Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Ritmuri insangerate

#11
hey
bine... scuze de intarziere
promit ca o sa ma misc mai repede data viitoare
capitolul asta e unul plin de surprize, se intampla multe si mai nimic in el :)) ok glumesc, ma refer la faptul ca o aflati lucruri de baza pentru fic si cam atat, lucrurile vor fi mai bine creionate capitolele viitoare cand o sa inceapa aventura
scuze si pt eventualele greseli de tastare si pentru ca e scurt capitolul
lectura placuta si astept comentarii

Cap V

- Sakura venise sa se distreze si a fost foarte dezamagita cand m-a vazut stand la masa cu voi, pe care nu va cunoaste, discutand despre cine-stie-ce. Bineinteles ca toti ati privit-o pe ea si prietena ei incantati, susotind si afisand un zambetul ala dracesc. Parca ele erau adevarata atractie a petreceri, cantau, dansau se simteau atat bine incat te faceau sa te duci si tu acolo. Erau cu prietenii lor intr-un grup si fratemeu in celalalt. Printesa nici nu dorea sa auda de Sasuke si prietenii lui si isi tragea prietena in partea opusa, spre barul unde se afla un blond ce le astepta cu doua pahare de martini in mana. Hinata , prietena ei, o bruneta finuta si provocatoare, a sarit repede la dans atragand-o si pe Sakura cu ea. Poate ca in mod normal as fi facut fite si figuri sau as fi fost macar un pic gelos pe atentia care i-o acorda Printesa prietenei ei, atunci eram putin ocupat, nu am mers la petrecerea aia sa ma distrez ci din obligatie stiti bine. Trebuia sa profit de modul in care atragea privirile tuturor precum niste animatoare adevarate. Asa ca am cumparat filmuletul si acolo surpriza… spun eu invartindu-ma dintr-o parte in alta a camerei in timp ce prietenii mei ma ascultau cu atentie.

Flash back

“ Ai face bine sa te intelegi cu Sakura! Asta e o mutare buna pentru viitor Sasuke! Tatal Sakurei e grav bolnav, tocmai a fost internat la un spital din Europa. Fata asta nu stie nimic daca ne jucam bine cartile putem intoarce totul in favoarea noastra. Domnul Haruno nu stie ce sa faca, Sakura e prea tanara sa stie cum sa se descurce cu tot, iar sotia lui nu a mai facut asa ceva niciodata. Asculta-ma bine! Cineva trebuie sa aiba grija de firma lui, investiti, actiuni, poti fi tu acela. Tot ce trebuie sa faci e sa o faci sa te iubeasca, esti bun la asa ceva. Te descurci!” spune unchiul Madara batandu-l usor pe umar pe interlocutorul lui.

End flashback

- Deci nu i-ai spus ca tatal ei e bolnav pentru ca nu ti se parea potrivit sa-I spui tocmai tu, ceea ce e corect. Problema Itachi? Spune Deidara aranjandu-si parul blond

Flashback

M-am uitat spre bar unde baietii au inceput sa fie tot mai curajosi fata de ea. Incepeau sa o atinga si sa o convinga sa se tavaleasca cu ei, insa nu parea sa le iasa. Printesa mea nu avea chef de smalltalk , ii ignora total privindu-si doar cocktailul sperand probabil ca o sa inceteze. De ce nu se muta de acolo? M-am ridicat usor de langa prietenii mei si ajuns la bar i-am asezat mana pe umarul celui care o atinsese mai devreme si l-am indepartat rapid de Sakura. Nu sufeream sa o vad atat de aproape de asemenea specimene.

End Flashback

- I-am spus ca o iubesc!

Flashback

“Ma ustura!” spun eu serios retragandu-I usor mana de pe buza mea. Nu avea talent de asistenta nedicala. “ Nu trebuia sa te bati cu ei acum o sa ai o vanataie tare urata!” spune ea dezinfectandu-mi rana. Isi coborase privirea undeva pe pat. Nu era nevoie sa spuna ceva pentru ca eu sa stiu ca se simte vinovata. S-a ridicat de pe pat si mi-a urat un simplu noapte buna fara ca macar sa ma priveasca. Daca plangea intelegeam de ce nu vrea sa o vad, dar acum nu era momentul sa ne dezobisnuim unul de altul. Am intors-o brusc si am tras-o in bratele mele. “ Cred ca te iubesc Sakura!”

