Dinastiile imperiale

[Kira's Scarlet]

Buna^^ Am decis sa fac un nou fic yaoi. Nu am multe de spus, doar ca mi se nazareste mie sa ma apuc de ceva nou si las restul in urma.

Gen: yaoi
Continut: drama/romance/fantasy
Limba: romana ^^evident^^
Limita de varsta : pai intre +16- +18
Tip de comentariu solicitat : de care doreste cititorul.

Capitolul I

Era o noapte ploioasa. Tunetele si fulgerele acompaniau norii negri si picaturile de ploaie. Mergeam cu pasi marunti, desi ploua cu galeata. Iesisem din castel fara ca cineva sa stie pentru ca aveam nevoie de o plimbare. Strazile Transilvaniei erau goale deoarece toti au intrat in casa din cauza ploii. Cerul urla facandu-ma sa imi intorc privirea spre el, parca cerandu-mi sa ma intorc, dar nu. Nu vreau sa ma intorc, vreau sa uit putin de castel si de cei ce se afla in el. Imbracat doar intr-o bluza neagra, un pardesiu negru si lung si o pereche de blugi tot negri, ma aventuram prin ploaia nemiloasa. Ce-i drept, nu era atat de frig afara, tinand cont ca ne aflam in iunie, dar e frig inauntru, in corpul asta lipsit de viata care azi si-a inceput eternitatea. Azi, cand implinisem nousprezece ani, am devenit cu adevarat vesnic. Continuam sa merg pe diferite strazi care mai de care mai rau-famate nepasandu-mi de cine dau, doar eram un vampir. Din cand in cand se mai lega cate un pustan drogat de mine facandu-mi avansuri, insa il ingnoram. Daca las frau liber impulsurilor si nu incerc sa le controlez ajung sa-i omor pe toti din jur. E un lucru care se intampla multor vampiri care isi pierd mintile si nu aveam de gand sa ajung ca ei. Pe langa asta, pustii aia erau atat de drogati in cat nu stiau care e dreapta si care e stanga. Oricum, ma indoiesc ca ar fii rezistat, cu mine in pat. De cele mai multe ori ma satisfac provocand durere. Sunt o persoana sadica, as putea spune.
Mergand pe o straduta intunecata m-am intalnit cu unul dintre slujitorii mei, lucru pe care am dorit sa-l evit, insa nu a fost posibil. Il privesc pe barbat, care purta in brate o fiinta micuta cu parul rosu ca focu si cu ochii verzi. Dupa miros, puteam spune ca era un semi-demon, dar nu eram sigur. Slujitorul meu, pe nume Akliper, ma priveste dupa care deschide gura pentru a vorbi.
-V-am cautat peste tot. Haideti inapoi la castel. O sa raciti.
-Chiar trebuie? Si ce e cu micutul asta? il intreb pe brunet
-Tinere lord, acesta este mostenitorul tronului Elvetiei, Armin Reich.
-Asa, si? Ce cauta el aici? Nu ar trebuie sa fie in Elvetia, la parintii lui?[/align]
-O sa-ti explic cand ajungem la castel. Si da, o sa vii cu mine, chiar daca nu vrei. Nu ai de ales.
Stiam eu. Am decis sa nu comentez si sa accept. Am plecat in drum spre castel cu o viteza uimitoare, in cateva momente ajungand in camera mea. Eu m-am asezat pe pat, punandu-mi cotul pe genunchi si asteptand plictisit. Nu stiam de ce a trebuit sa ma intorc la castel. Si ce e cu copilul asta? Ce legatura are cu mine, faptul ca el e mostenitorul tronului Elvetiei.
-Tinere lord, acesta este logodnicul tau, spune Akliper zambindu-mi calduros. Mi-am dat parul lung pana la solduri si blond in spate si l-am privit pe slujitorul meu.
-E o gluma, nu? Il intreb zambind.
-Nu, nu este o gluma.
. Cand am auzit, ma rugam sa imi pice un tablou in cap...De fapt, ce tablou? Sa pice Venetia pe mine. Mi-am dat cu palma peste frunte de 5 ori. Akliper privea uimit gestul meu, facand ochii cat cepele, dar in acelasi timp zambind calduros.
-Pot sa continui? adauga el. Il priveam cu o expresie de genul : bine, si dupa asta, impusca-ma. Mi-am pus din nou cotul pe genunchi, privindu-l pe brunet si asteptand sa continue. Vroiam sa vad ce explicatie patetica o sa-mi dea.
-Parintii printului se tem pentru el. Ultimul supravietuitor din rasa varcolacilor vrea sa distruga toate familiile regale, inclusiv pe a mariei tale. Ca sa impiedice asta, familiile voastre s-au aliat. Si datorita faptului ca tatal tau e un prieten apropiat al contelui Karl - tatal printului- au decis sa va casatoreasca. Cu alte cuvinte, aceasta casatorie semnifica unirea celor mai puternice dinastii din aceasta lume si e benefica pentru toata lumea.
-Mai putin pentru mine, il intrerup.
-Oricum nu faceai nimic cu viata ta, spune Akliper. Am vrut sa-i raspund, dar am renuntat, pentru ca in final avea dreptate. Si cu toate astea, eu imi doream sa fiu liber. E adevarat ca sunt un casanova. Mereu imi petrec noptile cu diferite persoane, dar sunt tanar. E normal.
Il priveam pe micutul din bratele lui Akliper. El este nevinovat. Nu are habar de ce au decis parintii lui. Statea acolo si ma privea cu ochi mari si zambind. Ce dulce. I-am facut semn lui Akliper sa mi-l aduca desi eram temator. L-am luat cu grija in brate, fiindu-mi frica sa nu-l scap. Mi se parea atat de fragil, atat de delicat si fara aparare. Pentru cateva secunde am ramas prins in vraja acelor ochi verzi, dupa care am realizat ca eram ud leoarca si asta ii facea rau micutului. Ii l-am inapoiat lui Akliper care vroia sa paraseasca camera, dar inainte sa iasa l-am oprit.
-Ce e Armin de fapt? Semi-demon? l-am intrebat pe Akliper care statea cu spatele la mine, insa ma privea cu coada ochiului.
-Da.
Glasul sau rasuna in incapere, pe care o parasise apoi impreuna cu printul. Asadar un vampir si un semi-demon? Ce mai combinatie.

