Pana cand moartea ne va desparti

[Deeh]

Heii!^^
Nu`mi vine sa cred ca Tony l`a violat in asemenea hal pe Alex, iar acum el il uraste..
Nu se poate sa il urasca, e fratele lui geaman, acum ca nu mai au parinti nu se pot descurca...mai ales fiecare pe cont propriu:(. Tony cert este ca il dorea demult pe Alex, iar acum a profitat de ocazie, dar l`a suparat foarte tare ajungand ca Alex sa il urasca, ceea ce nu e bine deloc!
Imi e mila de cei doi...nu meritau soarta asta!
Gaby te rog sa ii impaci pe Alex si Tony:-w. Mai mult ca singur Tony nu a gandit lucid cand a facut acest gest iar Alex desi a zis ca nu il va ierta niciodata, trebuie sa o faca, doar sunt frati...si siiii se iubesc:x orice ar fii!
Capitolul mi`a placut, iti puteai da seama si singura, doar a avut yaoi:>, unul mai neplacut pentru unul din baieti dar totusi a avut!

Well...spor la scris in continuare si sa aduci next`ul cat mai repede!
Si sa ma anunti daca poti :pls:.

Bbye :bye:.

[Addeh]

Heii Gabi >:D<
So so :> Asteptam acest capitol nerabdatoare, chiar ma asteptam la dramatism, cum spuneam... Insa hell wait a second ! o.o Nu asa ceva; tocmai un viol intre frati... Doamne, Tony a actionat chiar dur - nu mi-a venit a crede ca l-a violat, but anyways... A descris bine, scri la persoana a III-a mai des [ am observat *laughs* ] si te descurci. Eu nu cred ca pot tine pasul in a nara, mai bine scriu la persoana I :))

Sa stii ca mi-a placut ceea ce ai zis la finalul acestui capitol - treaba cu inima cu al sau contur neclar; parca ai pus intr-o lumina mai deosebita aceste cuvinte. De fapt, mi-a placut intreg capitolul, ofc, si actul in sine ;))
Suuces in continuare si vezi sa ma anunti din nou ^^ .

[Lithium-Angel]

Hm.. Pentru inceput
Ai cateva greseli in a scrie complet, nu ma refer la corect, cuvintele. Poate fi de la tastatura.
Primele capitolele doreau sa inspire durere, insa ,fara suparare, mie mi s-au parut cam seci. Prin asta vreau sa zic ca nu am simtit nici un fel de emotie in momentul in care am citit.
Inteleg ca era o etapa peste care trebuia sa treci ca sa ajungi la ce e important ptr tine si anume scenele din ultimul capitol, insa ar fi fost frumos sa le scoti mai in evidenta pe primele. Spun asta pentru ca am mai citit o poveste de a ta care imi place la culme. Acolo..totul era important pentru poveste si am putut resimti sentimentele ce inconjoara personajele si vietile lor.Lla inceput am crezut ca te intereseaza mai mult sa spui ce se intampla, fara sa pui prea mult accent pe sentimentele ce trebuiau nu doar sa conteze pentru felul lor de a fi, dar pentru a justifica ura si neputinta in care se afla de acum inainte.
Am trecut peste acele capitole, dar nu m-au emotionat.
Apoi , in ultimul capitol, pampam... Sentimente mai profunde, scoase in evidenta.. Intr-un sfarsit m-am legat afectiv de ei intr-o oarecare masura.
Am facut si eu greseala asa trec peste anumite parti pentru ca nu reprezentau nimic important intrigii povestii mele, insa apoi mi-am dat seama ca de multe ori, cele de pe langa subiect sau premergatoare, atrag atentia si uneori chiar si raman in mintea lor.
E o rugaminte, nu un sfat. Mareste orizontul si adauga sentimente in actiune pentru ca povestea are potential.
Personajele...Tony e ciudat. Initial -am gandit ca poate e vorba de o dragoste frateasca cauzata de situatia lor, insa e posibil sa fi fost si sa fie o dragoste bolnavicioasa cauzata de problemele lor.
Alex e fratiorul mic,cel protejat, cel sensibil. Are personalitatea unuia asa , insa se pare ca asta are sa se schimbe. Kekeke... Poate va da dovada de o personalitate strong si va rezista.
De abia de acum incepe povestea cu adevarat si astept sa citesc si sa incep sa ma pot gandi la ce oare s-ar putea intampla mai apoi.

Spor la scris. Si nu ma refer doar la povestea asta.




