Nextul, aleluia!
Vreau sa spun ca nu este corectat cum trebuie.
Raspunsuri la intrebari
Sushi mersii de com draga mea si ma bucur ca iti place. Acum cu acest capitol vei descoperii ami multe. Si da, in Shark au dat sentimentele. :]]
Capitolul III
- C-ce-cee cauti aici? Inrebasem balbaindu-ma de frica, fiindca eram socat.
- Ouu~ saracutul de tine Sora tremuri precum un fulg batut de vifor, nu te bucuri sa-ti vezi fratele mai mare? Zambise si isi deschisese bratele asteptand ca eu sa sar in ele.
- Nu! Ce cauti aici obsedatule?! Strigasem toti de acolo indreptandu-si privirile uimite spre noi, insa in curand gardienii ii indepartasera ca sa ne ofere noua spatiu, dar doar uitandu-ma la nemernicul asta aerul parca se evapora intr-o caldura mare si trupul vibra necontrolat, fierband si fara a mai putea gesticula ceva am lesinat in fata tuturor.
- E cam strident sa spui obsedat, eu prefer sa-i spun pasiune.
Prin negura fugeam, cu degetele incercam sa o sfasii si sa pot atinge lumina care incetul cu incetul se apropia de mine. Cu un zmabet pe chip si cu lacrimi in ochii simteam ca ma apropii de ceea ce doream, dar totul a fost spulberat cand chipul fratelui meu a aparut si spatiul s-a intunecat din nou si un sarpe s-a aratat venind spre mine sa muste.
M-am trezit din cosmar speriat, transpirat, tremurand sub o patura avand o compresa umeda si rece pe cap. Cu ochii injectati si inlacrimatii cercetam camera frumos aranjata si totusi nu puteam sa ma linistesc, ceva in mine spunea ca abia acum aveam sa pasesc in abis. Si asa si era, caci o voce familiara m-a intampinat, trupul s-au s-a asezat pe suprafata moale, iar cu mana a atingandu-mi burta acoperita, dezvelindu-ma ulterior pentru a-si baga degetele sub tricou pentru a vedea daca febra imi scazuse.
Uram senzatia asa ca i-am dat rautacios peste membru superior el schitand o expresie ranita, totusi nu aveam sa-l cred fiindca era un obsedat sexual si nimic mai mult, nu stiu cum facea ,dar obtinea de fiecare data tot ceea ce dorea si prin forta de multe ori. Si eu sigur ma aflam pe lista s-a preferata, unicul, primul din varf.
Dand sa ma ridic am simtit o intepatura in vena de la mana stanga, m-am panicat cand un punct de ac s-a aratat.
- Ce mi-ai facut nemernicule! L-am apucat de camasa vaporoasa si albastratragandu-l aproape de chipul meu si clentanind din dinti l-am privit fix in ochii, dar dandu-mi seama de ceea ce tocmai faceam am slabit stransoarea dandu-ma in spate si acoperindu-mi picioarele cu patura. Insa nu am incetat sa ma uit la el urat, cu ura si scarba.
- Un medicament ca sa te calmeze. Te indoiesti de spuse...
- Da, da, cum spui tu si totusi nu te voi crede cat traiesc, te stiu prea bine Hiroku inca de cand tata s-a casatorit cu mama ta ai fost pus pe lucruri necurate, cum ar fi... Nu am reusit sa fiindca privirea acestuia m-a intimidat si roseata din obrajii a revenit. Instinctiv am dus mana la gura sa o acopar, stiam prea bine ce ganduri perverse avea si nu doream sub nici o forma, dar sub nici o forma sa ma atinga. Nu, nu doream, nici in ruptul capului, ii detestam atingerile. A trebuit sa suport mult prea multe in copilarie din cauza lui, acele noptii incinse, soapte depravate, miscari hipnotizante...