[Michee]

Uraaa,fic nou!Titlul m-a atras din prima,imi place ca actiunea se petrece in Romania,mai precis in Transilvania,barlogul vampirilor si apreciez mult ca te-ai legat de vechea legenda a acelei zone .Descrierea este sugestiva.Personajele au nume interesante,mai ales Armin Reich(un nume pe care il ador).Jur ca te iubesc nespus... un vampir cu parul lung si blond(altceva nici ca am putut visa vreodata).Interesant faptul ca cei doi se vor casatori...aceastan "unire" este o idee foarte buna ,cred ca vampirul va ajunge sa il iubeasca pe semi-demon,care este un dulce si un dragut si,si...(deja deviez de la subiect,in concluzie : il iubesc pe micut).Dupa parerea mea acesta este un fic reusit,si care se anunta a fi unul foarte interesant.Debea astept next-ul,spor la scris si bafta in continuare.P.S:Te sustin si te felicit pentru aceasta poveste minunata.

[Kira's Scarlet]

Mikky scumpa, multumesc pentru comm. Inseamna mult pentru mine. Ma bucur ca iti place. Si mie imi place la fel de mult ca si tie. Si sper sa iese ceva din ficul asta.

Capitolul II

Dupa 15 ani

Au trecut cinsprezece ani de cand am fost logodit de parinti, cinsprezece ani in care nu m-am schimbat deloc. Pe cand Armin, se face mai frumos pe zi ce trece. Ma facea sa ma indragostesc si mai tare. Dar cel putin acum, nu imi mai fac griji cum ca ar fii in pericol.
Acum, nu mai trebuie sa-mi fac griji pentru siguranta lui, deoarece varcolacul care vroia sa ne faca rau a fost distrus de catre un lup demon, pe nume Gabriel. Un tanar destul de chipes, as putea spune. Parul castaniu inchis se potrivea de minune cu ochii aceia asemeni migdalelor, iar fata de culoare mai aramie, din cauza soarelui si a vanatorii neincetate, stalucea asemeni soarelui. A fost atat de binevoitor incat sa faca o intelegere cu noi, dupa care a disparut in neant. Eu l-am vazut doar o data, cand a fost in vizita la castel, dar din ce mi-a spus tata, el este un fel de erou.