Kisses

[Zyklon]

Well cum sunt o fana B.U.G Mafia am trecut pe aici. Si acum ascult de cel putin 10 ori melodia in fiecare zi XD Iubesc mai mult varianta yaoi. Imi place ca ai dezvoltat mult povestea pornind de la acea melodie. Prima data cand am ascultat melodia m-am intristat. Si cand am citit o faza din fic iar cred :)) Well sper sa aduci cat de curand next-ul. Si... se termina la fel ca in melodie ficul? Nu de alta... sa am o batista pregatita pentru orice eventualitate :))

Psycho XD

[MiraA]

Am ajuns si eu, cu intarziere ce-i drept, dar am ajuns.
:(( lucrurile au luat-o razna de tot. Dupa socul de a-si pierde parintii in niste circumstante mai putin placute (asta ca sa vorbesc frumos) cei doi se trezesc singuri, lipsiti de aparare, de viitor si de speranta. Ii inteleg...imi dau seama cum se simt. Cunosc disperarea care pune stapanire pe tine cand iti dai seama ca nu sti ce iti rezerva ziua de maine. Dar (si asta e un mare "dar") asta nu-l scuza pe Tony. Ceea ce a facut e...nu gasesc un cuvant potrivit ca sa descriu ce am simtit cand am citit.
Imi pare rau ca totul a decurs asa. Imi pare rau de ei. Nu se aveau decat unul pe altul...acum si asta a disparut. E greu sa lupti in siguratatea in "doi", ce sa mai zic de unul singur...
Totusi, spre ca Tony sa se caiasca pentru ce a facut si sper ca Alex sa gaseasca puterea de a-l ierta si de a merge mai departe.
Un capitol frumos, unde ai incercat sa cuprinzi amploarea sentimentelor celor doi.
Imi place ca poti sa imbini foarte bine trairile sufletesti cu actiunea exterioara. Imi place ca incerci sa te pui in locul personajelor (stiu ca asta faci, se vede, se simte)
Ma bucur ca o faci :* tine-o tot asa
Si app doua greseli "... iar tu l-ai blestemat de o fapta nesabuita." (acolo era cu o fapta nesabuita)
si inca una :"...unicul semn ce-l lasase.." (pe care il lasase suna mai bine aici)
:*:* si spor la scris in continuare

[Beatrix LaVey]

Va multumesc enorm>:d<:*!


[center]Ramas singur[/center]

 
  Tony se trezi intr-un final. Stia tot ce se intamplase, fusese lucid. Spera sincer ca avea sa fie totul bine, avea sa-l gaseasca pe Alex, insa nu, nu avusese acest noroc. Tot ce mai gasi era marea pata de sange de pe cearsaf si isi dadu seama ca nu e de bine.
  Nu plangea. Lacrimile luii secasea... Dar era trist. Isi dorea ca fratele sau sa se intoarca inapoi, sa-l ia in brate si sa-l ierte pentru greseala facuta. Zadarnic insa, Alex nu se intorcea. Stia ca nu se va intoarce mult timp de-atunci incolo...
  "Oare-l voi mai vedea vreodata ? " se intreba uimit. Nu-i vene asa creada ca trecea prin astfel de clipe... Ii era frica, mai frica decat ii fusese vreodata pentru orice lucru facuse. Acum ramasese singur in totalitate, fara Alex, fara fratele si cel mai bun prieten al sau.
  Se invinuia pentru ceea ce facuse. Fusese ca-n transa seara trecuta, cand facuse acea regretabila greseala. Isi aducea aminte in detaliu orice miscare pe care-o facuse, la fel si orice suspin de durere al fratelui sau. Nu-i venea sa creada ca facuse asta, era socat! Erau frati, dar el nu isi invinsese dorintele si... Si il avusese.
  Cu mare cruzime, il facuse pe Alex al lui, provocandu-i niste dureri teribile si, in acelasi timp, batandu-si joc de el. Nu concepea acum ca intre doi baieti sa se intample astfel de lucruri, mai ales intre doi frati... Insa o facuse. Fratele lui fusese violat, iar el era insusi atacatorul. Ii era sila de sine insusi si si-ar fi dorit sa schimbe trecutul, insa nu mai era capabil de nimic...
 