- Ce anume, Sora? Hmm, poti sa-mi spui, sa stii ca sunt alaturi de tine si sunt in stare sa fac multe, foarte multe pentru tine. Acele vorbe soptite aproape de buzele mele, aerul cald, imi trezeau amintiri neplacute.
- O faci intentiona-aa-at! Haa, ahhh~ Brusc nu imi mai puteam sa imi misc buzele, iar dupa doar sunete secadate, apasatoare ieseau din gatul meu. Simteam cum venele pulseaza sangele cald trupul meu amortind si cazand vlaguit de o flacara arzatoare ce se abatuse asupra. Ochii imi era usor incetosati, vedeam neclar lucrurile si totusi pe el il puteam contura foarte bine.
Am dat sa ma ridic, dar in zadar fiindca bratele erau supte de putere si din nou am cazut pe pat.
- Esti asa de dulce cand nu te lasi, dar ti-am spus acest medicament te va calma si cu ajutorul meu vei putea atinge apogeul placerii, relaxarii.
- Nu, nu vreau, m-am saturat de jocurile tale, nu-nu vorbesti serios...
S-a aplecat pentru a ma tinti cu privirea aceea patrunzatoare, nu puteam nega arata frumos, dar il detestam pentru tot ceea ce imi facuse, tot ceea ce ii facuse trupului meu firav de copil.
- Sora, te iubesc, accepta-ma odata si nu mai lasa aceste sentimente false de ura sa te cuprinda! Imi impusese mai mult, dar imediat raspunsul fusese
„nu”, iar expresia lui ranita de catelus plouat disparuse, luand locul cea serioasa, perversa, iar ranjetul acela malefic ii rasarise ca din Iad. Vad ca nu intelegi, te doresc, te vreau nespus, spunea asta in timp ce expira aerul cald pe obrajii, gatul, fruntea mea, iritandu-ma insa corpul meu reactiona intr-un fel favorabil si satisfacator lui de aceea ranjea ca boul la poarta noua.
Nu mai puteam sa vorbesc normal si imi simteam hainele incomfortabile, incepeam sa transpir si dorind atat de tare sa ma misc am reusit doar sa ma intorc cu spatele, stand pe burta, totusi avand partea inferioara a corpului ridicata cu ajutorul genunchilor. Nu stiam ce naiab se petrecea in organismul meu de ieseau toate aceste reactii vulcanice, care ma incingeau si partea senzibila din pantaloni o aveam umflata, parca strangulata de materialul pe care il vroiam lepadatat cu nerabdare de pe mine, ma simteam ciudat si gandul il aveam dus pe alte meleaguri, rational nu mai ma simteam.
Hiroku se afla la birou de unde scosese ceva pe care eu nu apucasem sa-l vad totusi il urmaream si observam cum isi descheia nastruii camasii ,semn ca nu era de bine. Apoi in acelasi ritm se apropiase de pat unde eu nu mai gaseam o pozitie foarte buna in care sa stau. Respiratia mi era greoaie si transpiram destul de mult si atat de tare doream sa ma eliberez de haine ca racoarea sa-mi infiltreze porii pentru a ma racii.
L-am amenintat ,insa nici ca m-a bagat in seama, iar acel zambet tampit de pe fata lui ma scotea si mai mult din sarite si totusi a reusit sa ma faca sa tac pentru cateva momente atunci cand mi-a legat gura cu un material, dar imediat zgomote infundate si-au facut aparitia cand Hiroku a inceput sa atinga zona intima. Incordandu-ma si incepand sa transpir necontrolat fiindca intreg trupul imi era asaltat de o caldura infernala si totusi nu mi-ar fi displacut sa ard acum, macar nu mai aveam sa-i vad fata nemernicului.
Nu am avut cum sa-i spun sa inceteze si cand am simtit cum blugii mei sunt dati jos, am inceput sa ma zbat si totusi nu am reusit sa scap, apoi Hiroku a inceput sa se infiltreze cu atingerile si in zona aceea stramta dintre fese care complet ardea pe interior, simteam intens, era din cauza medicamentului sau mai bine spus drogului, caci altceva nu putea sa-mi provoace astfel de reactii.
