[Yaoi] Cheile Infernului

[Yuki.]

Salutare!! Ficul tau e foarte interesant. Mi-ai captat atentia de la primele cuvinte, de titlu nici nu mai zic. E foarte inspirat si are o foarte mare legatura cu continutul, enuntand chiar subiectul principal, ma rog... aproape principal.
Ti-am citit si celalalt fic si pot sa spun ca te pricepi la genul fantasy, horror etc, etc :))
Imi place ca nu te incurci in detalii si ca actiunea decurge lin, captivandu-te imediat.
Eu cred ca antichristul din Dante e "adormit", asteapta momentul potrivit pentru a se arata(asta dupa ce Dante va gasi toate cheile)... parerea mea... poate e gresita, poate nu, insa nu m-am putut abtine, a trebuit sa o spun:))
Pai... astept continuarea cu muulta curiozitate. Bafta la scris si ne citim la urmatorul capitol.

[Clau~]

Hello~ ^^ Am ajuns din nou cu capitolul, sperand ca in continuare o sa va deruteze povestea~ :P Lectura placuta.

ohaio_angel : Oh, si eu ma intreb acelasi lucru. Nu a vrut sa imi spuan Jake de ce. :)) Poate aflam~ ;) Si Raven nu va avea o relatie prea fericita cu pustiul, pana la un punct. Dar gata, ca spun prea multe. Mersi mult ca citesti si lasi si comm, pe deasupra~ * huuuuug *
Yuki. : Oh, multumesc, scumpo~ Nu sunt multe detalii, ca sa ma incurc in ele. :)) Si legat de ipoteza ta... Hmm~ Nu stiu. Vedem. ^^ Mersi ca citesti~

Chapter four

Biroul, desi ticsit cu tot felul de dosare, arata curat, de parca acele hartii ar fi fost puse intr-o ordine dezordonata, doar de Aaron stiuta. Linistea patrundea adanc in simtamantul celor din camera, ca un fel de parazit nedorit. Dante tusi scurt si se uita pe geam, spunand mai mult pentru el, cum vorbea de fiecare data:
- Cat mai sta Aaron? Raven dadu din umeri nepasatoare, desi stia ca barbatul nu se uita la ea. Isi tinea privirea fixa pe poza doctorului de pe birou, ochii ei negri cercetand parca fiecare detaliu al acelei fotografii.
- Si... Ce e cu doctorul asta? intreba Jake, cu figura lui nevinovata si cu ochii albastri indreptati spre Dante; Raven era prea departe cu gandurile pentru a fi atenta la ceea ce spunea baiatul.
- El e, de fapt, exorcist. "Vindeca" pacientii care prezinta semne de posedare. Este psiholog, adevarat, si lucreaza cu nebuni adevarati, dar mai face si treburi oculte in timpul liber.
- Treburi oculte, zici.
- E greu de inteles. Aproape ca nici noi nu intelegem care e adevarata noastra menire, spuse parca imbatranit brunetul, apoi zambi linistitor baiatului. Se intinse spre el si ii ciufuli parul, cu un zambet fratern pe chip, apoi continua: Dar nu trebuie sa iti pui tu intrebari de genul.
- Stii, cand eram in orfelinat mi se spunea tot timpul sa nu pun intrebari. Si stii de ce ma ura lumea? spuse blondul cu un zambet jovial pe chip.
- Hm, de ce?
- Pentru ca puneam intrebari cu sutele. Asa ca nu imi spune sa nu pun. Jake chicoti scurt, zambind apoi amuzat, in timp ce Dante schita un suras, cu privirea spre Raven.
- Si cu ea ce e? intreba fara menajamente Jake.
- Ea... incepu Dante, insa Raven i-o taie scurt cu un "taci". Inainte de a-si fi incheiat fraza, usa se deschise si pe ea intra un barbat inalt, cu o figura de specialist si ochelari asezati metodic, astfel incat sa ii dea un aer extenuat. Aaron se apropie de ceilalti si zambi multumit, pronuntand scurt:
- Brazilia, Cape town.