  Timpul trecea, zbura peste Tony. Acum, reusise sa se ajunga. Avea bani, avea tot ce si-ar fi putu dori vreodata si era fericit din cale-afara, insa niciodata nu putuse uita ceea ce ii facuse acelei fiinte unice, fratele sau. Se invinuia, in fiecare noapte de singuratate plangea, dorind sa nu se fi intamplat asta.
  "Nu il meritai... " isi spuse in minte, apoi o lacrima i se prelinse pe fata, urmata de altele si altele. Puse mana pe celularul sau... Era primul, altul nu mai avusese. Inainte, dusesera o viata monotona, plina de lipsuri si plina de batai, dureri si neputinte.
  Nici macar tatal lor, un betiv ordinar, nu le facuse asa ceva lor. Niciodata. Dar el... El o facuse. Era inferior pana si tatalui sau, un betiv. Era de cea mai joasa speta, un om de nimic, care isi violase propriul frate... Apoi adormise, aratandu-i cat de mult valoreaza pentru el. Se simtea groaznic.
  - Alex... sopti in speranta ca fratele sau geaman va aparea langa el. Dar zadarnic...
 
  Trecusera deja sapte ani de-atunci. Tony continuase cu propriul stil de viata, de borfas de cartier, tipu' cu femei si masini aduse-n tara, pe care le vindea la suprapret, scotand bani frumosi pe ele. Avea tot ce-si dorea, mai putin pe Alex. Il cautase... Dar zadarnic.
Alex disparuse.
  Pe de alta parte, tanarul era acum insurat. Ajunsese si in politie, unde-si dorea: mereu lucra sub acoperire. Era unul dintre cei mai buni. Sotia sa il iubea, avea si doi copilasi, doi gemeni. Numele lor... Era Alex si Tony. Spera insa sa nu se repete istoria....
  Nu uitase niciodata ceea ce ii facuse fratele sau. De altfel, si el plansese mult. Trebuise sa faca foarte-foarte multe sacrificii pana sa ajunga unde era acum. Era scarbit de lume si de tot ceea ce reprezinta ea, de toti carora le placea sa-si bata joc de alti baieti.
Nu ii venea sa creada nici acum, la sapte ani diferenta, ca fusese batjocorit in ultimul hal de persoana pe care-o iubea. PLecase apoi fara niciun ban, fara niciun sprijin. Doar plecase, disparuse. Mult timp se gandise la cum ar fi fost daca ar fi ramas... La ce i s-ar fi intamplat daca ramanea, cum ar fi ajuns.
  De cand se intamplase asta, Alex nu mai avusese niciodata o relatie cu un barbat... Si abia daca reusise si cu o femeie. Singura care-l acceptase si-l ajutase sa treaca peste cu toata rabdarea fusese actuala sa sotie, pe care o vedea ca pe icoana sa.
Timpul trecuse... Dar el inca nu uita. Nu uita nici violul, dar nici dragostea sau ura pentru fratele lui. Tony ii lipsea atat de tare...
 
  - 3 000? intreba baiatul ce statea in fata lui Tony. Acesta dadu afirmativ din cap, facandu-l pe celalalt sa zambeasca. S-a facut!
  Imediat, la o miscare de mana, din masina iesira trei tipi inarmati pana-n dinti, purtand cu ei valize. Le intinsera pe masa, punandu-le lui Tony sa le vada. Cocaina in valoare de 3 000 $. Era multumit, incantat si nici nu se gandea macar sa schimbe tranzactia.
  Scoase din portofel banii si, dupa ce ii plati furnizorului, lua cocaina,distribuind-o pe la dealer-ii mai mici, spre a o vinde prin cartier, stiind ca lumea cumpara din ce in ce mai innebunita de vraja acestui drog nebun.
  "Unde-oi fi tu acum... ? " se intreba cu parere de rau. Se uita in oglinda, vazandu-si trasaturile schimbate de trecerea a sapte ani peste el. "Oare Alex mai arata la fel ? " se intreba curios. Dorea sa-l vada... Nici macar acum nu se stinsese scanteia aceea din interiorul sau. Il dorea iarasi... Si iarasi...
 
