentru ce isi cere scuze,dar Zack se apleca usor spre el. Frankie tresari, incepand sa tremure ca varga, dar realiza ca Zack nu l-ar rani. Acesta doar ii saruta fruntea, dupa care spuse:
- Nu mi-ai facut nimic. Iarta-ma si tu pe mine, te-am suparat... Frankie, te pot intreba ceva? sopti si Frankie, desi banuind, dadu afirmativ din cap si tanarul continua pe acelasi ton inocent: Si tatal meu are, deci nu trebuie sa te rusinezi... Sunt ceva normal... Si nu trebuie sa te jenezi, stiu cateva tratamente pentru acel loc...
- Despre ce dracului vorbesti? intreba Frankie inca tremurand si plangand linistit.
- Hemoroizi... Ai si tu, nu-i asa? Am vazut sangele...
Frankie pufni. In alte conditii, ar fi ras. Acum insa, stiind adevarata semnificatie a celui sange pierdut in van, nu putea decat sa planga ca un copilas.
- As vreau eu...


23

Zack incepu sa ii mangaie parul tanarului, apoi se apleca si il saruta pe frunte, incercand sa il calmeze. Dorea sa ii explice ca nu e nimic de rusine cu aceasta problema, dar era incapabil, astfel ca doar il mangaia. Frankie continua insa sa planga.
- Nu conteaza, Zack. Nu-ti bate capul cu asta...
Vocea ii era atat de rece, incat aproape ca lui Zack i se facu frig. Avusese loc o schimbare drastica in comportamentul lui Frankie, acesta devenise mai rece, de neatins. Dorea doar sa fie singur, sa-si puna orine in ganduri. Brunetul iesi tacut din camera.
Frankie ramase in apa mult timp, adormind acolo. Cugeta asupra celor intamplate, duurerii, faptelor... Si ajunse la concluzia ca nici un ruptul capului nu trebuia sa ii spuna lui Zack de faptas. Nu putea tine ascuns insa ceea ce se intamplase de fapt.
Cand, in sfarsit, iesi, trecusera deja trei sferturi de ora. Invelit in prosoapte, se arunca in pat, oftand prelung. Isi inchise ochii, incapabil de orice fel de reactie. Zack se ridica tacut si merse la dulap. scotand de acolo o patura pe care o puse pe trupul lui Frankie.
Il inveli cu grija, apoi, observand ca acesta tremura, intra sub patura, in incercarea de a se apropia de el. Pana atunci, mai dormisera astfel, insa de aceasta data, Frankie se intoarse spre el, cu foarte multe gemete de durere, si il indeparta, ramanand singur in toata patura.
Zack ramase privindu-l, in timp ce satenul isi stranse picioarele la piept, incepand sa planga. Stia ca brunetul nu avea sa-i ceara explicatii, ci il respecta. Se intoarse spre el intr-un final, simtindu-se deznadajduit, si il lua in brate, ramanand cu capul pe pieptul acestuia.
Prada unei dureri inimaginabile, Frankie nu reusi sa adoarma toata noaptea. Dar nici Zack n-o facu, ci statu si-l tinu in brate, din cand in cand soptindu-i la ureche sa se linisteasca. Stia si el ca ceea ce se intamplase era de o gravitate uriasa, daca il distrusese in asemenea hal pe saten. Ii parea rau si, desi curiozitatea il rodea, prefera sa taca din gura.
- Te implor, calmeaza-te... Orice s-ar fi intamplat, tu esti o persoana prea buna ca sa porti ranchiuna, trebuie sa uiti, Frankie al meu... ii sopti la ureche si il saruta usor pe obraz. Frankie insa nu schita absolut niciun gest. Nu ii venea sa faca absolut nimic. Isi inchise ochii,dandu-si capul pe spate, si nu spuse nimic.
"Vreau sa dorm... Sa nu simt durerea... " ceru in mintea sa, dar nimeni nu-l asculta, fiindca il durea la fel de tare ceea ce se intamplase. Voia sa planga intr-una, dar lacrimile parca ii secasera. Il durea pieptul, absomenul ii era sfasiat, iar partea de jos a trupului ardea, prada unor chinuri continue. Prin minte ii trecea din ce in ce mai des ceea ce se intamplase. Imaginile i se scurgeau prin cap, facandu-l sa simta ca innebuneste.
Isi dorea sa moara... Si stia ca, daca n-ar fi fost Zack, probabil ca ar fi facut-o. Se ridica brusc, provocandu-si o durere similara cu cea creata de taisul unei sabii. Cu toate acestea, inca plangand, continua sa mearga mai departe. Zack isi deschise ochii, privind in urma sa uimit.
Aproape ca nu-si venea sa creada ochilor. Frankie era zgariat tot pe spate, vanat, iar sangele ii curgea siroaie pe picioare. Brunetul ofta si, vazand ca tanarul isi pierde echilibrul, sari imediat in picioare, prinzandu-l din spate. Nu era prea greu Frankie. Reusi sa-l sustina.