***

Soarele parasi incet firmamentul, ultimele momente de caldura dogoritoare fiind intampinate de cei trei cu o moleseala continua. Jake, vadit satisfacut, lingea o inghetata de ciocolata, in timp ce Raven se uita pe geam cu privirea pierduta in zare, departe dincolo de lumea fizica. Singurul plictisit era Dante; isi fuma tigara in liniste, stand relaxat pe scaunul soferului. Se uita un timp in oglinda retrovizoare, vazandu-l pe blondin. Jake zambi copilaros, iar Dante ii raspunse pirntr-un suras scurt.
- Mergem, spuse Raven scurt, vocea ei parand mult mai rece decat voise sa fie intial. Dante ofta si ii facu un semn lui Jake sa stea in masina, apoi cobora, ducandu-se la geamul din spate. Batu in el si geamul se lasa in jos, ochii negri ai barbatului intalnindu-se cu ochii albastri ai lui Jake.
- Stai aici, sa nu te misti. Ai inteles?
- Am inteles, stai calm, spuse baiatul si il apuca pe Dante de gulerul camasii, tragandu-l spre el si sarutandu-l pe obraz.
- Nu mai fa asta, spuse serios Dante, de parca s-ar fi temut sa se apropie de baiat. Fara sa se mai uite la el, murmura un "stai aici" si pleca in graba dupa Raven. Femeia se uita la el indispusa si ii spuse, pe un ton batjocoritor:
- Am fost inlocuita cu un pustan care nici nu stie ce e ala sex.
- Inceteaza! spuse hotarat Dante si, pentru prima data, Raven se simti amenintata de el. Intrara in garaj, tragand dupa ei usa, si se uitara cu atentie. Raven apasa pe un intrerupator si neoanele, dupa ce falfaira enervant la inceput, se aprinsera, imprastiind o lumina bolnavicioasa peste intreg locul. Unul dintre neoane inca mai clipocea sacaitor, o musca bazaind in jurul lui. Mirosea a rugina si a praf de pusca; un miros intepator, care lui Dante ii adusese aminte de excapada lui prin pesterile subterane.
- De ce crezi ca Aaron ne-a trimis aici? intreba in soapta Dante si isi scoase pistolul de la spate, incarcandu-l.
- Nu stiu. Daca ne-a trimis, inseamna ca trebuie sa fie ceva interesant, nu? Dante ofta nervos si merse dupa bruneta, cu pistolul indreptat in fata, in cazul in care vreun demon avea sa ii atace. Podeaua de fier pe care calcau parea ca vrea sa se crape la fiecare pas mai puternic, iar neonul bazaia agasant; nu parea ca este nimic acolo inafara de niste mormane de fier vechi si cateva rable dezmembrate. Raven ofta obosita si ganditoare, apoi se uita la Dante si spuse:
- Cred ca nu e... Insa cuvintele i-au fost intrerupte de barbat, cu un "ai grija!" panicat. O impinse pe femeie si impusca creatura ce se apropie de ei. Demonul zbiera machiavelic si fu, apoi, dezintegrat de crucea sfintita de argint ce trecuse prin el.
- Asta a fost pe aproape, pronunta Raven si se uita atenta in jur. Paru ca nu mai e niciun pericol, insa, undeva in adancul ei, bruneta stia ca asta era doar inceputul si ca nu se putea baza doar pe Dante. Cum mult timp in urma, cand ii promise parintelui Miguel ca va avea grija de Dante, fusese hotarata sa faca asta. Insa, cu timpul, Dante deveni un mai bun exorcist decat ea; acum ea era cea protejata, desi era mai in varsta.
- Se pare ca invatacelul isi depaseste maestrul, spuse zambind femeia.
- Niciun invatacel nu are cum sa invete ceva, daca nu are un maestru bun, replica zambind dulce Dante si o prinse pe bruneta de ceafa, sarutand-o, apoi, scurt, pe frunte. Momentul de liniste fu insa intrerupt de o detunatura ce se auzi din spatele garajului; cu ochii in patru si cu toti muschii din corp incordati, cei doi se intoarsera spre sursa zgomotului, ascultand atenti.
- Vine! striga Dante si se pregati sa impuste creaturile intunecate ce se aratasera. Raven baga repede mana in geanta si scoase de acolo o sticluta cu un lichid incolor in ea. Demonul se apropie de femeie si aceasta apasa pe pulverizator, asteptand ca apa sfintita sa arda cu totul creatura. In schimb, demonul paru ca e din ce in ce mai nervos.
- La naiba! Asta era parfumul! striga Raven nervoasa si il lovi pe demon cu un picior, lasandu-se pe spate pana facu podul. Se ridica apoi in maini si sari la cativa metri in spate, scotand sticla cu apa sfintita si stand pregatita. Dante rase amuzat de greseala brunetei, si impusca demonul, apoi se uita spre Raven si ii spuse pe un ton amuzat:
- Inteleg ca demonii nu sunt cele mai curate chestii, dar sa te apuci acum sa le dai sfaturi despre ingrijirea personala...
- Taci, Dante! Si fii atent in spate! spuse Raven, pregatindu-se sa atace demonul ce vru sa il posede pe brunet. Dante se intoarse si prinse creatura de gat, uitandu-se cu ochii lui rosii si furiosi la el.
- Chiar ai de gand sa te pui cu mine, sterpatura? ii spuse demonului si acesta incepu sa tipe diavolesc, in incercarea sa de a scapa de furia lui Dante. Barbatul zambi machiavelic si stranse din ce in ce mai tare pumnul, pana cand intreg demonul exploda intr-o ploaie de smoala. Dante rase scurt si privi in jur, apoi dadu de privirea nervoasa a lui Raven.
- Tu platesti coaforul, clar! spuse femeia fulgerator si dadu usa garajului la o parte, iesind de acolo. Se uita in zare si se intreba, in gand, de ce Aaron ii trimise acolo.

[ohaio_angel]

Prima! Yay, ce fericire pentru mine...
Inceputul o fost interesant de simpatic si dulce.... Ce a putut face Jake lui Dante, sa-l pupe pe obraz..asta mi-a placut. Am suras la momentul cand Raven a spus : - Am fost inlocuita cu un pustan care nici nu stie ce e ala sex. , a fost o surpriza pentru ochisorii mei, dar apoi ce a urmat cu sticluta de parfum o fost ras. Dante si-a gasit de lucru sa rada putin si rar l-am vazut (oke..am citit)...
Acum sa vedem ce se intampla cu Jake :>
Curioasa....
Spor la tastat
*hugs*

[Clau~]

Sooo~ Gata cu pauza si lenevitul si am revenit cu un nou capitol~ ^^

ohaio_angel: Aw, stiu, Jake e absolut adorabil~ Aproape ca il urasc pe brunet ca nu ii da mai multa atentie. :-< Well~ Mersi mult pentru comm si ma bucur ca esti curioasa~ * huug *