EndFlashback

Povesteam totul alert , vorbeam repede, si totul pentru ca pierdeam teren. De la acea petrecere relatia dintre mine si Printesa s-a racit groaznic. De cand iesise din camera mea, nu imi spusese nimic de cat lucruri formale precum : “Buna dimineata!“. Imi venea sa ma spanzur cand o vedeam imbracata cu festite si rochite de vara si statea atat de departe de mine invatand la masuta de cafea din camera de zi. Trecusera cinci zile din acea seara si ea daduse deja unul din examene iar eu incercam sa-mi indrept atentia spre altceva, spre conac de exemplu, dar era imposibil. Cand mergeam acolo imi aminteam de Sakura instantaneu, de sfaturile pe care mi le-a dat in decorarea lui, o vedeam peste tot… Si adevarul era ca ma simteam pierdut fara ea.

#12
heloo

Am venit pe aici cu un comentariu... il primesti in dar :)) \"? Ce ciudat... cand am citit primul capitol am avut o senzatie... cand l-am citit pe acesta am avut alta senzarie.. total opusa... dar nu gasesc cuvinte ca sa spun ce nu mi-a placut. Saraca Sakura... o sa sufere foarte mult cand o sa afle, iar tradarea lui Itachi, care o sa apara, o sa fie cutitul cel mai dureros. Sper ca o sa treaca peste asta si o sa-si revina.

:bye:

#13
Hey scuze din partea mea. Am întârziat v___v Oricum am citit capitolul destul de repede deoarece mă grăbesc, destul de tare, dar nu știu când o să las com dacă nu acum.
Capitolul mi s-a părut ciudat, dar într-un mod plăcut. Ceea ce vreau să spun este că mi-a plăcut acțiunea, modul în care s-a întâmplat tot, chiar dacă este cam trist, mi-a plăcut. Viața are suișuri și coborâșuri, deci este ceva normal. Mi-a plăcut foarte foarte mult, și am văzut o singură greșeală, aceea fiind „nedicală” în loc de „medicală” pe la sfârșit parcă. În rest eu nu am văzut greșeli nici de tastare nici de gramatică, ceea ce mi se pare foarte bine. Și nu te mai scuza că ai întârziat, nu îți pune nimeni pistolul la gât și îți spune să îl pui într-n anumit interval de timp. Sunt convinsă că marea majoritate de aici știu că inspirația nu vine la comandă și că e greu să scrii o poveste. Deci nu te mai scuza : *
Sper ca totul să prindă o nuanță mai vie, și totuși profundă (pigmentată) astfel totul să fie foarte foarte frumos, dar nu mă îndoiesc că nu va fi așa.
Nu prea știu ce să mai zic, deci eu mi-am încheiat comentariul cu un scurt „succes” fără valoare ...

So Capu\'Chuu and God Luck <3

P.S. Îmi cer scuze dacă cineva nu înțelege ce am scris mai sus. Nu sunt lucruri „profunde” sau ceva de genul. Am scris doar părerea mea, dacă aveți ceva diferit asta e ^^
Te iubesc la nebunie,
Tu esti inima mea pe vecie...pupicpupic:X:X

Imi amintesc...

Te-am cunoscut in zi de toamna
Cand totul m-i se parea pustiu
Si m-am indragostit de tine
Fara sa vreau,fara sa stiu.
Te aseman unui soare
Ce pluteste lin pe cer
Iar eu fiind intinsa mare
O singura raza-ti cer;
O raza plina de iubire
O vorba dulce si un sarut
Sa pastrez ca amintire
Tot ce-am trait sau am avut.
Iubirea noastra-i vantul
Ce adie oftand
Iar de ar fi sa nu mai bata
As mai avea un gand;
Sa fi tu fericit
Cu sau fara amintirea mea
Si eu...Oriunde as fi
Sa-ti pazesc dragostea!