*
Astazi este ziua in care Armin se va muta definitiv cu mine si va fii doar al meu.
Stateam si priveam pe geam, gandindu-ma cat de frumos s-a facut Armin, odata cu trecerea anilor. Parul sau rosu si lung pana la umeri si l-a filat putin, facandu-l sa semene cu o fata. Avea o frumusete angelica . Corpul sau nu era plin de muschi ci era slab si delicat asemeni unei fete Nici eu nu eram cine stie ce, nu aveam muschi mai deloc si nici nu vroiam. In decursul acestor ani, l-am vizitat mereu, luandu-l cu mine in majoritatea locurilor in care mergeam, insa nu am stat prea aproape de el. Imi era teama sa-l ating, insa lui nu, el vroia sa fie cat mai aproape de mine. Mereu ma lua de mana si ma tragea dupa el. Tin minte ca atunci cand avea trei anisori, m-a intrebat daca vom avea un copil impreuna. Si acum ma pufneste rasul la auzul acelor cuvinte. Atat de naiv si inocent. Si cu toate astea e un rebel. Acum cateva zile l-am certat pentru ca si-a umplut urechile de pierce-uri. Si el, doar cu o privire nevinovata m-a facut sa uit de tot.
Ma las cuprins de frumusete peisajului din jurul castelului Bran, de departe cel mai frumos castel din toata Romania. Muntii care se vedeau din departare dadeau un aer de mister acestui castel care statea ''sus pus'', deasupra tuturor. Se ridica asemeni unei fortarete, ceea ce si era mai demult. Aerul mistic al acestui castel iti da impresia ca inca traim alaturi de stramosii nostri. Acest castel...care a asistat tuturor torturilor aplicate de Vlad Tepes in numele dreptatii...ii apartine lui, la fel ca si sufletul meu.


Stateam si priveam pe geam absent, gandindu-ma la tot ce s-a intamplat in acesti ani. Mai intorceam din cand in cand privirea prin camera...Camera noastra . Mobila din lemn de brad alesa cu bun gust de catre parintii mei, parchetul laminat adus tocmai din tara natala a printului, Elvetia, si patul cu asternuturi fine si scumpe aduse din Cairo constituiau doar o parte din minunatiile cu care era decorata aceasta camera, care era la fel de mare cat un apartament de lux. Am tras draperiile de un rosu scarlet sangeriu si am coborat jos, fiind mult prea nerabdator.
M-am indreptat spre minunata noastra gradina imperiala plina de tot soiul pe flori aduse din cele mai indepartete meleaguri si am dat oridin ca atunci cand printul va sosi sa fie adus aici. Mi-am indreptat privirea spre un trandafir de culoarea sangelui pe care l-am luat intre degete, ducandu-l mai apoi la nas pentru ai simti parfumul. Era un trandafir de soi pur transilvanean. Acest soi de trandafiri a fost partas la toate generatiile de vampiri, de la Vlad Tepes si pana la familia mea - familia Remilia - una dintre cele mai influente din tara.
Brusc am tresarit cand am simtit o mana asezata pe talia mea. Cand m-am intors l-am vazut pe Armin, aparand de nicaieri. Probabil si-a folosit abilitatile ca sa ajunga mai repede. Atat de dor ii era de mine?
-Acel trandafir e pentru mine? intreaba el fara sa schiteze nici o expresie. Asemeni unui artist, el nu se lasa coplesit de sentimente si emotii decat atunci cand nu mai poate tine in el. Intodeauna a fost o persoana mai inchisa. I-am inmanat trandafirul si m-am indepartat putin ca sa-i admir tinunta. Si wow. Imi placea ce vedeam. Purta o bluza mulata si neagra, cu manecile suflecate, o pereche de pantaloni de piele si ei mulati si negri, de care erau atarnate cateva lanturi. Intodeauna i-a placut sa se imbrace in negru, asemeni mie, care azi eram imbracat la fel ca in ziua in care l-am intalnit prima data. L-am tras usor la pieptul meu si i-am soptit:
-Azi o sa impietresti. Felicitari.
L-am auzit scotand un oftat si isi puse mainile pe pieptul meu, afundandu-si capul in pieptul meu. Pielea lui era atat de delicata si de fina. Cu fiecare atingere simteam ca innebunec. De cate ori respiram ma imbatam cu parfumul lui. Trupul sau cald ma facea sa ma infior, spre deosebire de al meu care era rece si mort, desi aveam o inima care bate...O inima care bate pentru fiinta asta cu ochii verzi.