Chapter five

Batand enervata din picior, Raven statea inafara masinii, incercand sa il sune pe Aaron. Dupa trei apeluri si inca doua mesaje, telefonul femeii bazai scurt.
- De ce ne-ai trimis tocmai in Brazilia daca stiai ca nu dam peste nimic? intreba ea scoasa din sarite si auzi de partea cealalta vocea calma a doctorului.
- Ce? spuse ea la un moment dat, usor uimita si la fel de nervoasa. Bine, te sun mai incolo, spuse ea repede si inchise apelul.
- Esti un amarat de inger? rasuna vocea furioasa a lui Raven cand reveni in masina. Parea ca furia ei venea mai mult dintr-o gelozie pentru baiat. Nu isi putea inchipui cum, pana atunci, nu se intrebase ce e cu el. Dante il privi pe Jake atent, curatandu-si niste smoala de pe fata, apoi spuse, scotand un fluierat scurt:
- Ce mai gasca. Un spirit al binelui si trei exorcisti, unul mai nebun decat celalalt. Raven il privi la fel de nervoasa, apoi se intinse spre Dante, luandu-i pachetul de tigari din buzunarul pantalonilor.
- Ies afara, spuse scurt si se uita, pentru o ultima data, la Jake, inganand un "un inger". Dupa ce se auzi portiera trantita, se lasa linistea. O liniste sinistra, avand in vedere situatia in care se aflau cei doi.
- De aceea tu si Sardo, batranul...
- Si nu m-ati intrebat pana acum, raspunse plictisit Jake. Nu e ca si cum v-ar fi pasat, nu?
- Esti trimis de Dumnezeu? intreba Dante, privindu-l pe baiat in oglinda retrovizoare. Ochii albastri ai baiatului zabovira putin asupra oglinzii, apoi se mutara pe geam; Jake ii explica ca el nu este inger, ci un spirit al binelui. Spre deosebire de ingeri, el poate prelua corpuri umane.
- Am crescut in lumea asta, spuse parca cu amaraciune Jake. Sunt, practic, un om normal.
- Atunci de ce stateai pe langa demoni? Si de ce te avanti in niste chestii pe care le intelegi? Nu cred ca la orfelinat ti-a fost predat despre tehnici de anihilare a demonilor. Jake il privi urat, iar barbatul se simti prost; nu voise sa fie rautacios cu el.
- Nu sunt trimis de Dumnezeu, spuse scurt baiatul, privind inapoi pe geam la orasul inecat in culori calde si vioi.
- Atunci?
- Sunt doar Jake, spuse din nou baiatul, deschizand portiera. Dante il intreba unde se duce, insa blondul iesi din masina si se indrepta spre locul in care Raven statea, fumandu-si tigara. Cu bratele proptite intr-o bara de metal si parul plin de smoala, bruneta parea mai rece si mai nervoasa ca oricand.
- E numai vina ta, spuse raspicat Raven si continua sa se uite in zare. Trase un fum din tigara si Jake expira nervos, spunandu-i pe un ton nepasator:
- E vina mea ca... ce?
- E vina ta ca tatal meu a murit, spuse aparent calma bruneta si stinse tigara. Era un exorcist. La fel ca si mine. Si a fost un om bun, a luptat pentru bine, insa unul dintre ai vostri... Fiintele binelui, cum va spuneti voi, l-a omorat. Jake o privi contrariat si surprins, insa o lasa sa continue. Nu te suport. Pe tine si pe cei ca tine! Baiatul incerca sa spuna ceva, insa bruneta i-o lua inainte, lasandu-l singur. Raven intra in masina, trantind portiera, si spuse hotarata:
- Hai sa mergem.
- Si Jake? intreba Dante, privind-o. Intr-o oarecare masura ii intelegea aversiunea pentru baiat; tatal ei fusese omorat de unul din spiritele binelui. Insa nu era nevoie ca ea sa reactioneze asa. Nu exista nicio posibilitate ca Jake sa fi fost criminalul tatalui ei.
- Vine el... raspunse, intr-un final, bruneta, apoi incepu sa bata darabana pe propriul picior.