- Nhh, nu-nu...Nu! Strigam eu printre fibrele materialului ce-mi facea imposibila comunicarea.
- Nu am sa-ti fac nimic rau Sora, vreau doar sa te fac sa simti placere.
-
NUU~! Cand in sfarsit mi-am eliberat gura am strigat cat se poate de tare ca sa ma auda, a incetat pentru putin si norocul meu a fost ca cineva batuse la usa si spusese ca trei detinuti se luasera la bataie, astfel ca oftand, Hiroku plecase din loc, iar eu vazand asta mi-am adunat toate fortele si mi-am pus din nou blugii pe mine, apoi in graba am fugit spre celula mea, insa nu puteam sa-mi simt prea bine picioarele. Asa ca am cedat la jumatatea drumului si spre surprinderea mea cand credeam ca voi colapsa groaznic pe sol, Shark m-a prins in bratele sale.
Eram atat de fericit incat am inceput sa-i ating chipul fin si serios, parea ingrijorat, eu am bufnit in ras si l-am rugat sa ma duca in patul meu. Tremuram si simteam ca totul se intuneca, totusi am reusit sa raman treaz datorita violetului care ma tot intreba ce am patit, fara jena am inceput sa-i povestesc, iar cand am ajuns in fata gratiilor magnetice ceilalti au sarit in sus sa ma ajute.
Gardienii nici ca m-au m-ai intrebat care era cauza de eram atat de lesinat si nici ca ma mai mira, doar fratele meu conducea locul acesta infect si mizerabil toti inchideau un ochi la faptele rele ale lui Hiroku.
- Uite apa, Sora! Imi intinsese paharul din sticla Joho, insa mana imi tremura si nu puteam sa-l tin asa ca a trebuit sa-mi dea o mana de ajutor, eram complet vlaguit.
- Ce ai patit? A intrebat Fey in timp ce-mi freca umarul cu blandete.
De-a dreptul uimit, nu credeam ca aveam sa dau peste astfel de oameni aici, atat de uniti putea fi tipii astea te lasau fara suflu si de nduiosau.
Am dat din cap in semn ca nu am nimic, ci ca ar fi bine sa ma odihnesc. Cand s-a dat stingerea toti s-au inceput sa se indrepte spre paturile lor.
In seara aceasta Shark si Xender au fost tacuri si au vegheat asupra noastra. Nu stiam de ce dar chipul lui Xender ma punea pe ganduri, imi dadea senzatia ca ascunde ceva de noi toti sau cel putin de mine, nu ca as fi eu cel mai bun prieten al sau, insa ma rodea trecutul sau si tot la asta imi orbita gandul.
Intr-un final am reusit sa inchid ochii, dar nu am adormit, eram treaz si reflectam asupra intamplarilor de astazi. Destule lucruri neplacute s-au abatut asupra noastra: tipul ala masiv de la cantica al carui nume nici acum nu l-am retinut, sper doar sa nu mai dam de el si Hiroku, persoana cu care nici ca mai doream sa am contact vizual. Dar avea sa fie posibil, nu!
Stiam ca se ocupa cu ceva maret, dar seful unei puscarii nu... si eu acum inot in bazinul asta plin de rechini, dar cred ca cel care va avea sa ma raneasca cel mai tare este fratele meu vitreg.
Patul a inceput sa se clatine putin si mi-am dat seama ca cineva se urca la mine, m-am intors in directia aceea si imediat chipul lui Shark mi s-a aratat. Nu prea exprima foarte multe sentimente sau emotii, parea destul de indiferent si totusi a cutezat sa se urce sus la mine.
M-a miscat din loc cand a vrut sa se puna in partea cealalta, spre perete de unde venisem eu si vazand ca nu il las s-a rezumat a se pune pe partea de unde cobora scara.
- Ce faci? Am intrebat nedumerit in timp ce-i urmaream fiecare miscare.