[Imagine: normalanimegirlpic2093.jpg]
[/align]

#14
ok incep prin a-mi cere scuze pentru intarziere, dar am profitat de cateva zile cu o buna prietena pe care nu am prea vazut-o toata aceasta vacanta
vreau sa va multumesc mult pentru comentarii si pentru sustinere - capitolul de azi e unul scurtut dar la obiect ( asta pentru ca am fost foarte lipsita de inspiratie tot acest timp )oricum ma revansez eu, promit!
so sper sa va placa acest capitol si nu uitati in cap de nelamuriri doar intrebati
enjoy

Cap VI

Vocea doamnei Haruno se auzea din bucatarie povestindu-i ceva mamei la o cafeluta, in timp ce sotul ei si tata discutau “secrete de stat” in birou. Bagajele Printesei erau asezate in hol insa ea era cu mine in camera sarutandu-ma permanent. Mainile mele erau undeva in parul ei, ale ei se odihneau pe pieptul meu. “ Imi va fi dor de tine! Parul cui o sa-l <<mananc>> eu de dimineatza?” Cu un suras scurt si-a aruncat parul pe spate. Nu doream sa plece, urma sa-mi fie foarte dor de ea si ei de mine. Cand i-am zarit pe parinti ei pe canepea m-am speriat groasnic. Nu numai ca tatal ei isi schimbase infatisarea datorita tratamentelor asa ca eram ingrijorat de reactia Sakurei pe care o ascundeam undeva in spatele meu, ci de faptul ca aceasta urma sa afle tot si probabil sa nu se mai intoarca la mine. Ii salutasem rapid, tragand-o pe Sakura in camera ei pentru a-si stange lucrurile.” Esti foarte profund! La ce te gandesti?” intreaba ea intanzandu-se dupa camasuta ei de noapte de pe noptiera.pentru un moment as fi vrut sa uite de faptul ca pleaca si sa ma tina in brate, lucru ce nu avea sa se intample. Imi spusese ca pe ea o sperie lucrurile serioase, dragostea, si alte chesti de cuplu, tot ea mi-a spus ca e fericita cu mine, ca se simte protejata, iubita insa e ezitat sa-mi spuna ca ma iubeste. Pana acum cateva zile credeam ca realatia noastra nu mai poate evolua, dar ceva s-a intamplat. Am fost la cinema , la magazine, am mancat in oras, am inceput sa avem nevoie de compania celuilalt.
- Daca ai degand sa imi propui ce mi-au propus si restul tipilori “ binevoitori” ce au venit pentru fica mea vreau sa stii ca Sakura trebuie sa isi aleaga sotul pe baza a sentimente nu neaparat dragoste dar sentimente nu capital...
- Bine am sa o scurtez. Vreau sa fiu reprezentantul Sakurei la firma, adica sa am grija de ea si de Printesa pana cand aceasta e pregatita sa preia conducerea. Ganditi-va bine, spun eu ridicandu-ma de pe fotoliu sub privirea doamnei Haruno, toti acei “binevoitori” vor profita de orice contact cu ea pentru a pune mana pe investitiile dumneavoastra cel putin stiu sigur unul care nu se va da in laturi de la mismasuri pentru ele.
Tatal ei ma analiza cu privirea, era clar ca nu putea avea incredere in mine asa cu una cu doua. Sotia lui nu spunea nimic ne urmarea insa privirile fulgeratoare. Ma pregateam pentru intrebarea : “ De ce ar trebui sa am incredere in tine?” Nu mi-a adresat-o insa astepta sa-mi motivez propunerea. “ Bineinteles ni se vor aloca in cont douazeci de procente din profitul anual al firmei, dar asta doar pentru a va dovedi ca e si in interesul meu ca lucrurile sa decurga cum trebuie. Cat despre Sakura, nu cred ca o va deranja prea tare sa locuiasca alaturi de mine la conacul care pana la urma o sa-i apartina si ei. Cred ca realizati cat de buna e aceasta oferta. “ Atat de buna incat nu imi iesea profitul asa ca am inceput sa bag lucruri gen Sakura o sa plateasca jumatate din facruri sau alte deastea... “ Sakura va decide!” spune doamna Haruna batandu-si incurajator sotul pe umar. Am dat afirmativ din cap fara sa sesizez faptul ca Printesa nu stia nimic. Urma sa afle si sa creada ca asta am urmarit de la bun inceput nu? Nu era greu sa imi imaginez ce urma sa-mi spuna. “ Stiai si nu mi-ai spus? Pai da normal , te-ai comportat ca si cum nu stiai ca sa faci tu acum pe , pe ... Ah, cum ai putut ? Iesi afara !“ apoi va arunca cu ceva in mine, probabil o vaza. Ce scenariu! Dar nu eram prea departe de adevar, era clar ca nu imi va sari in brate ...
Eram pesimist, doream sa iasa totul bine si ar fi iesit la sigur daca ea nu ar fi aflat. O parte in mine spune :” E Printesa te adora!” dar cealalta voce e mai puternica si deloc obtimista. Avea acea figura serioasa inca de cand a intrat in restaurant. Nu ma asteptam sa-si schimbe atitudinea, stiam clar cat de schimbatoare e insa odata incarcata cu energie negativa nu urma sa revina la sentimente mai bune ( incluzand vestile ce urma sa le afle in aceasta seara).” O vodka ... si un martini pentru fica mea!” Ma soca faptul ca domnul Haruno era atat de pornit sa consume vodka in conditia in care aceasta ii afecta tratamentul...
- Bine copii, spune tatal Sakurei asezandu-si paharul gol pe masa, sa ajungem la motivul pentru care am venit nu? Nu stiu cum sa-ti spun iubito, eu nu voi mai fi mult timp langa voi sa va protejez , eu ...am cancer ...