***

Usa apartamentului lui se deschise incet, cu un scartait enervant. Ofta si intra in imobil, lasand cheile pe blatul de la bucatarie. Expira nervos, apoi se intinse pe patul nearanjat, cum fusese lasat de acum cateva zile, cand plecase de acolo. Niciodata nu statea prea mult in acel loc, insa nu putea renunta la el. Dupa el, in apartament, intra Jake si se uita in jur, inca cu o privire rece si gesturi molatice. Discutia cu Raven si drumul din Brazilia in Spania il obosisera. E vina ta ca tatal meu a murit! isi aminti cuvintele brunetei si fata ei contorsionata intr-o expresie furioasa ii aparu in minte, ca o fantoma a vinovatiei ce o simtea. Vina mea... Vina mea... Ecoul vocii sale interioare il facura sa uite ca sta in pragul usii. Intra in casa si se descalta, inaintand pe holul mic de la intrare. Urca cele trei scari si vazu o intreaga camera plina de carti, pachete de tigari, haine si alte lucruri de-ale lui Dante. Zambi amuzat cand il vazu pe barbat intins pe pat, cu ochii inchisi si se duse la geam, vazand, printre jaluzelele metalice, strada prafuita si mica. Se uita atent la camera si incepu sa ii memoreze contururile; o bucatarie mica in dreapta, un pat mare in mijlocul camerei, un birou masiv chiar la geam, langa el un dulap cu doua usi, ferestre mari, acoperite de jaluzele prafuite si o usa ce, cel mai probabil, ducea spre baie. Se apropie de pat si il zgudui pe brunet, pana cand acesta pronunta un "ce vrei?" somnoros.
- Mi-e foame.
- E niste iaurt stricat in frigider... bolborosi din nou Dante si Jake ingaima un "tsk" enervat. Se tranti pe pat, uitandu-se din nou spre geamurile ce se desfasurau pe intreaga lungime a peretelui, apoi spuse, pe un ton usor, aproape soptit:
- Mersi... Ca ma lasi sa stau aici. Barbatul paru ca nu aude, insa se ridica, oftand, si isi lua o tigara, aprinzand-o. Se rezema de birou, privindu-l pe baiat si spuse:
- Esti macar major?
- Da. Altfel cum crezi ca sunt aici, si nu in orfelinat? Dante ridica din umeri nepasator, apoi mai trase un fum si continua pe un ton fratern si protectiv:
- Nu trebuie sa iti faci griji pentru Raven. E doar suparata. S-au adunat mai multe, stii. O cunosc destul de bine si, dupa o dupa-amiaza petrecuta cu Aaron, va fi in regula. Barbatul zambi si Jake se uita la el, venindu-i si lui sa zambeasca. Isi lasa privirea asupra podelei din parchet si spuse, cu acelasi ton aproape soptit:
- Tu stiai, nu?
- Te-am simtit de la inceput. Nu ai cum, ca si demon, sa nu simti o fiinta a binelui. Dar nu mai esti un spirit al binelui, nu? Asa ai spus.
- Ai dreptate. Nu mai sunt de mult timp... Am renuntat la asta. Am fost trimis de Dumnezeu, insa Lucifer e adevaratul meu tutore, ca sa spun asa. Dante scoase un "hmm" ganditor, apoi isi stinse tigara, spunand pe un ton hotarat:
- Si ce ar spune Lucifer daca te-ar vedea stand la taclale cu dusmanul lui? Jake paru ca se gandeste, insa zambi matur si nu se obosi sa raspunda. In schimb, se intinse pe pat si spuse, la fel de curios:
- Neh... Raven si Aaron sunt chiar...
- Da.
- Si-atunci de ce voi...
- Poveste lunga. Oftand, Dante se aseza langa baiat in pat si se uita la tavan, apoi isi inchise ochii. Nici el nu stie ce e cu el, isi spuse, gandindu-se la intrebarea la care nu ii rapunse baiatul.

[Kira's Scarlet]

Deci deci deci E SUPER !!! Wow ce fic. Marturisesc ca am mai intrat odata dar am iesit pentru ca nu mi se parea interesant, adica credeam altceva. Dar apoi mi-am zis sa-l incerc si uiteee. E magnific. Doamne ce dragut e Dante...Aaa da, si Jake. Raven aia ce m-a amuzat. Faza cu parfumul a fost geniala. I-a stricat tot eroismul. :))) Te pup si spor la scris ^^

[Clau~]

'Neata~ Nu e asa ca va era dor de Dante? :)) Well~ He's here~ ^^

Kira's Scarlet: Aw, thanks~ Me bucur ca iti place si mersi pentru tot suportul tau. ^^ Conteaza mult~ Sper sa iti placa in continuare si sa nu te dezamagesc. ^^ * huuug *