- Nimic! A raspuns el prompt si la subiect.
- Mie nu mi se pare
‚nimic’, ceea ce faci tu aici. Mi se parea nimic daca statea pe un scaun in fata incaperii se te uitai in gol, insa asta nu e
‚nimic’.
Iritat de vorbele mele si faptul ca nu faceam liniste s-a apropiat mai mult de mine si mi-a dat un pupic scurt, care a reusit sa-mi lipeasca buzele. Totusi lucrul acesta m-a deranjat pe mine.
- Mie mi se pare nimic. A inceput sa rada, enervandu-ma.
- Ha, ha, acum razi de ala mai fragil si neajutorat. Am strigat eu, iar el si-a pus degetul aratator pe buzele mele pentru a le inchide din nou.
- Ssshh~ nu vrei sa trezesti pe toata lumea, vrei sa ne descopere?! Am rosit la ultimele sale vorbe, cum putea spune asa ceva nimic nu se petrecea intre noi, sau se?
Eram putin confuz, plus drogul acela inca imi ametea mintile, totusi reuseam sa vorbesc normal.
- Nu, nu vreau, dar sa-ti fie clar, ma rastisem eu la el ridicand degetul aratator si tintindu-l, el parand la fel de indiferent ca intotdeauna, nu se petrece nimic intre noi, oricum nici nu pare posibila o atractie.
Vorbele acelea ieseau fara logica din gura mea, ce naiba ma apucase, eram sincer si negam destule adevaruri.
- Da, ai dereptate, a oftat el timp in care a dat din umeri, apoi si-a plasat o mana sub cap, sprijinindu-se ca sa poata sa stea confortabil.
- NU! Cum poti spune ca nu este nimic intre noi, am izbucnit deodata spre acesta... Dupa cele intamplate, dupa toate acele lucruri pe care mi le-ai facut, cum poti spune ca nu. Defapt minti!
A urmat un momet de liniste, iar dupa ce ne-am privit cateva clipe, Shark a spart tacerea.
- Ai vrea sa fie ceva intre noi? Timbrul ii era puternic si mana care venise la obrazul meu pentru al dezmierda imi facea sangele sa fiarba pe sub piele, iar venele sa se sparga din cauza pulsului nebun.
Sora, vrei? Imi rostise pentru prima data numele si mi se parea cel mai frumos lucru de pe pamant, in astfel de situatii puteam spune ca si un simplu „mersii” era ca praful de aur suflat peste metalul ruginit.
Aburii ieseau din mine, incepusem sa transpir si ochii aceia aurii ma hipnotizau.
- Nu, nu sti... Da, da, da! Am repetat eu acele doua litere care mi se pareau in clipa aceasta blestemate, nenorocite.Degetele sale lungi ca de pianist imi alintau pielea fetei, apoi coborand inspre gat, piept intr-un ritm calm, gentil care imi facea simturile sa o ia razna. Inima o simteam pierzandu-si firea si batand mai rau ca un ceas la miezul noptii. Ce se intampla cu mine nu aveam cum sa explic, dar se parea ca Shark stia si ma facea sa inebunesc pe loc.
Ma privea si imi cerceta fiecare coltisor din trup, respiratia lui o lovea pe a mea, ingreunand-o si ajungand sa-i inhalez aerul atat de agresib ravasindu-se in plamanii mei. Pur si simplu nu stiam pe cine sa mai dau vine: pe el, pe mine sau pe drog.
Imi era rusine sa-l privesc si stiam ca doar uitandu-se la fata mea aburita putea vedea prin, toate emotiile care ma cuprinsesera.
- Inceteaza! I-am spus in soapta si mi-am intors capul in partea opusa, pentru a nu mai intra in contact vizual. Atunci s-a ridicat in maini si prinzandu-mi barbia intre degete mi-a intors capul spre el, sarutandu-mi apsat buzele, care incercau sa-ti faca loc printre ale lui, insa presiunea le depasea.