#15
Hey bună scumpa mea, ce mai faci? Mă bucur tare mult că ai petrecut puțin timp cu prietena ta, și eu aștept ca a mea [cea mai bună prietenă] să vină din tabără <3
Eu una sunt mai happy că ai adus next-ul, ce-i drept. Am să spun sincer, am intrat din întâmplare pe zup și am văzut capitolul. În mintea mea a fost ceva gen „yeeey încă un capitol superb ... poate ziua de azi nu e așa mohorâtă” și am avut dreptate, ne-ai [nouă, cititorilor] oferit un capitol minunat <3
Greșeli am văzut doar într-un loc, da nu sunt sigură de e greșeală sau dacă chiar așa ai vrut tu să spui :
„ E Printesa te adora!” am senzația că era o virgulă pe acolo -după „Prințesa” eventual - sau nu știu sigur. Acolo chiar nu mi-am dat seama ... scuze -.-”
În rest tot capitolul a fost superb. Mi-a plăcut foarte foarte mult. Ce-i drept este foarte scurt și speram să nu se mai termine, dar inspirația asta -afurisită să fie ea - nu vine la comandă TToTT
Nu prea știu ce să mai zic, deci eu mi-am încheiat comentariul cu un scurt „succes” fără valoare ...

So Capu'Chuu and God Luck <3
Te iubesc la nebunie,
Tu esti inima mea pe vecie...pupicpupic:X:X

Imi amintesc...

Te-am cunoscut in zi de toamna
Cand totul m-i se parea pustiu
Si m-am indragostit de tine
Fara sa vreau,fara sa stiu.
Te aseman unui soare
Ce pluteste lin pe cer
Iar eu fiind intinsa mare
O singura raza-ti cer;
O raza plina de iubire
O vorba dulce si un sarut
Sa pastrez ca amintire
Tot ce-am trait sau am avut.
Iubirea noastra-i vantul
Ce adie oftand
Iar de ar fi sa nu mai bata
As mai avea un gand;
Sa fi tu fericit
Cu sau fara amintirea mea
Si eu...Oriunde as fi
Sa-ti pazesc dragostea!


[Imagine: normalanimegirlpic2093.jpg]
[/align]

#16
Ok, am cam intarziat pentru ca programul meu a fost foarte incarcat am renovat si multe alte lucruri pentru care m-am consumat mai mult sau mai putin ( printre care si cumparaturile)
Scuze ca las problemele sa-mi afecteze acest fic, dar e foarte dificil cu inspiratia pe caldura asta :)))
ok sper sa va placa acest capitol - va avea cateva surprize restul urmand in capitolul viitor care va fi :*:*:* - daca intelegeti ce vreau sa spun :D
pana atunci enjoy - lectura placuta si astept reprosuri :*

