11-11-2012, 02:53 PM
Este primul meu fic la voi deci, încurajati-mă.
!! Atentie!! Acest fic îl mai am postat o dată şi pe alte forumuri !!!
Priveam cerul înstelat şi la mirificele stele. La cât de armonios se îmbină acele micute obiecte cu întreg universul. Sunt doar nişte pete de culoare pe o pânză neagră. Priveam la formele ce acestea formau. Priveam la cât de mare poate fi cosmosul. Totul mă fascina. Vroiam să ating acele luminite cu propriile mele mâini. Să le simt. Să cred că pot zbura şi că sunt invincibil. Că pot conduce lumea. Visam cu ochii deschişi.
Pipai faianta rece şi încet cobor de pe canapeaua crem de marmură. Paşii mi se aud în întreaga casă. Liniştea mortuală domnea în această seară mirifică. Numai eu şi zgomotul greierilor maeştrii. Oftez lung. Nimeni lângă mine să mă poată alina, să-mi spună vorbe dulci şi să mă prefacă intr-al ei împarat. Nimeni care să mă îngrijească şi să mă vegheze seara de cumplitele lucruri ce se pot întâmpla la o oră ca aceasta.
Fac un pas marunt şi dezgustat de viata pe care o duc, mă aşez culcat pe patul moale. Ating uşor matasea fină şi o strâng într-ale mele mâini. Privesc în gol şi nimic ce m-ar putea face mai vesel nu-mi surâde. Gândurile-mi zboară la râsetele copiilor de odinioară printre care eram şi eu. La cât de fericiti şi fară responsabilităţi eram. La cât de simplă era viata de copil. Dar maturizarea mea a venit repede. Razboaiele nu încetează şi cu cât mai greu se termină unul, cu atât mai repede vine altul. Cruzimea de care dam dovadă in aceste lupte este de nemasurat. Luptam din dragoste, pentru viaţă sau doar pentru că suntem obligati.
În uşa maronie, din lemn, cineva cunoscut bate. Îi spun pe un ton ridicat să intre, dar abia o face. Cu o voce tremurândă şi alarmată îmi comunică nişte lucruri. Împaratul ar vrea să mă vadă. Îmi închid ochii şi-mi frec fata cu mâinile aspre. Nici de odihnă nu pot avea parte după o batalie mult prea grea. Mă ridic cu o durere de spate insuportabilă şi cu o privire ucigatoare îi spun acelui neştiutor să meargă înainte.
Cobor scarile facând zgomot. Mintea-mi e prea în ceaţă ca să mă pot concentra la atceva în-afară de propria mea viaţă. Vreau o schimbare. O nouă şansă la iubire. La ceva deosebit lângă mine. La un viitor. Firele negre de par îmi alunecau blând pe chipul alb ca spuma laptelui. Ochii-mi erau fară acea stralucire specială de demult, iar buzele uscate se mişcau într-un oarecare dans al cuvintelor fară de sunet.
Praful de pe pamânt îmi intra printre degetele picioarelor facându-mă să mă simt una cu natura. Să cred că pot face orice. Umbrele copacilor mă fereau de frumusetea nemarginită a lunii. Regina Noptii facea ca ura serii să devină iubire. O transforma în placere şi alinare. În mângâiere şi linişte. Era o adevarată zeiţă a noptii.
!! Atentie!! Acest fic îl mai am postat o dată şi pe alte forumuri !!!
The history of love
Prolog
Ne gândin la razboi ca la un masacru, la un simplu lucru ce a fost dat acum câţiva ani. El ar putea simboliza ceva pentru noi, dar prea putini sunt cei ce se gândesc la câte sacrificii au facut stramoşii noştrii pentru noi. La cât au avut de îndurat şi de suportat, la câte lucruri au pierdut... Familie, dragoste, viata.