Chapter six

Masina alba a doctorului parca in fata casei, pe aleea pietruita. Afara ploua cu stropi mari, dinauntrul masinii lui calde simtind deja frigul ce il avea de indurat pana in casa. Deschise portiera si o inchuie, luand-o in fuga pe alee, pana in fata casei. Urca scarile si dechise usa, tremurand usor. Un val de caldura il izbi din nou si isi simti obrajii din nou calzi. Se descalta si isi lasa haina uda in cuier, apoi inainta spre living, unde nu gasi pe nimeni, intunericul cuprinzand intreaga camera.
- Raven? spuse Aaron pe un ton usor, uitandu-se in continuare dupa sotia lui. In fundal auzi, apoi, o melodie la vechiul patefon si ghici ca bruneta se afla in biblioteca. Asa si era. Raven statea pe canapeaua din fata semineului cu un pahar de vin gol in mana si privea jocul flacarilor ce ardeau in semineu.
- Raven, esti bine? spuse barbatul apropiindu-se de canapea si femeia, parca desprinsa din transa, se uita la el si zambi, punand paharul pe masa. Isi imbratisa sotul scurt si ii sopti, corpul ei imbracat doar intr-un halat de noapte mulandu-se pe corpul lui inca rece:
- Mi-a fost dor... Aaron pufai amuzat si isi stranse nevasta in brate, apoi o saruta pe frunte si spuse, pe un ton preocupat:
- Cu demonii cum a fost? Esti ranita?
- Nu chiar ranita. Parul meu a avut de suferit. Dar cu cateva ore de spalare continua, nu mai am niciun pic de smoala in el, ii spuse cu un zambet dulce pe chip si il mangaie de pe gat pe piept. Aaron zambi si o trase mai aproape, presandu-i corpul cu al lui, apoi o saruta senzual pe buze, aceasta raspunzand avida. O impinse usor si se aseza pe canapea, aceasta asezandu-se in bratele lui, cu picioarele in jurul corpului sau. Aaron incepu sa o mangaie pe spate, trecand cu saruturile pe gat, in timp ce bruneta il strangea in brate si isi musca o buza pofticios. Cu un oftat scurt, Aaron se opri si isi lasa capul pe spatarul canapelei, apoi spuse pe un ton vinovat:
- Nu pot... Bruneta ofta nervoasa si se dadu jos de pe el, asezandu-se alaturi, pe canapea.
- Nu e ca si cum ai incerca, Aaron. Barbatul se uita la sotii-sa si se ridica nervos, ducandu-se spre micul bar pentru a-si turna un pahar din whiskey-ul preferat.
- Incerc! Nu stii cum ma simt eu, spuse barbatul hotarat si Raven se simti prost fiindca ii spusese ca nu incearca. Intr-adevar, nu ar fi vrut sa fie in locul lui, insa simtea ca nu mai suporta situatia aceea. Aaron bau o gura din tarie, strambandu-se usor cand lichidul ii arsese gatul, apoi simti acea caldura a lui in stomac. Instintiv, se aseza pe canapea si inmana paharul brunetei, care bau o gura si il puse pe masa din fata canapelei, alaturi de paharul de vin gol.
- Imi pare rau... spuse femeia si se intoarse spre Aaron, asezandu-si capul pe umarul lui. Doctorul ofta si o curprinse cu un brat, apoi ii sopti un "nu e nimic" tandru, sarutandu-i urechea. Pentru un moment, in camera se instala o liniste apasatoare, apoi, cu o voce stinsa, Raven spuse:
- De cand nu am mai facut-o?
- Mult timp... Dupa ce ne-am casatorit?
- Chiar e mult timp, nu? spuse din nou femeia si ii zambi lui Aaron, sarutandu-l scurt pe obraz. Cateodata ma intreb de ce ai devenit asa... Stii tu... Impotent. Doctorul privi dincolo de ea, reflectand parca la ceea ce spusese, apoi, pe un ton deznadajduit, pronunta:
- Nu stiu. Dar Dante?
- Nu pot. E cu copilul ala... Aaron o stranse mai tare in brate, parca intuind ceea ce avea sa se intample. Afundandu-si chipul la pieptul sotului ei, bruneta incepu sa planga, suspinand greoi.
- Hei, linisteste-te. Stiu ca iti e dor de el... Dar nu e Jake cel care l-a omorat. Desi si ea stia asta, nu putea sa nu il blameze pe baiat; nu era corect ca unul de-ai lui sa il omoare pe tatal ei si sa nu plateasca. Nu era deloc corect. Pentru asta se antrenase cu parintele Miguel si statuse in Spania inca de la zece ani. Doar pentru a-si razbuna tatal...
- Nu e corect... spuse ea, dupa ce plansul inceta si isi sterse lacrimile repezita. Aaron ii zambi cald si ii lua mainile de pe fata, stergandu-i chipul, apoi o saruta pe frunte protectiv.
- Mai stii ce spunea Lewis?
- Imi amintesc ce spunea tata... Orice spunea el era atat de potrivit si mereu stia cum sa spuna ceva.
- Atunci aminteste-ti de ziua aceea cand am fost toti trei, acum multi, multi ani, inainte ca eu sa stiu ca vei deveni sotia mea. Aveam vreo... Opt ani? Da, vreo opt. Si am mers la pescuit. Si ai prins primul peste si eu am inceput sa ma supar, iar tatal tau a spus ceva de genul: Nu e nimic. Raven il va imparti cu tine, fiindca sunteti meniti sa impartiti totul.
- Unde vrei sa jungi, batrane? spuse Raven zambind amuzata. Aaron zambi la randul lui fericit si tandru si o saruta scurt pe buze, apoi spuse:
- Trebuie sa impartim totul, nu? Fericire, lacrimi, saruturi... Asa ca tristetea ta e jumatate a mea, bine? Nu mai plange, bruneto. Raven zambi fericita si se simti deodata mai bine; indiferent ca nu putea fi fizic langa ea, stia tot timpul ca Aaron va fi acolo, avand cate o vorba sau o amintire dulce pentru ea, care sa o faca sa uite ca este lume exterioara si ca tot universul se rezuma la ei doi, paharul cu vin si caldura semineului.