Cateva sunete infundate au iesit prin micile guri de respiratie pe care le luam. Au urmat sarutari scurte, apoi lungi si adanci, pline de patos si nazuinta. Il doream, asta imi era singura explicatie.
Am incercat sa nu facem prea mult zgomot, dar faptul ca el se tot impingea in mine si ma saruta atat de apasat, urmat de sunetele infundate venite din gatul meu, nu prea aveam sanse sa pastram tacerea eram cuprinsi de ‚turbare pasionala’ - asa cum spuneam eu, ceva ce te facea sa iti pierzi ratiunea si sa te lasi in voia instinctelor atunci cand venea vorba despre iubire. Cel putin eu speram sa fie intre noi un sentiment de iubire, eu deja simteam ca ma cedez in fata lui. Rapid, stiu, dar in locuri ca acestea consider ca iubirea nu este greu de gasit sau poate ca este si eu sunt doar un norocos nenorocit.
Surazand printre saruturi, ii dadusem de inteles lui Shark ca vreau mult mai mult de atat, insa nu asta era scopul zambetului meu. Si lasandu-si mana sa cerceteze pielea de sub tricou, a coporat mai jos pana ce a trecut de blugi pe care i-a desfacut si i-a tras un pic in jos, astfel incat sa aiba cale libera.
Cuprinzandu-mi ulterior organul inca acoperit de materialul boxerilor.
Am ignit cand a stras tare de el si repetand asta de cateva ori, dandu-mi si drumul a reusit sa-mi controleze intreg sistemul nervos pana ce am gemur puternic degajad toate emotiile si caldurile care ma imbratisasera pana acum.
Il doream tare mult, vroiam sa-mi sfasie hainele si sa ma ia in brate, trupurile noastre sa se contopeasca si impreuna sa simtim iubirea pe care o purtam. Dar fanteziile mele s-au spulberat in momentul in care a incetat si m-a tras inapoi in pat, caci mai aveam putin si cadeam de tot.
- Drogul asta iti otraveste ratiunea, iar iubirea nu o poti obtine usor. Iar cu asta am incheiat orice discutie.
Ma simteam prost, de parca l-as fi obligat sa imi faca toate acelea, mai aveam putin si plangeam. Cum spusesem e greu sa gasesti speranta aici si totusi o aveam si toata noaptea ma gandisem la Shark, ce ma tinea in brate strans, dandu-mi din caldura sa corporala.
A doua zi venise repede si simteam mii de jungii in muschi, era cat pe aci` sa pic din pat, noroc cu Xender care ma prinsese in brate si ma pusese pe patul de jos in fund.
I-am multumit din priviri satenului care nu a ezitat sa-mi sarute fruntea, dar imediat si-a indepartat buzele fiindca maraitul violetului se facuse auzit in celula. Xender a ridicat mainile sus, in semn ca inceteaza si a parasit celula, apoi Shark l-a urmat, dar nu inainte de a-mi arunca o privire blanda si blajina care mi-a dat forta necesara de a ma ridica si a parcurge puscaria.
Joho si Fey erau afara jucau basket, se distrau si impreuna cu inca cativa detinuti incinsesera un joc pe cinste. Am ras timp in care m-am sprijinit de gratiile magnetice, incepand sa-i fluer, incurajandu-i. Ei auzindu-ma si Fey m-a strigat sa vin sa ma alatur lor, incantat de propunerea s-a am fugit spre usa care imediat o gaseai dupa colt si luand un maieu portocaliu de pe banca, am intrat in teren.
Eram in echipa cu Joho si inca cinci, asa ca m-am pus pe batut, reusind sa ma feresc de toti aceia, erau masivi si daca te loveai un pic de trupurile masive, cadeai. Cata forta, mereu m-am intrebat cum de toti astea din puscarie sunt atat de construiti.