Cap VII


- Bine copii, spune tatal Sakurei asezandu-si paharul gol pe masa, sa ajungem la motivul pentru care am venit nu? Nu stiu cum sa-ti spun iubito, eu nu voi mai fi mult timp langa voi sa va protejez , eu ...am cancer ...(Mi-am asezat mana pe umarul ei.) de aceea ne-am gandit ca ai avea nevoie de cineva care sa-ti administreze mostenirea pana cand vei fi pregatita sa preiei conducerea firmei. Itachi a fost cel mai convingator pana acum dar bineinteles decizia iti apartine...
M-a cuprins de mana si m-a tras dealungul unui coridor lung. Volanasele rochitei ei saltau in acelari ritm alert cu parul ei. Era agitata, puteai sa-ti dai seama dupa forta cu care se auzeau tocurile ei pe marmura rece. “ Stiai, dar nu te-ai sinchisit sa-mi spui pentru ca doreai sa profiti la maxim nu? Asta-i motivul pentru care ai zis ca ma iubesti? Ca eu sa fiu acum super exaltata si sa ...” Ea aproape fugea, eu mergeam poate umpic prea relaxat pentru o persoana la care i se aduceau asemenea injuri. Ma trecuse prin toate jignirile posibile, prin toate animalele pe care le cunostea cu o voce tremuratoare. Cat mi-as fi dorit ca lucrurile sa stea altfel , sa nu fim pusi in situatia asta, sa am si avem ceea ce ne doream atat o relatie fara complicatii... Acum ca aparuse o mostenire si atatia pretendeti m-am simtit responsabil sau nu stiu, simteam ca e de datoria mea sa o ajut.
Semnatura a venit repede. Lunea urmatoare atat eu, cat si Printesa ,la bratul tatalui ei, eram in fata notarului semnand actele . Isi stangea puternic tatal in brate nedorind sa se desparta de el. Cred ca dorea sa profite de acele cateva saptamani alaturi de acesta ( tatal ei ), spre deosebire de tatal ei care imediat dupa ce am semnat actele mi-a zis ca fiica lui urma sa locuiasca la mine de acum in colo. Ciudat? Asa mi s-a parut si mie pe moment. De ce nu si-ar vrea tatal fiica langa el in ultimele sale clipe? Durase ceva timp sa-mi dau seama, dar ... “ Nu mai plange! Te-a trimis la mine pentru ca nu vrea sa asisti la momentele in care i se face rau, nu vrea sa-l vezi slab asa cum nu vrea ca nici tu sa fi slaba in aceste momente Sakura!”
- Multumesc! Spune ea stergandu-si lacrimile .
Iar incepe... e asa , formala. Ce nu-mi plac momentele astea! E asa de dificila trece de la o stare la alta usor. In acea seara la restaurant se infuriase ca sa treaca mai apoi la indiferenta sau mai bine spus tacerea asta. Tot drumul nu i-am auzit decat lacrimile si un simplu “ Multumesc!”? Cum sa nu ma enervez ? Inteleg ca trece prin momente grele, dar am si eu nevoie atentie, nu ? Nu? Nu pot sa descriu cat de mult imi doream eu macar sa o imbratisez si ce lovitura puternica era fiecare pas ce-o indeparta de mine. Si din nou, astea sunt gandurile mele? Ma gandesc la toate si la nimic tot odata. Am inceput prin: “Saraca Sakura” si am terminat prin: “Si totusi un pic de tandrete nu merit eu ?”Problema era ca nici macar nu puteam sa ma gandesc la o problema de la cap la coada pentru ca imi aminteam de alte probleme. In creierul meu e un haos total care tinde sa explodeze insa nu poate pentru ca asta ar insemna sa-mi pierd controlul si s-o iau pe Sakura sa ii spun cate doua dupa care s-o sarut pana-i ies fulgi. Tensiunea asta era sufocanta iar excesul de politete/formalitati dintre noi nu facea decat sa mascheze reprosurile si doleantele fiecaruia. As fi vrut sa isi spuna pasul pentru ca stiam ca dupa urma sa-si revina, nu ea insa era politicoasa nu-mi arunca nici macar o privire intepatoare. Incepeam sa cred ca ii era frica de mine. Era o prostie insa avea sens! Eram aproape singuri intr-o casa gigant pe care eu o cumparasen si pe care eu o administram, eu achitam toate cheltuielile , noaptea eram singuri , eram barbat , mai mare decat ea, mai puternic...
- Ce-i cu atitudinea asta? Spun eu ridicandu-ma nervos de la masa. Stai aici de o saptamana si nu m-ai zis nimic decat “ Da!” ,“Nu!”,“ Daca doresti !”. Ce-s cu raspunsurile astea evazive ? Nu-ti convine situatia? Ei bine, nici mie! Eu am adus aici o Printesa care iubeste si careia nu-i e frica sa spuna ce gandeste. Cearta-te cu mine! Stii ce... de fapt nu. Am sa-ti spun exact daca iti e frica de mine poti sa stai linistita nu ma mai ating de tine dar sa stii ca tot ce am facut pana acum am facut-o ca sa te feresc de greutati si pentru ca te iubesc Sakura !
- Ba nu-i adevarat ! spune ea rabufnind in lacrimi. Esti exact ca ceilalti, nu vrei numai bani. Ai profitat de faptul ca te iubesc ca sa ma convingi sa semnez. Spune sincer asa-i ca te asteptai sa-ti sat in brate?
- Da ! spun eu cuprinzandu-i talia si tragand-o in bratele mele. M-am saturat de " Te iubesc"-ul tau , aer fi cazu sa o si dovedesti!