***

Stand in patul mare a lui Dante, Jake asculta tunetele de afara, gandindu-se ca brunetul e inca acolo undeva, ratacind prin noapte de unul singur. Ofta posomorat si incerca sa-si indrepte gandurile spre ceva mai pozitiv, cand auzi usa de la intrare sunand. Se indrepta lent spre spre ea, aproape lenes si se pregati sa expedieze pe oricine s-ar fi ivit de dupa usa. Insa, cand o deschise, il vazu pe Dante cu o privire furioasa si sange pe fata, ud leorca.
- Da-te mai repede, spuse brunetul si intra fulgerator in casa, fara ca blondul sa isi dea seama ce se intampla. Aprinse repede lumina, vazandu-l pe Dante aproape gol si intreba pe un ton preocupat:
- Dante, ce s-a intamplat? De ce naiba esti plin de sange? Dante incepu sa respire greoi, apoi cazu in sezut pe pat, privind in gol. Incepu sa tremure si Jake putea jura ca mai are un pic si plange. Baiatul alerga spre el si se uita uimit la acesta, intrebadu-l in repetate ori ce are, ce a patit.
- Parintele Miguel... E...
- Ce e cu el? intreba impacientat Jake si brunetul il trase in bratele sale, ingropandu-si capul la pieptul mic al acestuia. Jake imbratisa corpul rece al lui Dante si sopti pe un ton dulce sa se linisteasca, pentru ca totul va fi bine. Brunetul suspina in bratele lui Jake ceva timp, apoi isi ridica privirea indurerata spre el si spuse pe un ton tremurand:
- Parintele Miguel e mort... L-au omorat nenorocitii de shelti.
- Shelti? Creaturile noptii? Dar ei... Nu ar trebui sa apara acum. Nu au voie decat in serile cu luna plina. Ce cauta acum... spuse Jake pe un ton uimit si incerca sa isi infraneze tremurul nervos. Se uita atent la Dante si vazu ca spranceana ii sangereaza, asa ca se ridica si il trase dupa el la baie, in cautarea unei truse de prim ajutor. Dante, inca tremurand ii arata unde poate gasi dezinfectant si bandaje, iar Jake il obliga sa intre in dus, pentru a se incalzi.
- Vino cu mine, spuse Dante privindu-l neajutorat pe tanar. Jake ofta si isi dadu hainele jos de pe el, apoi intra in dus alaturi de barbat, incercand sa il linisteasca.
- Calmeaza-te, Dante! spuse hotarat blondinul si Dante ofta, iesind din dus. Isi lua un prosop si isi infasura mijlocul cu el, apoi mai lua unul pentru a se sterge pe par. Privindu-se in oglinda, isi aminti cum toti acei demoni shelti navalira in biserica, in timp ce el vorbea cu parintele Miguel. Luptase cu toata forta cu ei, insa, intr-un moment de neatentie, acestia il injungiasera pe parinte si incepura a-i devora carnea. In acel moment nu mai stiu ce sa faca si se prabusi la sol, fara sa mai incerce sa faca ceva. Cand isi reveni din transa era prea tarziu; corpul parintelui Miguel disparuse. Singurul lucru ce mai ramasese fusese rosariul lui sfintit pe care brunetul il lua cu el. Simtea ca isi pierduse tatal, din moment ce crescuse cu parintele inca de cand avea sapte ani si fusese ca si propriul lui tata. Era singura familie pe care o avea, inafara de Raven, pe care o considera o sora. Nu ii mai ramasese decat ea...
- Dante! striga Jake, avand corpul infasurat intr-un prosop mare, in timp ce incerca sa il faca pe barbat sa se ridice de pe gresia unde alunecase. O lacrima mare se prelinse pe obrazul barbatului si, baiatul, oftand ingreunat, il prinse cu bratele sale mici, soptindu-i:
- Hai sa mergem sa iti ingrijesc rana aceea. Apoi poate bei ceva cald, bine? Dante dadu aproape inconstient din cap si il urma pe Jake in camera, imbracandu-se cu niste pantaloni si un tricou, alese la intamplare. Isi lua o patura pe deasupra si il vazu pe Jake cum se schimba si el intr-unul din tricourile lui largi. Cu trusa de prim ajutor in mana, blondul se apropie de barbat si incerca sa ii ingrijeasca rana, insa acesta il opri si ii spuse pe un ton hotarat:
- Pot singur. Jake ingana un "ntz" enervat si se opuse dorintei brunetului de a o face singur, dezinfectand rana. Cand termina, ii zambi cald, apoi se duse sa faca un ceai. Fara sa gandeasca prea mult, Dante se intinse pe pat, uitandu-se la hainele lui ude.
- Rosariul! spuse el dintr-o data, dandu-se repede jos din pat si cautand prin buzunarele pantalonilor sai uzi. Gasi rosariul si il stranse in mainile sale, la piept, sarutandu-l apoi. Se prabusi la loc in pat si, inca strangand rosariul in mana, pronunta in gand rugaciunea preferata a parintelui Miguel, cea dedicata arhanghelului Mihail, adormind cu lacrimi in ochi si amaraciune in suflet.

[Michee]

Wow,ce capitol interesant!In primul rand ,scuze ca nu am mai comentat,asta nu pentru ca nu imi place fic-ul.Pentru ca nu am comentat de ceva vreme incep prin a spune ca Jack este un dulce,un baiat minunat si bun si,dupa parerea mea, are multa rabdare si intelegere(mai ales ca nu ii este usor cu Dante si cu Raven),imi place de el cand se enerveaza.M-a surprins faptul ca Aaron si Raven sunt sot si sotie,cred ca se potrivesc,ma intreb ce s-a intamplat cu Aaron de nu mai...stii tu... cu Raven?!Imi pare rau de Dante,saracul,a ramas fara "tata",din reactia sa reiese faptul ca il iubea cu adevarat,sper ca va reusi sa treaca peste desi stiu ca nu ii va fi usor.M-a cam enervat faptul ca a spus ca acum,dupa moartea "tatalui" sau,nu mai are pe nimeni in afara de Raven,adica nu vede ca Jake ii este alaturi si il ingrijeste,isi face griji pentru el si multe altele.Debea astept continuarea,spor la scris!P.S:Imi place de tatal lui Raven,era un om intelept si stia ce vorbeste.

[Kira's Scarlet]

Ti-am spus vreodata ca te iubesc?? Daca nu, ti-o spun acum. TE IUBESC!! Esti geniala!
Multumesc mult ca m-ai anuntat. Acum, revenind la capitol : mi-e asa de mila de bietul Dante, dar puteam sa jur ca o sa-l sarute pe Jack atunci cand l-a luat in brate. Partea cu dusul :myaoming: recunosc ca...Doar perv things mi-au trecut prin minte : Jack si Dante singuri + dus = love love <3 :)) Doamne! Stiu, sunt putin dusa...Bine, putin mai mult.
Oricum, capitolul a fost genial. Nu as fi crezut niciodata ca Raven e sotia lui Aron. Am ramas Poker face, mai sa pic de pe scaun. Am crezut ca visez, am vrut sa o pun pe mama sa ma ciupeasca :)).
Wow...ti-am lasat un mega-coment. Scuzee XD XD XD Nu era cu intentie.
Inca o data : ador capitolul, e sublim si te ador si pe tine. Esti minunata.
Spor la scris ! ^^

EDIT : p.s: iti ador avatarul. E asa de cutee :X

[Clau~]

Hello, dear friends~ Yes, I'm here~ ^^ Lectura placuta.