- Paseaza aici Sora! A strigat coechipierul meu si cand am sarit in sus, am aruncat cu toata forta toti privindu-ma uimiti cat de sus putusem sa ajung si mingea reusind sa aterizeze in mana lui Joho care a dat rapid un cos, puctand si invingandu-i la prima partida de bascket pe ceilalti. O da, iubito, am inscris! A alergat spre mine luandu-ma in brate, eu razand si aruncandu-mi privirea pe teren l-am zarit pe Shark cum ma privea cu ranjetul acela al sau fermecator, care mi-a facut obrajii sa se roseasca.
Eram atat de incantat ca se uita la mine, puteam sa-i demonstrez ca nu eram atat de slab si totusi din cauza entuziasmului meu tipul de la cantina a venit si ni s-a alaturat. A schimbatechipele, Fey ajungand la mine in achipa si ceilalti din echipa lui iesind, caci tipul ala a venit cu matahalele sale. Numai de el nu avem eu chef si totusi mi-am spus ca vom reusi si dupa o adunare am stabilit ca eu voi da cosurile, fiindca sar foarte sus.
Meciul a inceput si inca din primele minute cativa si-au incasat pumni, ceea ce nu mi se parea prea corect. Iar cand mi-am aruncat a doua oara ochii pe teren Shark nu mai era, el sigur stia ce era de facut, totusi dupa ce am inghitit in sec am alergat spre cosul lor de unul singur, restul se odihneau pe banca, mai eram eu, Fey si Joho asa ca a trebuit sa arunc si am nimerit, apoi pasand celorlalti doi care au reusit sa inscrie inca doua cosuri am reusit sa ajungem de final.
Puteam sa simt ca pe la spate tipul ala fierbea de nervi si intr-un final a strigat
‚‚stop’’, se parea ca nu suporta sa piarda. Si apropiindu-se amenintator de mine m-a apucat de maiou si m-a ridicat pana am ajuns cu fata in dreptul chipului sau. Nu stiam ce sa mai fac fiindca inlemnisem de frica, nu eram indeajuns de puternic pentru el.
- Tu vi cu mine ochisori frumosi, o sa te invat o lectie pe care nu o vei uita prea curand. S[unand toate acelea, baietii au sarit in ajutor, dar din pacate au fost prinsi de restul matahalelor si eu am fost luat pe sus dus intr-un loc necunoscut mie din puscarie.
De ce se intamplau toate acestea, de ce mie si de ce aveam senzatia ca ma va despica in doua? Eram atat de agitat, incepusem sa tremur si nu doar din cauza tipului astuia, ci si fiindca simteam ca cineva mai era cu noi, ne urmarea.
„Off~ nu, nu mai vreau, m-am saturat, de ce nu pot sa plec de aici, ce am facut atat de rau ca sa merit una ca asta, Doamne!?” mi-am spus in gand, ma plangeam si deja simteam cum lacrimi imi picau din ochii. Incepusem sa scrancesc si sa rabufnesc zgomotos, tbarbatul auzindu-ma si deodata trantindu-ma pe un asternut destul de inconfortabil.
Mi-am ridicat privirea in sus si constatasem ca ma aflam intr-un vestiar si ca nu eram doar eu cu el, ci mai multi. Se schimbau, unii ieseau de la dusiri si tot tacamul.
- Pe cine ai adus Kuraku? Intrebase un roscovan care se stergea cu prosopul in par si isi tinea celalat material de talie ca sa nu cada.
- O specie foarte rara dupa cum observi, e nipon cu ochii albastrii, foarte apetisant, nu crezi?
- Hmm, de acord cu tine si il imparti? Intrebase roscatul, timp in care isi linsese buzele apoi privindu-l pe Kuraku acesta care ma speria din ce in ce mai tare, iar discutia lor pur si simplu umpla paharul.
- Acesta este al meu, insa mai am inca doi pe care i-au prins baietii la teren.