#17
Hay! Vreau sa iti spun ca mor dupa ficul tau!=p~ Se pare ca este "dotat" cu tot ce trebuie!:)) Naratiunea este acolo unde ar trebui, dialogul nu este in exces si se imbina foarte bine cu descrierea. Cred ca ai cam uitat sa descrii hainele, camera, barul de acolo...tu te-ai axat mai mult pe personaje insa este bine ca ai descris si sentimentele atat de frumos. As vrea totusi sa stiu cum arata parintii lor!(la toti ma refer:) ) Greseli au fost insa foarte putine. Am observat ca pe undeva ai avut o idee si ai sters si au ramas cuvinte de legatura total aiurea, stiu ca si mie mi se mai intampla;) dar sa fii atenta ok? Succes mul in continuare si sper ca Sakura sa ramana cu Itachi!!

Ja ne!>:D<:-h
~~ Just because You know my NAME doesn't mean you know Me!~~
\TrUsT YoUr CrAzY iDeAs/

L, did you know Death Gods only eat apples??

#18
hy
am venit cu un nou capitol care sper sa va placa
vreau sa multumesc pt unicul meu comm- e bine sa mai spuna cineva ceva despre munca ta (adika sa stii ca nu scrii pentru pereti)
Important ->>>> Ceva imi spune ca in aceasta toamna am sa incep un nou fic si chiar mi-ar placea sa stiu parerea voastra despre asta... Ei bine? Ce parere aveti de inca un fic by Shantell@? Sunt usor descurajata de faptul ca nu primesc comentari - Chiar nimeni nu-mi citeste acest fic? Chiar asa mi-am pierdut talentul? Sa trecem peste... Momentan am de gand sa termin acest fic,iar apoi sa imi pun mintea la bataie pentru un nou fic.
Sooo--- Lectura placuta! Nu uitati ca astept comentarii!