Mikky-rock68: Aw, dear~ :o3 Multumesc pentru tot sutinerea ta~ Si da, Dante e chiar orb. Imi vine sa-i scot ochii aia ca si asa nu-i folosesc; dar sunt asa frumooosi ca nu pot... :o3
Kira's Scarlet: Aw, ce dulce~ Multumesc mult. Si eu te iubesc~ :o3 Si nu conteaza cat de lung e comm-ul. Simte-te libera sa spui orice, caci eu-s aici sa citesc. ^^ Multumesc mult~ * hug *

Chapter seven

Razele soarelui se prelingeau lenes peste toate lucrurile din camera mare, facandu-le sa para prafuite. Dante isi deschise somnoros ochii, uitandu-se la rosariul din mana lui si amintindu-si, ca si cum ar fi fost doar un cosmar, noaptea precedenta. Ofta trist, apoi simti un alt corp langa el si il vazu pe Jake zgribulit de frig. Trase patura peste el si se ridica in sezut, zambind dulce baiatului adormit.
- Tu chiar esti un inger, ii spuse el baiatului adormit si il saruta scurt pe frunte, moment in care baiatul ganguri ceva prin somn, printre care si numele brunetului. Dante chicoti usor si observa cana de ceai de pe noptiera, apoi ofta deznadajduit si se indrepta spre bucatarie, punandu-si la facut cafeaua. In timp ce isi aprindea o tigara, apela numarul lui Raven si, femeia, abia trezita din somn, raspunse pe un ton somnoros.
- Raven... Trebuie sa ne vedem. Sheltii au atacat catedrala. Femeia asimila ceea ce spusese Dante si isi dadu seama, apoi, ce vrea sa spuna brunetul. Cu un "nu" stins aceasta incepu sa planga, apoi ii spuse lui Dante, incercand sa-si controleze vocea, ca va veni cat de repede poate la catedrala. Dante inchise telefonul, oprind cafetiera si ofta din nou ingreunat, privind rosariul din mana lui. Se gandea in acel moment ca, daca ar fi putut, ar fi preferat sa fie si el mancat de acei shelti; inca o data, isi lamuri ca nimic nu are cum sa fie corect si ca, oricat ar incerca sa faca bine, tot partea rea a lumii va avea de castigat. Caci el nu era intr-un basm frumos, ci era intr-o lume mai periculoasa chiar si decat... Infernul de unde venea el.

***

Cand iesi din catedrala, Raven se simti mai libera. De dimineata o incercasera tot felul de sentimente. Isi imaginase corpul parintelui Miguel devorat, fara membre, si toate atrocitatile acelea o facusera sa verse de cateva ori. Acum, insotita de Aaron ce o tinea strans langa el, se simtea mai bine; macar nu a trebuit sa suporte vederea cadavrului parintelui. Din corpul lui nu mai ramasese decat sangele imprastiat pe mocheta verzuie din fata altarului si rosariul ce il tinea Dante in mana. Imediat dupa ce iesira ei doi, Jake isi facu aparitia, spunand pe un ton suparat, aproape bolborosind:
- Dante mai sta putin inauntru... Aaron o privi pe Raven, in timp ce aceasta se departa de el si il ia in brate pe Jake. Blondul o privi uimit, dar nu ezita, si o stranse in brate, soptindu-i:
- Pentru nimic. Femeia zambi baiatului si ii spuse lui Aaron ca are nevoie sa fie singura cu Dante. Intra inapoi in catedrala si il vazu pe brunet ingenuncheat langa balta de sange de-acum uscata.
- Cand am venit prima data aici... Eram un nimeni. Eram doar un copil pe care parintii l-au abandonat fiindca au crezut ca e posedat, se auzi ca un ecou vocea lui Dante, iar Raven ingenunche alaturi de el, oftand. Zambi stramb si il mangaie pe cap, ca pe un frate mai mic.
- Stiu. Si pentru mine a fost ca un al doilea tata.
- Pentru mine a fost singurul, spuse Dante si privi rosariul negru din mana sa. In gand incepu sa spuna rugaciunea dedicata arhanghelului Mihail, in timp ce bruneta incerca sa il linisteasca.
- Nu plange pentru cei ajunsi in imparatia Celui mare, caci lacrimile tale sunt mult mai pretioase. Plange pentru cei care nu vor vedea portile Raiului, spuse ganditoare Raven si lasa un alt oftat intretaiat sa ii scape printre buze. Dante zambi catre ea si spuse pe un ton calm, duios:
- Mereu spunea asta, nu?
- Mereu... Hai sa mergem, spuse incet bruneta si il ridica pe Dante de acolo. Brunetul isi facu o cruce, uitandu-se pentru o ultima data la acea pata de sange, apoi o urma pe femeie afara din catedrala. Iesind amandoi de acolo, inchisera usile si le incuiara cu un lacat mare.
- Sunteti gata? intreba Aaron zambind stramb si il vazu pe Dante cum da din cap afirmativ. Sa mergem. O luara toti patru spre cele doua masini parcate la cativa zeci de metri distanta de biserica, Raven cuibarindu-se in bratele lui Aaron. Pentru ea fusese deja prea mult; nici pentru Dante nu fusese usor, insa incerca sa reziste, gandindu-se ca daca el va ceda, Raven o va face si ea.
Ajunsi la masini, Jake urca in a lui Dante, iar Raven in a lui Aaron, cei doi barbati ramanand pentru un timp afara. Dante isi scoase o tigara si o auzi pe Raven strigandu-si sotul, apoi il privi pe doctor si ii spuse pe un ton profesionist:
- Ce a fost cu Brazilia, Aaron?
- Sursa m-a informat gresit.
- Puteam sa ghicesc asta, spuse usor ironic brunetul si trase din tigara. Si acum stii unde e?
- Las Vegas. Lucreaza intr-un bar, spuse Aaron privind cerul innorat. Dante zambi amuzat si zeflemitor si ii spuse satenului:
- Nu s-a schimbat deloc... Cu o inclinare a capului, il saluta pe Aaron si urca in masina unde il astepta Jake. Porni apoi si, cand trecu pe langa masina lui Raven, ii mai zmabi o data femeii, aceasta raspunzand cu un zambet cald.