Vorbea de Joho si Fey, in momentul acela parca cerul imi cazuse in cap si sperantele mi se evaporasera. Ramasesem gol pe dinauntru si totusi cu greu mi-am revenit. Kuraku le-a ordonat celorlalti sa ma tina si cand s-au apropiat am inceput sa ma zbat ca sa scap, am reusit sa ajung aproape de usa, d-au m-au prins de picioare si m-au tras inapoi, apoi Kuraku s-a pus deasupra mea, sfasiindu-mi maieul si tricoul.
- Nu, nu, lasa-ma in pace, nu vreau asta! Am tipat cat m-a tinut gura insa el nu dorea sa se potoleasca si stransoarea provocata de mainile celorlalti ma deranja si nu imi permitea libertatea.
NUU~!
S-a napustit cu mainile la mine in pantaloni, nici nu credeam ca avea sa fie gentil si prinzandu-mi organul in palma, a strans puternic de el pana ce am strigat de durere, apoi si-a croit drum spre locul stramt unde a introdus doua degete fulgerator, crezand ca nu mai sunt virgun, insa se inselea amarnic, eu ignind si lasand lacrimile sa se prelinga pe obrajii infierbantati. Incepusem sa respir greu si transpiram foarte mult, aerul parca se racise si doar eu mai ardeam ca o torta aprinsa intentionat.
S-a adancit putin mai mult, incepand sa isi miste degetele, eu scancind puternic si aproape ca inecandu-ma cu saliva care se adunase in gura.
- In-in-inceteaza! L-am rugat, dar degeaba, a continuat si un ranjet strident i s-a ivit pe fata.
Nici ca ii pasa ca ma va face sa sufar el tot a continuat sa-si miste degetele pana ce le-a scos si desfacandu-se la pantaloni si scotand acel monstru al sau, m-a penetrat in forta, miscandu-ma din loc si facandu-mi trupul sa sara in sus de spaima, durere.
-
NUU~! Am strigat eu puternic, timp in care el radea impreuna cu amicii lui care incepusera sa imi atinga pieptul si gatul, apoi sa-si bage degetele la mine in gura, ingreunand si mai rau clipa.
Treceam prin niste moment ingrozitoare, erau bestii scoase din jungla, as fi dorit sa ii injur, dar stiam ca voi ajunge si batut, totusi de ce trebuia sa patesc eu toate aceste lucruri mizerabile, sa fiu cel violat cu atata cruzime.
Gandul imi era incetosat, Kuraku era un animal care cu placere imi sfasia carnea si o gusta din plin, despicandu-ma ca un fulger in mii de bucati.
Chipul bland a lui Shark se conturase in dezordinea mintala si cu un zambet trist, cu ochii impaienjeniti, am ridicat mana spre el, totusi tavanul luminat slab intervenea asta aruncandu-ma in realitatea cruda. Totusi chiar si prin suspinde tindeam sa-l ating pe imaginarul Shark din gand care ma facea sa plang si mai rau, caci doream sa fi fost primul, sa fi fost sub aripa lui protectoare, sa ma fi invatat ce inseamna cu adevarat iubirea in aceste locuri, sa imi fi luminat calea si sa ma fi salvat din infernul acesta unde demonii danseaza turbati in jurul pacatosului.
- Nu, nu, nu... Nu! An gemut din cauza faptului ca marise pasul si ma zdruncina mai rau, tipam naincetat si am rugam sa ma salveze cineva.
Am fost auzit si dupa inca cateva minute de chin, timp in care nici ca mai puteam vedea clar, vocile a catorva gardienii se auzisera, veneau spre noi si cu vocea cat de slaba am strigat ca sa ma fac auzit.
Ei au venit oricum, i-au luat pe nemernici si i-au pedepsit, apoi am putu auzi vocea lui Xender care ma ruga sa raman treaz si sa rezist, mi-a cuprins talia si m-a laut in brate, a venit si Hiroku care a inceput sa tipe la barbatii aceia si mai ales la Kuraku pe care la si lovit.