- Mersi... se auzi vocea acestuia apraope gatuita de spaima. Tremura din cap pana in picioare. Se agata de gatul lui Frankie, ramanand asa, in mijlocul camerei, imbratisati. Isi aseza capul pe umarul sau, in incercarea de a se calma. Plangea, iar lacirmile fierbinti ii curgeau lui Zack pe piele, facandu-l sa se infioreze de fiecare data.
- Te implor, nu mai plange... Frankie isi sterse lacrimile, facand o sfortare, iar Zack zambi cu tristete. Stia ca poate cere prea mult... Dar spera sa nu fie asa de fapt. Il apuca de talie cu blandete si il duse inapoi in pat. De unde e sangele, Frankie? intreba pe un ton inocent. Imi poti spune?
Frankie clatina rapid din cap, iar lacirmile se stranasera din nou in ochii sai albastri si indurerati acum. Isi dorea sa nu se fi certat cu Zack la inceput, sa nu fi plecat... Sa nu se fi intamplat ceea ce se intamplase. Isi inchise ochii, distrus. Se simtea slabit, isi dorea sa doarma.
- Zacky, iarta-ma, dar chiar nu iti pot spune. Nu pot... Nu cred c-o voi putea face vreodata! Te implor, iarta-ma... Dar, totusi, respecta-mi decizia.
Zack dadu afirmativ din cap, apoi, privindu-l pe Frankie in ochi, ceru in soapta:
- Te pot saruta?
Pe chipul lui Frankie aparu un suras fugar, dar nu zambea cu toata fata. Doar colturile gurii i se ridicasera usor. Ochii ii erau tristi si inlacrimati. Zack se gandi in acel moment la ce-i mai rau. Nu-ndraznea sa intrebe iar ce se intamplase... Si nici de unde provine sangele. Inima parca se oprise in el cand banuiala isi facuse loc in mintea lui.
Intr-un final, satenul dadu afirmativ din cap, iar Zack isi inchise ochii, multumit ca dorinta ii fusese implinita. Se apropie incet si depuse cu sfintenie un sarut pe buzele udate de lacrimi si intredeschise ale lui Frankie. Il lua in brate cu dragoste si il stranse la piept, cu gura inca presata peste a sa.
Lacrimile curgeau in siroaie de lava pe chipul lui Frankie, iar acesta isi puse mainile tremurande in jurul gatului lui Zack. Cum putuse fi suparat pe el? Baiatul asta, cu toata inocenta si dragostea lui, era un inger. Cel mai frumos inger pe care el il cunoscuse vreodata. Isi dorea sa-l aiba apraope mereu.
- Imi pare rau ca nu-ti pot spune... rosti cu buzele lipite de ale brunetului. Nu inca... Dar vei afla curand, cred... Asta doar promitandu-mi ca nu ma vei uri pentru ceea ce s-a intamplat.
Vocea lui il puse pe ganduri pe Zack, dar acesta promise, la fel de profund ca si Frankie in vorbe. Ramasera mult timp cu buzele inlantuite intr-un sarut usor, plin de inocenta... Si divin. Puritatea lui Zack il facea pe Frankie sa ii para rau ca-l compromise prin faptele sale. Cu toate astea... Nu ii parea rau c-o facuse. Doar ca-l compromise ,atat. Stia ca ar fi fost mai bine daca s-ar fi tinut la distanta, insa acum trebuia sa suporte consecintele. Unica problema era ceea ce i se intamplase cu Kyle, in rest, totul i se paruse divin.
"Pentru Zack, merita sa fiu aici mai tot timpul... Tot timpul! Langa el, sa-l vad, sa-l aud, sa-l simt si sa-l miros. Sa-l pretuiesc asa cum nimeni n-ar putea-o face... Sa ma bucur de el, de trupul sau, de inocenta si frumusetea lui" isi spuse plin de egoism si isi dadu seama ca tine mai mult decat s-ar fi asteptat la Zack.
Intr-un final, in bratele lui Zack, adormi, dar brunetul ramase mult timp treaz, ascultandu-i scancetele lui Frankie. La un moment dat, satenul incepu sa planga in somn, sa strige si sa spuna ca pentru Zack trebuie sa reziste, Zack nu trebuie sa afle, el e cel pentru care poate suporta, altfel ar fi pus punct de mult.
Totalitatea cuvintelor il facu pe Zack sa icneapa sa planga si el. Il stranse la piept pe Frankie din nou cu grija si il saruta pe buzele intredeschise, apoi isi inchise ochii. Il durea si pe el la fel de mult ca pe Frankie, insa doar sufleteste. Durerea fizica nu ii era cunoscuta, cel putin nu asa cum suferea cel pe care-l pretuia atat de mult.
Atat de indurerat, reusi si el sa adoarma. Cu toate acestea, toate simturile ii erau alerte si, la fiecare scancet al lui Frankie, se trezea si il invelea.