Cap VIII

- Ce-i cu atitudinea asta? Spun eu ridicandu-ma nervos de la masa. Stai aici de o saptamana si nu m-ai zis nimic decat “ Da!” ,“Nu!”,“ Daca doresti !”. Ce-s cu raspunsurile astea evazive ? Nu-ti convine situatia? Ei bine, nici mie! Eu am adus aici o Printesa care iubeste si careia nu-i e frica sa spuna ce gandeste. Cearta-te cu mine! Stii ce... de fapt nu. Am sa-ti spun exact daca iti e frica de mine poti sa stai linistita nu ma mai ating de tine dar sa stii ca tot ce am facut pana acum am facut-o ca sa te feresc de greutati si pentru ca te iubesc Sakura !
- Ba nu-i adevarat ! spune ea rabufnind in lacrimi. Esti exact ca ceilalti, nu vrei numai bani. Ai profitat de faptul ca te iubesc ca sa ma convingi sa semnez. Spune sincer asa-i ca te asteptai sa-ti sat in brate?
- Da ! spun eu cuprinzandu-i talia si tragand-o in bratele mele. M-am saturat de " Te iubesc"-ul tau , aer fi cazu sa o si dovedesti!
M-am lasat prada tensiunii fara sa ma gandesc o secunda ca toata forta cu care actionam ar puta sa o raneasca. Lacrimile ei erau atat de reale, erau lacrimi de groaza, frica, insa eu nu afisam nici cel mai mic regret, cel mai mic semn ca m-as opri. Cu cat incercarile ei de a ma opri erau inutile. Cu fiecare strigat, cu fiecare zbatere eu deveneam mai puternic, strangand-o mai tare inbrancind-o de-a dreptul. Saruturile mele nu mai erau la fel de calde ca alta data. Mintea mea imi spunea sa ma opresc, ca fac o greseala care poate nu o voi putea recompensa niciodata. Mainile ei se zbateau sub presiunea imbratisaii mele. „ Te r-r-rog!” „Nu” Toate strigatele astea nu au nici o insemnatate pentru mine?
- Itachi! Te iubesc! Te rog nu distruge tot!
M-am indepartat brusc de ea! Daca nu as fi facut-o acum nu m-as fi putut opri! Am privit-o! Era speraiata, respira sacadat, parul ciufulit pe perna mea, fata ii era rosie si plina de lacrimi in timp ce ma privea ca pe un monstru. Am lovit peretele nervos fara sa imi iau mana dreapta de pe talia ei inrosita de framantari. Ceea ce ma mira era ca in los sa fuga de mine, si-a asezat mana pe obrazul meu pentru a ma mangaia. Pentru un privitor acesta ar fi fost semnul ca ea era una din fetele acelea usuratice insa pentru mine era semnul clar ca nu era suparata pe mine. Cum putea sa ma ierte? Doamne ce era sa-i fac! Simteam nevoia sa-i spun atat de multe, sa ma explic, sa-i cer scuze... Toate erau de prisos. Poate ca dormisem in camere separate in acest conac si poate ca ar trebui sa ma ridic si sa plec, numai ca asta ar agrava lucrurile. I-as rani imaginea de sine si orgoliul de femeie; s-ar condamna pentru ca m-a oprit , iar aici eu sunt vinovatul!
- Imi pare rau! Spun eu asezandu-ma langa ea pe patul imbracat intr-un material rosu placut la atingere. O asteptasem in fiecare seara in el sperand, nu va vom deveni un cuplu desavarsit, ci faptul ca o sa ma ierte. Pentru ea minciunile nu erau lucruri peste care sa treci. „ Cum ai putut sa-mi ascunzi asa ceva? Cand mi-ai fi spus? Cand tata era mort?” asa mi-a spus odata. Nu stiam ce sa ma fac, eram disperat si unde a dus disperarea asta? Am aproape treizeci de ani! Strig eu intorcandu-mi fata departe de ea. Nu am timp de jocuri, dragostea pentru mine inseamna mai mult decat niste pupici! Urmaresc altceva la o femeie! O data cu varsta vin si maturitatea in alegere. Te iubesc si pentru prima data chiar vreau mai mult decat o noapte, dar esti asa de ....
- Pur si simplu nu inteleg! Imi raspunde ea asezandu-se in asa fel incat sa-mi poata mangaia obraji cu mana ei rece si catifelata. Sunt mica, stangace, poate ca iubire nu-i suficienta. Dar nu am puterea sa te las sa pleci! Esti singurul care are grija de mine, dar stiai bine ca nu vei putea proteja de....
Inca nu spunea acele cuvinte. Nu cred ca putea. Sa revenim la noi. Avea dreptate nu pot sa cenzurez tot ce se intampla in jurul ei. M-am lasat pe perna moale si, inchizand ochi, am asezat-o in bratele mele. Era seara tarziu, imi propuneam sa uit incidentul si sa ma bucur de faptul ca eram din nou unul langa celalat in camera. Priveam tavanul inalt, pereti camerei colorati datorita lumini lunii ce trece prin draperiile crem, camera in intregime era atat de linistitoare cu Printesa langa mine. I se inchideau ochii. Isi intindea mainilelovindu-mi usor umerii si fata. Lacrimi de odoseala curgeau una dupa alta dar se forta sa nu adoarma. Imi povestise cateva intamplari din cursul saptamani, cum le enervase pe menajere si cat de mult aveau acestea de lucru in urma sesiunilor ei de cumparaturi. Se oprea cateva minute moment in care atipea dar se trezea ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat si isi relua povestea. Ce incapatanata era ...
---------------------------------------------------------------
- Neata iubitule! Spune ea sarutandu-mi zgomotos obrazul.
Era imbracata intr-o rochie alba, lunga ce-i urmarea linia corpului cu pretele subtiri ascunse de parul ei lung si drept. Imi zambea plina de incredere, stia ce efect avea asupra mea. Dupa o saptamana intreaga lipsita de orice contact acum si cea mai mica atingere a ei ma innebunea. Si-a asezat o mana in jurul gatului meu , iar cu cealalta imi ghida usor abdomenul. Azi, sambata era momentul in care vom inaugura piscina alaturi de prietenii nostri si familia noastra. De azi toti aveau sa stie adevarul. Imi marturisise aseara, la raionul de bauturi alcoolice, ca prietenii ei erau speriati de fidelitatea de care dam dovada amandoi. Printesa spune adesea ca e fericita si implinita alaturi de mine lucru ce imi incalzea sufletul , adica daca era timpul sa ma mai linistesc si eu! Sa ma fac baiat de casa? Dar ea? Ea si-ar dori sa ne linistim? Adica iubeam amandoi viata de noapte. In ultimele doua saptamani iesisem in fiecare noapte, ii cunoscusem prietenii si eram multumit de modul in care decurgeau lucrurile. “ Doresti sa servesti ceva inaitea invitatilor?” Oh, da! Asta era intrebarea... Normal ca serveam si ea stia exact si ce! Imi placea la nebunie asta la Sakura stia ce si cand beau, si cel mai bine spre deosebire de multe alte femei nu ma blama pentru asta. Ba mai mult, apetitul ei e la fel de mare ca al meu. Stia sa profite de euforie si cel mai important stiia sa spuna:
- Cred ca imi ajunge! Spune ea asezand paharul jos pentru a primi invitatii.


