Cum ati inceput sa ascultati acest gen de muzica?

[+Rin+]

Ei bine,precum multi,am descoperit j-rock cu ajutorul anime urilor.Sincer,imi placeau mult melodii de inceput si de sfarsit de la Naruto,Inuyasha etc dar niciodata nu am avut...impulsul de a le cauta pe net sa vad cum se numesc sau cine le canta.Mi s-au parut ciudate.Eu nu le prea aveam cu rockul pe atunci dar totusi sunau bine.

Anul trecut mi s a intamplat sa butonez telecomanda pana cand am dat de Animax unde se difuza un Anime cu care nu ma mai "intersectasem" pana atunci(Romeo&Juliet).M am uitat pana la final,iar la final numai aud o melodie cu un ritm genial,respectiv Cyclone de 12012.Am stiut ca trebuie sa aflu neaparat ce i cu ending ul ala.Si asa am devenit obsedata de trupa asta.La inceput am refuzat sa mai ascult si alte formatii O tineam pe a mea ca asta e cea mai tare trupa.

Pe la comentariile de pe YouTube tot scria ca Wataru (vo) seamana cu Ruki (vo) din The Gazette.Mi am zis sa vad si eu ce i de capul trupei asteia si sincer ma bucur ca am facut-o.Cred The Gazette e cea mai buna trupa j-rock.Au ajuns in locuri unde nicio trupa visual kei nu a mai pasit vreodata(citand un membru).

Dupa The Gazette am inceput sa mai vad si alte trupe.Am descoperit si J-rap ul.NobodyKnows+ chiar mi au placut de prima data cand i am auzit.Dupa cei J-rap au urmat si restul stilulilor de muzica so...
Cred ca asa se incheie povestea mea

[History]

Cam pe anul trecut o prietenă mă tot bătea la cap cu j-music. Eu niciodată nu am fost mare fană a Japoniei *e adevărat, chiar dacă mă uit la anime-uri* şi nu am băgat-o prea mult în seamă până am dat întâmplător peste Gackt - Last Song. Nu a fost neapărat dragoste la prima vedere dar mi-a plăcut->am abandonat-o câteva luni->în iarna asta m-am reapucat de ascultat Gackt şi sunt mândră să spun că într-adevăr îmi place ce face^^. Apoi am găsit the Gazette - Cassis *pe care o ascult atm, hehe*, mi-a plăcut şi m-am documentat puţin despre ei.
Niciodată nu mi-a plăcut j-pop-ul *biiine, nici nu am ascultat prea mult ca să-mi fac o părere* deci toate cunoştinţele mele în materie de j-music se restrâng la: j-rock->Gackt şi the Gazette.

[AbiiShu']

Heei!
"Povestea" mea nu-i asa de lunga dar am sa v-o povestesc:
Eram intr-o seara la o buna prietena de-a mea, Claudia, urmand sa raman la ea peste noapte deoarece ramasese singurica acasa. Dupa cateva ore de povestit tot felul de lucruri, am inceput sa-i "cotrobai" prin calculator, intrand la muzica. Am gasit acolo mai multe trupe, unele comune, dar printre care am gasit si o trupa de care eu nici nu auzisem pana atunci, d=out.
Am ascultat o melodie [Koi no Bakansu], iar dupa cateva reascultari incepuse deja sa-mi placa -fiind in prezent melodia mea preferata a celor cinci alaturi de Hana Saku Beauty-, apoi din curiozitate am intrat pe net sa vad si cateva video-uri sa vad cum arata. La inceput "pusesem" ochi pe Kouki -vocalistul-, dar acum preferatul meu este Reika. Bineinteles ca de atunci si pana acum "lista" de JRock a devenit mai vasta.
Cam asta a fost povestea mai pe scurt ca nu prea am chef acum de scris...

hugzz!

[Juliet]

Am început să ascult j-rock mai serios de acum aproape 5 ani. Când eram mică mama asculta foarte multe din melodiile celor de la X Japan și Malice Mizer (ulterior am aflat că erau formații de j-rock). În perioada în care am început să urmaresc anime-ul Death Note am început să ascult j-rock mai serios. Opening-ul anime-ului era o melodie a formației de j-rock numită Nightmare (the World ca și opening , Alumina ca și ending). Mi-au plăcut foarte mult melodiile. Am căutat mai multe și am descoperit și alte formații precum: Mucc, the GazettE, Ayabie, Plastic Tree și altele. De atunci ascult j-rock foarte des.

Acest gen de muzică este unul foarte special, îmi place mult mai mult decât rock-ul (american sau european) sau punk-ul. Versurile sunt mult mai frumoase iar sunetul melodiilor este mult mai plăcut.