Joho, Fey erau si ei acolo si l-au ajutat pe Hiroku, Xender m-a dus apoi la infirmerie pentru a ma trata doctorii. Dupa a urmat un voal negru care m-a luat.
„ Acolo ne vom intalnii si vom trai, mereu impreuna nimic nu ne va despartii, scumpa mea. Tu cu mine vom pluti pe nori si vom fugii...”
Versurile ma trezisera, erau triste si placute totusi la auz, lucru care mi-a furat atentia si l-am zarit pe Xender stand pe marginea geamului admirand aglomeratia de stele de pe cerul intunecat.
- E deja seara? Am intrebat eu cu vocea destul de sparta si ragusita.
- Da! A raspuns, apoi uitandu-se spre mine m-a intrebat: cum te simti?
- Mai bine. Mi-am dus palma la ochii acoperindu-i ca nu cumva barbatul sa imi vada lacrimile ce incepusera sa izvorasca precum cascadele. De-de ce mie? Xender cum de esti atat de bun si alaturi de baietii, cum de nu poate toata lumea sa fie ca tine sau ca Shark sau ca restul? De ce trebuie sa ne facem sa suferim unii pe altii, chiar daca facem parte din neamuri diferite, cu ramuri de culori deosebite, aparte, de ce trebuie sa ne ucidem reciproc, suntem cu totii frati?
Izbugnisem rau in plans si nimic nu avea sa ma linisteasca, dar vocea atat de duioasa si calma a barbatului, ma alinase putin asa ca lasandu-ma prada curiozitatii l-am ascultat.
- Poate pentru ca nu ne cunoastem, chiar daca am fi frati niciodata nu vom avea ocazia sa ne cunoastem asacum trebuie. Iti trebuie timp sa poti avea incredere in cineva.
- Dar in tine cum pot avea? Am ignit eu, privindu-l trist.
- Fiindca am invatat ca indiferent de apartii, cat de bizare pot fi ele, toti avem o inima buna si trebuie sa ne acceptam asa cum suntem. Viata e ca universul, cand o planeta e pe cale sa dispara, cosmosul face in asa fel incat sa o protejeze cu toata viata lui, cu toate fortele posibile. Poate e noroc sau stiinta, dar eu cred ca e iubire si faptul ca trebuie sa ne ajutam unii pe altii, indiferent ce am fi.
- Pare ca nu ar avea sens si totusi imi place, de unde...
- De la sotia mea!
- Cu-cum... Uaa, ai sotie, norocosule, adica... e bine, stie ca esti aici? Adica... Ma balbaisem de tot si speram ca nu cumva sa-l supar.
- Esti foarte amuzant. Stie si mai stie ca imi place sa ma joc bu baietii, daca intelegi unde vreua sa ajung.
- O iubesti, nu este asa?
- Foarte si in curand o voi vedea si pe ea, dar si pe Lizzie.
- Ai copil, fetita sau baiat?
- Fetita si anul asta face cinci ani, sper doar sa ajung la ziua ei.
Ma induiosa tot ceea ce imi spunea, nu era necesar sa mai materializeze alte propozitii, se vedea, il puteam citit ca pe o carte. Avea o familie si asta insemna multe, iar faptul ca le iubea pe unicele femei din viata lui, il facea un om special, un prieten bun, un barbat de incredere, un adevarat cavaler.
Ma bufnise plansul si vaznd asta a venit si m-a cuprins in brate, mangaindu-mi crestetul, sarutandu-mi apoi fruntea.
- Esti ca un fiu pentru mine Sora, nu vreau sa te vad suferind si chiar daca cu greu ti-ar veni sa crezi deja faci parte din familia mea, din familia noastra. Se referea si la ceilalti si asta imi umplea inima de bucurie.
Tot ce ma mai macina era daca cum va Kuraku acela mai era liber si dupa cate intelesesem a fost transferat imediat la un alt penitenciar. Rasuflasem usurat, insa mai ramasese un singur parazit - Hiroku.
- Xeder ,am sa-ti spun ceva...