[Michee]

Wow...ce dragut!Mi-a placut la nebunie capitolul.Eram sigura ca vampirul se va indragosti de Armin,care acum este super,parul roscat exact cum imi place mie,pierce-urile in urechi,imbracat in negru din cap pana in picioare si rebel din fire,dar nici vampirul nu este mai prejos cu parul lui frumos-altceva nici ca as mai putea sa mai cer,parca personajele sunt facute pentru inima mea.Sunt curioasa sa aflu cum va evolua relatia dintre cei doi.Astept cu nerabdare next-ul,spor la lucru si te sustin in continuare(doar pentru asta sunt prieteni) .P.S:Traiasca Vlad Tepes (ce pot sa zic,sunt un mare fan)si traiasca Romania,tara posibilitatilor infinite.

[Yami]

Imi place, actiunea, descriere, sincer imi plac si personajele la nebunie. De abia astept urmatorul capitol. Si chiar vreau sa aflu mai multe despre lupul demon si despre modul in care l-a omorat pe varcolacul cel rau. Keep going one-chan <3

[Kira's Scarlet]

Multumesc pentru comm. ^^


Capitolul 3

Priveam pe geam minunatul peisaj. Soarele stralucea puternic pe cerul albastru, incalzind intregul tinut si dandu-i culoare si stralucire. Tineam strans de draperi ca de firul vietii si ma uitam in departare. Imi placea atat de mult Transilvania, locul de nastere al vampirilor. Locul in care domneau legendele cu strigoi si prea-maritul Vlad Tepes.