  - Cartierul nu a fost, nu este si nu are sa fie vreodata locul unde oamenii sa fie sfinti! spuse Alex lovind cu pumnul in masa. Desigur ca acolo gasesti si droguri, si masini furate, si arme, si ucigasi! Acolo gasesti de toate! striga lovind iarasi masa.
  - De unde stii?! se auzi vocea plina de ironie a supervizorului.
  Alex se intoarse spre el. Era la fel de frumos ca-ntotdeuna, cu parul lungut, auriu, ochii mari si verzi si trasaturi copilaresti. CU toate acestea ,duritatea din privirile sale aratau cat de mult suferise de-a lungul anilor, in copilarie si cat suferea si acum.
  - Pentru ca sunt din cartier! spuse pe un ton ferm.
  Se intoarse cu spatele si, salutand scurt, iesi din birou. Se indrepta incet spre iesirea din politie. Avea treaba, incepuse sa investigheze deja. Stiuse in tot acest timp cand Tony il cautase, insa se ascunsese cu tactica de el... Il vazuse de aproape. Dorise sa-l atinga, sa-l tina in brate si sa-l sarute.
  Fara sa fie capabil de orice altceva, se aseza pe prima bacnuta aparuta in calea sa. Simtea durerea din josul trupului sau, apoi cea de abdomen. Saruturile si miscarile lui Tony pe trupul sau, apoi acea senzatie... Dorea sa o uite, dar, in acelasi timp, dorea sa fie vesnic prezenta in el. Il iubea atat de mult pe Tony...
  "Nu, nu poti ! " isi spuse in minte. Se ridica de pe banca brusc si durerea din trecut disparu. Fusese doar o amintire, astfel ca se duse grabit spre cartierul unde locuise atata timp. Ii fuusese dor de el, insa acum venea in calitate de vizitator, nu de locuitor. Ura cartierul asta...
  Si isi ura tatal. Si fratele. Doar mama lui, doar ea fusese cea pentru care avusese sentimente.e Si pentru Tony... insa acestea se transformasera in ura si, in acelasi timp, in dragoste. ERa indragostit de fratele sau...
  Tony simtea, de altfel, acelasi lucru. Dar nu o ascundea, ci o aratase de multe ori. Toti stiau ca-l iubise pe Alex mai mult ca pe un frate, insa niciunul nu stia ce se intamplase de fapt intre ei doi. Tony era un om rau acum, respectat, in fata caruia nu aveai curajul sa-i pui astfel de intrebari.
 

[Deeh]

Heii!^^.
Ce mai capitol, nu ma asteptam la asa ceva, sa treaca sapte ani?!
Mai ales...Alex insurat si cu doi copii? Si mai au si aceleasi nume ca ei.
Ma bucur ca Tony nu si`a schimbat sentimentele fata de fratele sau geaman, asta arata ca el chiar il iubeste si intr`un fel regreta ce i`a facut desi lui i`a placut, lui Alex nu...
Sincer nu stiu cum vor decurge lucrurile in continuare avand in vedere ce e Alex acum, Tony e singur deci e "deschis" relatiilor, dar fratele sau nu vad cum decat sa sa divorteze, daar are acei doi copii deci nu stiu cat de bine ar face lasandu`i balta.
Ce sa mai spun, mi`a placut capitolul, si normal

Well...spor la scris in continuare si sa aduci next`ul cat mai repede!
Si sa ma anunti si pe mine cand il postezi, te rog! :pls:

Bbye! :bye:.

[MiraA]

Au trecut deja atatia ani???
Iar ei au crescut despartiti. Alex se pare ca a mers mai departe...are nevasta si copii, iar Tony...ei bine, Tony nu s-a schimbat prea mult. Imi pare rau ca sunt de parti diferite ale baricadei, dar nu cred ca asta ii va desparti cu adevarat. Stiti ce se zice, ca gemenii au o legatura atat de puternica care nu poate fi rupta cu una cu doua.
Vreau totusi sa-i vad impreuna, sa-i vad fericiti. :X
Se poate? :o3
Oricum, povestea devine din ce in ce mai interesant. Abia astept sa vad ce se va intampla mai incolo si cum vor evolua lucrurile intre ei.
Deci, capitol grozav ca de obicei si astept nextul:*

[Beatrix LaVey]

Multumesc pentru com :*


 [center]Depanand amintiri[/center]
 