In noapte, brunetul se scula. Frankie nu se mai afla langa el. Se indrepta speriat spre baie, iar cand impinse in usa, realiza ca era inchisa.Se impinse in ea,dar aceasta nu ceda. Era inchisa cu cheia.
- Frankie? Ce faci acolo? intreba speriat, iar cand vazu ca Frankie nu raspunde, se panica s idadu un pumn lemnului. Deschide-mi, te implor! ceru, iar din spatele acesteia se auzira pasii grei ai lui Frankie. Cheia se rasuci in usa si se deschise, iar el putu intra in camera.
Dadu ochii cu un Frankie gol pusca, cu trupul brazdat de lovituri, vanatai si zgarieturi. Arata atat de rau, incat Zack abia isi inabusi un tipat. Era ud, semn ca tocmai iesise din dus.
- Ce? intreba in soapta, parca temandu-se sa nu trezeasca pe cineva.
- Ce faci aici?! Esti bine? M-ai speriat... De ce stai pe intuneric? intreba Zack, abia acum realizand ca singura sursa de lumina ce intra era doar cea de la luna, care isi strecura tacticos razele prin fereastra deschisa.
- Sunt bine... Daca se poate spune asa. Pe intuneric? Mi s-au obisnuit ochii, acum vad... Si imi analizam trupul, spuse senin. Am luat o bataie de milioane, sa stii, dar nu-i nimic, trec eu mai departe!
Era un Frankie atat de rece, incat pe brunet il trecu un fior neplacut. Isi inchise ochii, iar apoi, cand ii deschise, erau mai patrunzatori si mai frumosi ca niciodata in lumina lunii pline. Frankie il privea si, brusc, bariera sa fragila se sparse. Lacrimile incepura sa curga siroaie pe chipul lui, iar trupul i se apropie intr-un echilibru precar de Zack, care il prinse in brate.
- Hai in pat... ii spuse si, cu mare grija, il lua in brate. Avea putere, iar Frankie nu era deloc greu, ci doar putin mai inalt ca el si cu trupul ceva mai lucrat. Il duse in pat si, cu foarte mare grija, il aranja pe suprafata moale. Tanarul continua sa planga, parand mai distrus ca niciodata. Arata ca un inger cu aripile rupte, ceea ce lui Zack ii frangea inima.
- Iarta-ma... te implor, iarta-ma! ii spuse la ureche, iar Zack ii saruta obrazul.
- Nu-ti cere iertare. Dormi... Si nu mai plange...
Frankie insa continua sa planga la pieptul lui Zack tarziu in noapte, prada durerii corporale aproape de nesuportat si frustrarii. Il ura pe Kyle si, in contrast cu acest sentiment, il idolatriza pe Zack. Incet-incet, cazuse in depresie... Si singura persoana ce-l mai tinea sa nu faca vreo prostie era brunetul ce-i era aproape.

[Forever Young]

Pentru cine crezi tu ca mi-am facut cont aici? Pentru tine, milady, si pentru ficul tau genial care chiar merita citit. E pur si simplu sublim felul in care scrii, continutul, personajele. Nu numai ca ai muncit mult, dar cred ca aveai un talent pe care ti l-ai cultivat foarte bine. Ce pot spune, am numai cuvinte de lauda la adresa ta.
Capitolul asta a fost cu adevarat socant, l-am citit cu sufletul la gura, blestemandu-l incontinuu pe Kyle. Drogat ambulant care n-are ce face cu viata lui si asa ratata. Mrrr, merita o bataie buna.
Nu stiu de ce am impresia ca Zack si Kyle se vor intalni, dar astept sa ma lamuresti tu cand vei aduce urmatorul capitol, de obicei nu e bine sa dai cu presupusul.
Imi pare rau de Frankie, acum e asa distrus, de-abea mai traieste :( Dar sa nu ne facem griji, isi ia el revansa...sper...
Faza cu hemoroizii a fost amuzanta, chiar daca nu era cazul, eu tot am ras :))
Te pup si te astept cu celalalt capitol.