***

Clubul arata aglomerat, parca prea incarcat de lume. Se uita in jur, tragand din tigara lui cu pofta, apoi inainta printre cei care dansau, ducandu-se la bar. Comanda o bautura oarecare si isi mai plimba de cateva ori privirea in jur. La o bara, o blonda aproape goala dansa, miscandu-si lasciv corpul pe scena. Dante o fixa cu privirea, moment in care ea remarca asta si se indrepta spre el cu pasi usori, meniti sa-i starneasca interesul brunetului.
- Buna, frumosule, spuse ea cu o voce lina, aproape soptita si ii lua mana lui Dante, tragand un fum din tigara lui. Brunetul zambi in coltul gurii si stinse tigara in paharul cu bautura, ridicandu-se.
- Esti ocupata in noaptea asta?
- Ai de gand sa ma tii toata noaptea? intreba femeia, lingandu-si si apoi muscandu-si buza inferioara.
- Depinde de cat de cuminte esti, spuse Dante zambind la fel de superior si blonda marai, prinzandu-l de cravata si tragandu-l prin multime dupa ea. Deschise o usa, uitandu-se fugitiv prin club, apoi il tranti pe un pat, urcandu-se deasupra lui. Camera era luminata in nuante rosiatice, abia putand sa distingi ceva clar, iar parfumul de scortisoara si lemn dulce aproape ca ii creeau somnolenta.
O puse pe femeie pe pat si se urca deasupra ei, desfacandu-i sutienul, insa blondina se ridica si scapa de toate articolele vestimentare, apoi incepu sa danseze, cu o privire excitata. Dante zambi aproape amuzat, gandindu-se ca, daca nu arata asa fals si nu stia cine este, ar fi putut fi interesat de ea. Corpul i se misca lubric, pe o muzica aproape neauzita, tensiunea din aer crescand cu fiecare miscare a corpului ei bine proportionat. Lipsit de rabdare, Dante o trase pe pat si isi desfacu pantalonii, intrand in ea. Femeia scoase un geamat si se lasa in bratele brunetului, ca o prada mult prea usoara. Nici acum nu ai renuntat al a fi o tarfa, Methera, isi spuse Dante in gand si ochi medalionul de la gatul ei.
- Iubeste-ma, iubitule, sopti ea si brunetul se lasa mai mult asupra ei, soptindu-i la randul lui:
- Sper ca ti-a placut asta, fiindca e ultima ta partida de sex. Se ridica, nelasand-o sa faca vreo miscare si prinse medalionul, inca penetrand-o, astfel incat blonda sa nu poata face nimic. Isi scoase pistolul si, in acelasi timp, isi dadu drumul in ea si trase de medalion, acesta rupandu-se. Se auzi o impuscatura infundata si un strigat demonic, apoi usa de la camera se deschise, Dante iesind cu medalionul la gat si pistolul la locul lui. Isi aranja parul si facu din timp un semn chelnerului care ii umplu un pahar cu whiskey; brunetul il dadu peste cap din mers si lasa pe tejghea banii si bacsisul, apoi iesi din club. Noaptea era linistita, cu ploaie de stele si vant caldut; barbatul inspira adanc cu un zambet siret pe fata, apoi se urca in masina, sunetul rotilor fiind ultimul lucru ce a mai deranjat linistea noptii din afara clubului.

[Kira's Scarlet]

In primul rand, iti multumesc ca m-ai anuntat. Si nu, nu cersesti nimic. Eu sunt bucuroasa ca m-ai anuntat. Capitolul a fost destul de...coplesitor. Bietul Dante si biata Raven. Imi pare rau pentru ei. Sunt curioasa ce se va intampla intre Dante si Jake, si stiu ca va fi ceva. Imaginatia mea de yaoista o ia razna.
Sa fiu sincera...nu credeam ca o sa am vreme sa citesc si sa-ti las si coment, scoala asta ma omoara. Am o groaza de invatat, mai ceva ca ''gastele'' pentru bac. Astia sunt nebunii cand ne dau atat de mult, nebuni iti zic.

Ultima parte a capitolului a fost cam ecchi. Hm...acum mi-am amintit ca Jake a adormit langa Dante. Kawaii ^^. Acestea fiind spuse iti doresc mult succes in orice ai face si nu uita ca te iubesc.
Kissu ^^

EDIT: imi place avatarul. Unde gasesti avatare atat de cool?? Uitasem sa-ti spun...ca mi-a placut la nebunie capitolul. Am uitat sa precizez. Iar ti-am facut comment cat casa poporului. Scuze :D