Mi-am intors capul spre fiinta ce dormea in patul meu. Parea atat de plapand. Firele de par roscat ii acopereau fata. Il priveam cu respira si cum strangea usor cearceafurile in mana. Pielea alba si catifelata ii era mangaiata de razele soarelui ce ii dadeau o stralucire aparte. Aseara l-am lasat sa doarma in patul meu si eu am dormit pe canapea, ca sa-i fiu aproape, in ciuda insistentelor lui de a veni langa el. M-am apropiat cu pasi marunti de pat, asezandu-ma cu grija pe cearsafurile din matase, langa tanarul ce dormea profund. Imi simteam inima batand asemeni unei bombe. Nu mi sa mai intamplat asa ceva pana sa-l cunosc pe Armin. I-am mangaiat cu varful degetelor incheietura mainii, imbatandu-ma cu parfumul sau. Degetele mele se plimbau pe pielea lui de parca ar fi alunecat pe cel mai fin material existent. I-am luat mana in a mea si i-am sarutat-o bland. Incet incet, ochii aceia verzi au facut contact cu ai mei, desi erau osor confuzi. Se ridica cu greu in sezut si ma privea putin buimac. Se trase mai aproape de mine asezandu-se cu capul pe umarul meu. Imi mangaia spatele cu degetele sale delicate, iar eu ii depuneam mici saruturi pe frunte.
-Mi-e atat de somn...Si de frig, murmura el.
-De ce nu faci un dus fierbinte?
-Nu vreau sa ma dezlipesc de tine, spune el.
-Nici eu de tine.
-Albert?
-Ce e?
-Pari cam slabit. De cat timp nu ai mai baut sange? Dar fii sincer.
-De doua zile.
-Si ce te impiedica sa o faci? Ai nevoie de hrana. Stiu ca nu vrei sa faci rau nimanui dar...Nu poti continua asa.
-O sa gasesc un muritor mai tarziu, spun si ma ridic din pat, insa am fost cuprins de o ameteala. Armin m-a luat in brate si m-a asezat pe pat, punandu-se deasupra mea. Ce credea ca face? Ma privea intens dupa care isi cobori capul spre gatul meu. Privirile noastre se intersectau trimitandu-mi socuri electrice in corp. Trupul sau era atat de cald. E destul de periculos sa fiu atat de aproape de el. Imi este atat de greu sa ma abtin. Imi plimbam mainile pe spatele sau de sus in jos, coborand pana pe talie.
-Mirosi minunat, imi sopteste la ureche. Aerul cald pe care il sufla imi dadea fiori placuti. Il vad cum isi scoate coltii -deoarece si semi-demonii seamana cu vampirii, avand colti si aproximativ aceiasi viteza - si isi musca buzele lasand frau liber sangelui. Isi apropie apoi buzele de ale mele si le cuprinde intr-un sarut. Puteam simtii aroma sangelui, era atat de gustos. I-am lins buzele cu pofta. Tata avea dreptate, semi-vampirii aveau un gust minunat. Am rupt sarutul si m-am napustit asuprea gatului sau infingandu-mi coltii. L-am intors in asa fel incat sa ajung eu deasupra lui.
-Mhm, usurel, spune el muscandu-si buzele. Pun pariu ca ii placea. Dupa ce am luat cantitatea de sange necesara mi-am scos coltii si m-am ridicat in coate, lasand parul sa-mi cada deoparte si de alta a fetei. Sper ca nu am supt prea mult.
-Scuze, m-am lasat dus de val, ii soptesc.
-Nu-ti cere scuze, spune el ridicandu-mi barbia.
-De ce ai facut asta Armin? De ce mi-ai dat sangele tau?
-De ce nu as face asta? Era singura idee care mi-a venit in minte. Mi-era teama ca cine stie ce o sa patesti daca nu te hranesti. Si in plus...De multa vreme mi-am dorit un sarut de la tine si acum am avut un motiv, spune el ferindu-si privirea de a mea. M-am aplecat si i-am capturat buzele intr-un sarut pasional, muscandu-i usor buza inferioara pentru a intra in lacasul sau. Acum simt ca o sa-mi ies din minti. Cat de dulci sunt buzele lui. S-a alaturat si el jocului, lasandu-ne prada senzualitatii. I-am infasurat piciorul dupa talia mea, urcand cu mana de sus in jos. Am auzit un oftat de placere. Deveneam infierbantat. Il doream prea mult. Am coborat din nou cu buzele pe gatul lui, muscand pe alocuri. Il simteam cu tremura de placere. Ador sa-l simt vibrand sub mine.
-Usurel Albert, murmura el printre saruturi.
-Iti place? Il priveam in ochi asteptand raspunsul sau.
-Sa nu ne lasam dusi de val, spune el.
-Imi pare rau.
-Sa nu-ti para. Nu e vina ta.
M-am ridicat in sezut si mi-am indreptat privirea spre geam. Ma simteam prost. Nu stiam ce sa spun. Nu exista nici o scuza. Am vrut sa plec din camera, dar am fost oprit de mana lui.
-Nu. Nu vreau sa pleci. E vina mea ca te-am provocat. Iarta-ma. Vreau doar sa fiu...Aproape de tine.
-Nu e vina ta, Armin. M-am asezat pe pat, in spatele sau si l-am luat in brate.
-Spune-mi Albert, de ce inima mea mereu o ia razna atunci cand sunt cu tine?
-Si eu m-am intrebat acelasi lucru. De ce inima mea o ia la galop atunci cand esti in preajma mea?

[Forever Young]

Navigam si eu pe aici, ca vulturele dupa soarece *astept ceva ce nu mai apare, tsk, tsk* am zis sa vad de nextul tau aici imi era lene sa mai intru pe forum >.>

Cap II
Cand ai zis: 'Azi o sa impietresti.' m-am speriat ) chiar credeam ca va impietri, ceva gen: se uita el in ochii Meduzei si pok, stana de piatra, dar apoi mi-am dat seama ce vrei sa spui de fapt
Mamai, cata negru in imbracaminte, tipic tie <3 Se pare ca Armin asta a devenit rebel poate face vreo greva sau ceva o_o
'Tin minte ca atunci cand avea trei anisori, m-a intrebat daca vom avea un copil impreuna.'-> perverso
P.S. Traiasca Dracula (adica Tepisor~da, asa il alint eu )