[FuNnY bUnNy]

Hello!:*. Cred ca e prima data cand las un comm la ficul tau , dar l-am citit de la inceput;). Imi place povestea , cum ai conturat-o , atat pe ea , cat si personajele. Singurele faze care nu mi-au placut prea mult au fost cele in care Kyle l-a batut si abuzat pe Frankie in incercarea de a scapa de frustrarea ca fratele sau il place mai mult pe saten si probabil ca sa-i desparta pe cei doi. In schimb , faza asta n-a facut decat sa consolideze relatia dintre Frankie si Zack , care stiu ca va afla pana la urma cine i-a facut asta prietenului sau si il va uri pe frati-su.
Scrii foarte frumos si sugestiv. Ai talent si imaginatie:). Si , ce este mai important , scrii corect gramatical. Asta m-a surprins placut pentru ca am citit destul de putine ficuri in care sa fie atat de putine greseli. In legatura cu aceste doua capitole , am gasit doar doua greseli:
-"la intrarea din fesele sale"-aici ar fi mers mai bine "dintre" , parerea mea. "Dintre" se foloseste mai des cu pluralul cuvintelor sau cu expresii care se refera la mai mult de un obiect(casuta dintre copaci; dintre o prajitura si o bomboana , as alege prajitura).
-"Plangea intr-una" , "Voia sa planga intr-una"(intruna)-se scrie legat cand este sinonim cu "mereu" , "continuu".
So spor la taste si te astept cu next cat mai repede. Bye!>:D< <3

[ohaio_angel]

Oare am ceva de adaugat despre acest fic? *thinking* Normal, este super, uimitor, fascinant de emotionant. (trebuie sa-mi iau servetele). Am citit acum cateva zile din pura curiozitate nu m-am mai putut dezlipi de ecran pana nu am terminat. Asta imi aminteste ca vreau next.
Imi place relatia dintre Frank si Zack, care a avoluat treptat. Ma amuza modul lui Frank de-al invata pe Zackey multe lucruri si inocenta lui Zack.
Tommy, nu cred ca este un personaj rau, ci pur si simplu prietenul lui Franck care s-a indragostit de persoana gresita.
In legatura cu Kyle, mi se pare ca are o rautate pura. Mama lui Zack avea dreptate, poate nu in totalitate, dar din toate zvonurile este si un bob de adevar.
Ultimele capitole m-au dat gata. Imi pare rau pentru suferinta si cred ca Kyle va plati pentru asta cand Zack va afla.

Cred ca asta ar fi, in mare parte. Cum este prima data cand imi las o parere despre fic nu pot spune decat bafta la tastat:D

[Dream_great]

In sfrasit un fic yaoi cu povestire la persoana a-III-a,felicitari...
Cat despre fic au fost destule momente in care chiar nu stiam cine e cine dar ideile is interesante magnifice si originale chiar......
Cateva greseli de ortografie care desigur se pot corecta si extrem,dupa mine,extrem de putina descriere...
In rest imi plac mult personajele si felul in care au evoluat dar si felul in care actiunea este prezentata, drama dar si suspansul se impletesc cu emotia si durerea personajelor ce cu succes este redata de catre tine noua...
Imi pare rau ca abia acum ti-am citit fictiul si ca nu am mai comentat la capitolele precedente...
Sper sa vii repede cu urmatorul capitol si din cate am vazut fictiul e impartit in carti deci abia astept sa-ti citesc intreg ficitiul deoarece mie imi plac foarte mult ficiturile lungi gen nuvele sau chiar romane si nu-mi plac deloc cele gen schita sau one shot...
Sper sa vii repede p-aici si sa nu uiti sa ma anunti...

[Kira's Scarlet]

Am ajuns si eu la ficul tau minunat. Dupa cum stii, ca fana ta nr unu, imi place la nebunie. Ai un fel de a scrie amazing (sa ne englezim putin :D ) @Forever Young...recunosc ca ai dreptate...desi comentul tau ma face putin geloasa (sunt o persoana posesiva si nu vreau sa te impart XD XD ). Dar, fiind vorba de minunata noastra scriitoare, accept. Darling, esti minunata. Saracul Frankie...Ma duc sa-l omor pe Kyle. Adica cum?? Imi raneste mie favoritul? Iau bormasina lu tata si il gauresc nitel.
Cam atat am avut de spus. Iarta-ma ca m-am lasat dusa de val (again) :)) Asa sunt eu mai nebuna.
Te pup si sa nu uiti de noi. Vrem next!!!
Spor la scris ! ^^

[ImAfraidofWafers]

Pai,pai, pai, si, si, si, si.... next-ul ?O_O
Imi place foarte mult. :x
Sper ca Frankie sa fie bine. :(