Capitolul I- Liniştea serii
Prolog
Ne gândin la razboi ca la un masacru, la un simplu lucru ce a fost dat acum câţiva ani. El ar putea simboliza ceva pentru noi, dar prea putini sunt cei ce se gândesc la câte sacrificii au facut stramoşii noştrii pentru noi. La cât au avut de îndurat şi de suportat, la câte lucruri au pierdut... Familie, dragoste, viata.
Capitolul I- Liniştea serii
Priveam cerul înstelat şi la mirificele stele. La cât de armonios se îmbină acele micute obiecte cu întreg universul. Sunt doar nişte pete de culoare pe o pânză neagră. Priveam la formele ce acestea formau. Priveam la cât de mare poate fi cosmosul. Totul mă fascina. Vroiam să ating acele luminite cu propriile mele mâini. Să le simt. Să cred că pot zbura şi că sunt invincibil. Că pot conduce lumea. Visam cu ochii deschişi.
Pipai faianta rece şi încet cobor de pe canapeaua crem de marmură. Paşii mi se aud în întreaga casă. Liniştea mortuală domnea în această seară mirifică. Numai eu şi zgomotul greierilor maeştrii. Oftez lung. Nimeni lângă mine să mă poată alina, să-mi spună vorbe dulci şi să mă prefacă intr-al ei împarat. Nimeni care să mă îngrijească şi să mă vegheze seara de cumplitele lucruri ce se pot întâmpla la o oră ca aceasta.
Fac un pas marunt şi dezgustat de viata pe care o duc, mă aşez culcat pe patul moale. Ating uşor matasea fină şi o strâng într-ale mele mâini. Privesc în gol şi nimic ce m-ar putea face mai vesel nu-mi surâde. Gândurile-mi zboară la râsetele copiilor de odinioară printre care eram şi eu. La cât de fericiti şi fară responsabilităţi eram. La cât de simplă era viata de copil. Dar maturizarea mea a venit repede. Razboaiele nu încetează şi cu cât mai greu se termină unul, cu atât mai repede vine altul. Cruzimea de care dam dovadă in aceste lupte este de nemasurat. Luptam din dragoste, pentru viaţă sau doar pentru că suntem obligati.
În uşa maronie, din lemn, cineva cunoscut bate. Îi spun pe un ton ridicat să intre, dar abia o face. Cu o voce tremurândă şi alarmată îmi comunică nişte lucruri. Împaratul ar vrea să mă vadă. Îmi închid ochii şi-mi frec fata cu mâinile aspre. Nici de odihnă nu pot avea parte după o batalie mult prea grea. Mă ridic cu o durere de spate insuportabilă şi cu o privire ucigatoare îi spun acelui neştiutor să meargă înainte.
Cobor scarile facând zgomot. Mintea-mi e prea în ceaţă ca să mă pot concentra la atceva în-afară de propria mea viaţă. Vreau o schimbare. O nouă şansă la iubire. La ceva deosebit lângă mine. La un viitor. Firele negre de par îmi alunecau blând pe chipul alb ca spuma laptelui. Ochii-mi erau fară acea stralucire specială de demult, iar buzele uscate se mişcau într-un oarecare dans al cuvintelor fară de sunet.
Praful de pe pamânt îmi intra printre degetele picioarelor facându-mă să mă simt una cu natura. Să cred că pot face orice. Umbrele copacilor mă fereau de frumusetea nemarginită a lunii. Regina Noptii facea ca ura serii să devină iubire. O transforma în placere şi alinare. În mângâiere şi linişte. Era o adevarată zeiţă a noptii.
![[Imagine: fQjNJ.jpg]](http://i.imgur.com/fQjNJ.jpg)
Innocence is easy to broken.
![[Imagine: a17504639be4b10d04424d855865eb53.gif]](https://i.pinimg.com/originals/a1/75/04/a17504639be4b10d04424d855865eb53.gif)
![[Imagine: A5D0F5D61805ED04AAC6EC72A0549F025BF7966A]](https://steamuserimages-a.akamaihd.net/ugc/839210500199879353/A5D0F5D61805ED04AAC6EC72A0549F025BF7966A/)