 
Continua sa inainteze. Incepuse sa ploua, insa nu il interesa. Intra in scara blocului unde locuise, tinadnu-si mana pe pistolul ascuns in pantaloni.  Stia ca e urmarit de cineva, insa nu il interesa. Dorea sa revada apartamentul in care se intamplasera acele lucruri...
  - Mama... spuse in soapta, intrand.
  Era frig. Apartamentul era nelocuit si, de atatia ani, nu i se schimbase yala. Patrunse in apartamentul lor, vizualizand scene ale trecutului, batai cand erau mici, loviturile suportate de mama lor... Tatal lor, vesnic beat, gata sa loveasca pe toata lumea cu o placere sadica... Si momentul cand Alex si Tony devenisera mai mult decat frati legati prin sange: devenisera aceeasi persoana.
  - Sapte ani... se auzi o voce din spatele sau. Alex se intoarse brusc, tragand pistolul de la brau, insa cand vazu cine ii sta in fata, il podidi plansul. Lacrimile incepura sa ii curga siroaie pe chip. Desi era un barbat, ramasese inca acelasi baietel care-si iubea fratele atat de mult...
  - Tony... spuse in soapta.
  I se auzi oftatul celuilalt, apoi facu un pas spre el, prin colbul depus pe podea. Alex ramase nemiscat. Lui Tony nu ii venea sa creada ca il revedea: la fel de frumos ca intotdeauna, insa mai matur. Mai batran. 
  - Te-am cautat... Nu trebuia sa pleci, spuse hotarand pe moment sa nu spuna nimic despre intamplarea dintre ei doi. Oftara lung amandoi, dupa care Alex facu un pas in spate.
  - Tony, m-ai violat. Nu ai tinut cont ca sunt baiat... Nu ai tinut cont ca ne curgea acelasi sange prin trup, ca am fost alaptati de la acelasi san, ca aveam aceeasi infatisare... Nu ti-a pasat ca eram frati, Tony, ti-ai batut joc de mine atunci... Fara sa-ti pese. Meritam asta? Te iubes... Te iubeam, se corecta stergandu-si lacirmile. Te iubeam atat de mult, incat as fi fost gata sa fac orice pentru a te tine pe tine in viata...
  Tony se apropie de el si il cuprinse in brate. Nu suporta sa-l auda vorbind, voia sa-l ia in brate si sa-l sarute. Nu rezista tentatiei, astfel ca ii puse stapanire pe buze fratelui sau, neasteptand nimic mai mult. Limba i se strecura in gura celuilalt, iar Alex, socat, i se alatura.
  Nu putu sa n-o faca, desi nu ar fi vrut.
  "Ai o familei, ai doi copii ! Nu te poti saruta cu un barbat ! Ce s-a intamplat atunci nu trebuie sa se repete ! " isi spuse disperat in mintea sa. Cu toate acestea, fu impins in patul de foarte mult timp ramas gol si rece, si il simti pe Tony cum se puse deasupra lui.
  - Te-am cautat... Mereu te cautam, spuse Tony cu parere de rau. Mi-a fost asa de dor de tine, dragostea mea ! Cuvintele, desi reale, ii provocau durere lui Alex. Ii venea sa intre in pamant de rusine, nu era capabil de absolut nimic. Ofta si isi inchise ochii.
  Din nou, Tony ii puse stapanire pe buze. I se alatura sarutului inca o data si inca o data, mainile sale asezandu-se in jurul gatului celuilalt. Se iubeau atat de mult... Venise timpul sa redevina aceeasi persoana din nou. Amandoi o stiau si niciunul dintre ei nu avea in gand sa se opreasca din act.
  Incet, hainele amandurora cazura, amestecandu-se pe podea. Pistoalele, caci amandoi purtau, fusera puse pe noptiera, indreptate spre zidul opus lor, spre a nu se descarca brusc sau altceva. Ramasi goi, Tony si Alex se priveau.
  - Ai mai facut-o de atunci? intreba Tony incet, iar Alex pleca privirea.
  - Nu... Sunt... Sunt casatorit, Alex, cu o femeie... Am doi gemeni, rosti incepand iar sa planga. Ii cheama Alex si Tony, sunt exact ca noi cand eram mici, spuse zguduindu-se sub hohotele de plans nebunesc ce-l cuprinse. Fu luat in brate de Tony, apoi sarutat usor pe buze.
  - Lasa, nu conteaza...
  Si asa era, nu conta. Acum, era prea tarziu sa ii pese. Simtea ca, in curand, avea sa se intample un lucru tare important. Se regasisera!
- Tu ai mai avut... Pe altcineva de atunci ? Ai mai avut in acel mod si pe alt baiat ? intreba plin de emotie. Nu-i venea sa creada ca intreba acest lucru. Tony clatina din cap in mod negativ. Nu mintea, Alex fusese singura persoana pe care o avusese. Pe care o iubise cu adevarat... Si pe care o iubea.