Cap III

'-Mirosi minunat, imi sopteste la ureche.'- f**k nu stiu cum dracu am citit: mirosi urat
Un sarut sangeros Ce interesant e faptul ca ai descris in acest capitol un astfel de sarut. Stii de ce? Pentru ca ieri i-am zis lu Yoyo ca vreau buze sangeroase (si nu mi-a iesit, apropo -.-'')
Imi place mult de cei doi, se potrivesc ca o manusa. Sunt seeexyyy impreuna xD Se pare ca vrei sa intarzii cu 'actiunea' :3. O sa astept cuminte pana se va intampla, si cine stie? poate apar si personaje noi :3 Doar tu stii ce ne mai pregatesti. Spor la scris si multa inspiratie.

~Kiss and zbye; te iubesc, sotie

[Sushi]

Wow ! ( noul meu salut ) Sper ca sunt accept si eu pe aici, daca nu imi fac abonament si devin membru VIP .
Trebuie sa spun ca ideea mi-a placut inca de la primul capitol, in cele din urma e un fic cu locatia in Romania, aleluia ! Preferatul meu e varco-demonul ( nu i-am retinut numele, nu cred ca va mai aparea asa ca nu are rost ) .
Albert si Armin ? Hmmm .... Ce pot spune despre ei, deja sunt un cuplu ( parerea mea ) foarte bine ales. ( Si nu, nu vor avea un copil, sau.... ? )
Inceputul mi s-a parut mai plin de mister, si asta mi-a placut forte mult. Ce-i doi seamana foarte mult, mi se pare ca Armin incerca sa-l imite pe Albert cat mai mult, sweet !!!
Stiu ca acest comentariu nu prea ajuta, nu cred ca ti-am dat un sfat, sau ceva, dar vreau sa stii ca daca-ti pierzi toti fanii eu raman si astept nextul.
Multa inspiratie.
Kiss & Zbyeee

[Michee]

Wow...ce capitol tare!Mi-a placut la nebunie!Cei doi fac un cuplu perfect!M-a surprins faptul ca Armin i-a spus lui Albert ca vroia de mult sa il sarute.Lucrurile devin super interesante,acum ca amundoi sunt innebuniti unul dupa altul.Il ador pur si simplu pe Armin,pe langa faptul ca este foarte simpatic, mai i-a si dat sangele sau lui Albert.Acum,In incheiere,sper ca nu te-am plictisit prea mult cu toata vorbaria mea si sper sa aduci next-ul curand,deoarece il astept cu nerabdare.Spor la scris si bafta in continuare.P.S:Traiasca Vlad Tepes!

[ohaio_angel]

Hello, Hello...
In cele din urma imi fac si eu aparitia. Cam tarziu, dar mai bien mai tarziu decat niciodata.
Bun, cred ca trebuie s-o luam de la inceput cu capitolul I, insa hai sa-mi spun parerea despre titlu.
"Dinastiile imperiale", nu stiu la ce m-as putea gandii, ci pur si simplu vrei sa aflu cam despre ce este vorba. Am vrut sa citesc de ceva vreme, insa fara succes.
Tema, mi se pare ciudat de apetisant. Multumesc pentru vampirii din Romania si despre Vlad Tepes. Apreciez foarte mult mai ales expresiile folosite. Uimitor.

Capitolul I

Este doar inceputul. S-a intrat cam brusc in detaliu, deja stiind ce se va intampla. Oricum descrierea este inteligenta si mi-a placut.

Capitolul II

Deja intram in detalii cu ce se intampla. Foarte frumoasa descrierea. Iti multumesc prentru aceasta filosofie. Mi-am imbibat ochii in cuvintele tale. Emotionant pentru mine. Multumesc.

Capitolul III

O scena intr-un fel fierbinde dintre cei doi Albert si Armin.....ui, si putin sange..... (privire sadica.....)...Eu cred ca mi-as fi iesit din mintii.... O fac de obicei cand vine vorba de vampirii....


Per total totul este foarte frumos, doar o mica exagerare cu Vlad Tepes...in capitolul II l-ai folosit de 2 ori si apoi din scurt in cap III.... Incearca sa-l folosesti mai rar.... nu-ti spun sa nu-l scri deloc.


Sti ca te astept cu next, no?.... Grabeste-te si scrie-l mai repede
*hugs*