[hiimera]

La mine nu este nu ÅŸtiu ce lucru special. -.-

Totul a început de când eram mică şi priveam pentru prima dată la A+ (aşa era atunci Animax, când aveam eu 10-11 ani... cred XD nu mai ştiu exact căţi ani aveam) şi eram în extaz că tati îmi băgase MiniMax. : x Pe lângă asta feetele de la şcoală tot vorbeau de Inuyasha şi mă tot făceau curioase + aveau internetul deja introdus în calculoatoarele lor.
Era vară şi abia aşteptam să înceapă "Viaţa lui Sharon", iar după asta, a apărut A+ - era ceva nou, iar eu chiar nu aveam havar că urma un program anime după Minimax.... o.o Şi am rămas lipită de ecran. xD
Pentru prima dată văzusem Inuyasha şi cântecul de la început cu: "Change the world" pe lângă că l-am învăţat în 4 zile, m-a încântat atât de tare.
După au urmat şi altele care mi-au deschis diferite uşii către muzica japoneză.

Acela a fost începutul, dar atunci nu aveam eu posibilităţile ca să caut, ai mei nu mi-au băgat atât de repede internetul în calculator, aşa că eram mai în urmă cu toate acestea. XD
Dar după când l-am 'primit' primele melodii care m-au determinat să ascult mai multă muzică japoneză au fost, a fost mai pe scurt: "True My Heart" de Saori Sakura.
De acest cântec am dat când căutam tot felul de lucruri pe youtube şi întâmplător am găsit un AMV cu un joc japonez (presupun că ştiţi cum sunt acelea, în care anumiţi artişti compun melodiile de la început şi sfărşi ^^).
După acesta a urmat, tot de la Saori: kiss my lips, snow love + opening-urile şi endingu-rile de la anime-urile mele preferate de pe A+ a.k.a Animax.

Asta este a doua poveste şi acum ultima este când am început să interacţionez mai mult cu j-rock-ul. Nu mai ştiu exact cum am reuşit sau poate m-a influenţat cineva.... defapt da.
Prin clasa a-6-a am cunoscut o fată mai mare ca mine cu un an, artistă (la desen) ca mine şi ştiu că într-o zi mi-a povestit că îi place de o trupă j-rock numită The Gazette. Curioasă i-am cerut toate melodiile pe care le avea (asta după ce am căutat pe goggle şi am ascultat pe loc una, două melodii de la ei). Am fost fermecată de ei din prima şi au devenit trupa mea preferată de acel gen, cu toate că şi în prezent, este sigingura pe care o ştiu şi o ascult. *laughs loud*
După ei mi-am adus aminte de BoA, de Nami Tamaki (Shinning Star, cântecul de care ştiam de mult dar nu am aflat cine îl cânta XD) - artişti pe care deja îi cunoşteam, însă din lipsa internetului nu am avut ocazia de ai asculta mai des. ^^

Aceasta este istoria mea. >////< Nu este mare lucru, dar cam aşa a început totul, pe fragmente.
Însă pot spune că toţi aceşti artişti + muzica lor m-au ajutat în evoluţia mea ca adoleşcentă, ca persoană. Mereu m-au încântat japonezii cu muzica lor, chiar dacă mulţi nu o înţeleg, eu una cred că este superbă şi merită ascultată ca orice altă muzică, fiindcă are farmecul ei.
Chiar şi acum, în zilele acestea, eu încă caut, descopăr şi mă bucur de genul acesta de muzică din toată inima mea. ^^
Oricum cu toţi am copilărit şi pe muzică japoneză, cu toate că mulţi ar răde dacă ar citi ce am spus acum, dar aşa este. Sailor Moon sau DBZ aveau openingurile în limba japoneză, nu le traducea nimeni şi sunau foarte frumos. Deci în cadrul copilăriei noastre am trăit şi cu această muzică. <3

The End

[Rain]

E putin cam ciudat pentru ca exact nu-mi aduc aminte. Stiu ca am inceput cu j-rock-ul apoi m-am mutat pe k-pop, pentru ca nici nu stiam ca exista asta. Am avut o paisune pentru anime, apoi pentru Japonia si bineinteles ca m-a interesat cultura si muzica lor. Din filme stiam doar de muzica lor instrumentala care ma poarta cu imaginatia foarte departe, dar bineinteles ca trebuiau sa exista si alte genuri. Fiind o fana a rock-ului, m-am bazat pe j-rock, apoi pe j-pop care nu s-a facut prea cunoscut printre preferintele mele. Trupa preferata a fost LM.C... O ascultam intruna, pe ea si An Cafe. Nu e o poveste foarte sentimentala, insa imi cam pare rau ca am renuntat la acest gen de muzica in ultimul timp.

[KingAVU]

Istoria mea si a jrockului ii foarte ciudata:
Pana sa descopar jrock-ul, recunosc ca uram rock-ul si nu vroiam in ruptul capului sa ascult acest gen.Mi se pareau enervante strigatele alea si instrumentele alea galagioase.Acum insa , inteleg ca strigatele acelea inseamna ceva, adica descarcarea sufletului de energii negative si dorinta de libertate.Eram pe youtube si imi aparea la sugestii Last November de Diaura, care in prezent este trupa mea preferata.La auzul ei, m-a fermecat faptul ca japoneza suna atat de melodios , parca ...simteam toate emotiile traite de cantaret, un cantaret pe care il admir foarte mult, numit Yoka.Dupa aceea am ascultat si alte trupe, lista mea largindu-se cu timpul.Nu regret nimic...am descoperit incetul cu incetul stilul Visual Kei in care totul este posibil.