  Goi, stand in pat, ii desparti picioarele fratelui sau, apoi se aseza intre ele. Cateva momente, ii privi cu atentie fizicul frumos, de invidiat. Muschii nu foarte proeminenti, ca de pantera, structura perfecta, pielea fina si parfumata... Il iubea!
  Alex isi desfacu picioarele mai mult, cu buna stiinta. Imediat, simti cum Tony e la intrarea din trupul sau si se arcui, indepartandu-se.
  - Nu vreau... spuse incet, iar Tony intelese. Alex nu voia durere... Cel putin nu asa de mare ca atunci. Ofta din tot sufletul, apoi isi musca buzele. Mainile sale coborara intre picioarele lui Alex, incepand sa maseze usor organul excitat.
Il lua si pe al sau, aplicandu-le in acelasi timp tratamentul divin. Simteau amandoi ca nu aveau sa reziste prea mult si nu din cauza ca nu ar fi putut , ci din cauza partenerului. Se doreau atat de tare, incat nu erau capabili sa se abtina.
  - Mi-ai lipsit atat de mult... rosti Tony in soapta, pe cand Alex gemu si se ridica in coatele care si asa nu-l sustineau prea bine. Il durea, simtea ca nu avea sa reziste mult. Cand mana lui Tony incepu sa faca miscari si mai dese pe ambele organe. Gemu prelung, dupa care se elibera aproape simultan cu fratele sau.
  Tony aduna incet tot acel lichid pe abomenul lui Alex, apoi ii unse intrarea din trup, spre a nu simti durerea la aceeasi intensitate. Tanarul de jos gemu simtindu-l. Fu patruns cu doua de gete, moment in care se arcui si isi dadu capul pe spate. Nu se astepta la asta...
  Isi musca buzele, incercand sa nu geama, in timp ce Tony facea miscari dese in interiorul sau. Gemetele il excitau...
  In scurt timp, se pozitiona din nou intre fesele lui Alex, in locul stramt. Se adanci brusc, provocandu-i durerea pe care incerca s-o evite. Nu putea insa sa nu o faca. Nu reizsta. Se adanci incet in Alex pana ce il patrunse in totalitae, moment in care acesta scoase un geamat lung, dens, si isi musca buzele. 
  - Ma doare, Tony! ii striga, insa Tony se apleca brusc si ii saruta buzele apasat, plin de dorinta. Ofta, apoi ii inconjura talia cu mainile si il saruta pe gat. Ii ridica incet trupul, pana ce ajunsera sa stea fata in fata. Ii observa ochii din care se scurgeau lacrimi ai lui Alex. Acesta era indurerat, simtea ca se rupe in doua, si totusi nu renunta la acea senzatie.
  Ii prinse buzele intr-un sarut lui Tony, in timp ce mainile i se agatara de umerii sai si incepu sa se miste incet in sus si in jos, scancind de durere. Nu prea mai avea forta, se simta vlaguit, astfel ca Tony, folosindu-si mainile pentru a si le pune sub pulpele celuilalt, ii ghida miscarile, facandu-l sa se ridice rapid si sa coboare.
  Aceeasi senzatie, aceeasi durere arzatoare, dar pe care ALex o accepta. Cu toate ca o facea cu gemete si scancete de durere. Nu ii placea... Si totusi nu avea de gnad sa inceteze. Se unise cu fratele sau si, de aceasta data, dorea sa memoreze fiecare miscare/
  Sunetele sale de durere se impleteau cu cele de placere pe care le simtea Tony. Gemea din ce in ce mai des, in timp ce Alex se simtea taiat in acel loc. Pentru Tony, senzatia ca fratele sau se strange in jurul lui atat de nerabdator il facea sa sa se bucure tot mai mult.
  Transpirati, amandoi abia mai rasuflau. Tony se elibera a doua oara in acel moment ,simtindu-se divin. Interiorul lui Alex, care ardea si ustura, simti o caldura infernala in acel loc. Ii provoca durere, insa stranse din dinti, apoi adormi in bratele fratelui sau.

[Zyklon]

Frumos. Ambele capitole foarte frumoase. A trecut ceva timp de cand nu se mai vazusera, dar se pare ca timpul care a fost indurat nu a fost chiar in zadar. Abia astept sa vad/citesc ce se va mai intampla cu cei doi gemeni despartiti de soarta. Sper totusi sa se termine cu bine povestea, desi gandesc ca nu va fi tocmai astfel. Au fost niste greseli din graba, dar capitolul le-a facut putin mai "invizibile". Succes in continuare cu scrisul la acest fic. Ah yeah, mersi pentru ca m-ai anuntat.

Psycho XD