#19
Hei am intarziat oribil cu ficul, dar de abea acum am reusit sa-mi aranjez agenda sa ma organizez sa le fac pe toate
greu cu scoala
so sper sa nu stric ficul cu acest capitol
2 lucruri am de spus:- din cel de-al doilea capitol e doar un fragment
- si nu am nimic personal cu Hinata, am ales-o pe ea pentru simbolistica ( integegeti la ce ma refer nu?)
oricum daca nu intelegeti ceva un comentariu si eu raspund
lectura placuta!

Cap IX

- Hei Hinata! spun eu zarind-o pe bruneta la intrarea in camera. Ma privea intr-un mod special, cum nu ma mai privise inainte. Aveam un sentiment ciudat ca si cum ar vrea sa faca ceva. Zambeam ca un prost, eram speriat de mama focului de o prietena cea mai buna a iubitei mele. Ma asteptam sa ma testeze, doar dupa anuntul din gradina toata lumea si-a schimbat atitudinea. Uni socati, alti usor sceptici fiecare incerca sa inghita mai usor informatia. Tatal ei ma privea usor neincrezator. Parinti mei aveau aceiasi atitudine. Numai prietenul ei Naruto, un blond ce o iubea de-a dreptul pe Sakura a indraznit sa vorbeasca. Cu un zambet mare pe fata, s-a ridicat si a sarutat-o pe Printesa pe obraz. Prietenii mei i-au urmat exemplul insa parintii nosrti nu s-au relaxat prea repede , au inceput sa puna tot mai multe intrebari. Da cred ca si eu as fi curios daca fiul/fica mea ar sari asa de brusc intr-o relatie serioasa.

Flash back

- Esti sigur? Iti cunosc bine trecutul baiete, esti un afemeiat convins. De ce sa am incredere? De unde sa stiu ca o iubesti cu adevarat si nu e o joaca sau mai rau e doar o partida buna, frumoasa, dragastoasa si bogata? ma intreaba tatal ei servindu-ma cu un pahar de vodka.
- Nu ma asteptam sa aveti incredere in mine, dar v-as ruga sa faceti un compromis de aceasta data si sa incercati. Nu veti fi dezamagit!

End Flash back

Ce aiureala! Tocmai asta fac! Dezamagesc pe toata lumea! Parinti mei, domnul si doamna Haruno, prietenii mei si in special Sakura. Si totusi de ce nu ma opresc! Constientizez oare cu adevarat ca aceste clipe pot distruga tot? Bruneta era tot mai curajoasa, nu stiu daca era sub efectul bauturii insa stiam ca nu se va opri. Cine s-ar fi gandit ca intentia generoasa si onorabila a Sakurei de a o lasa pe prietena ei sa doarma la noi in aceasta seara se va intoarce impotriva ei. Eu nu m-as fi gandit la asta sigur, de altfel nu m-am gandit nici cand am coborat la miez de noapte pentru ceva cu care sa-mi ud gura si nici cand mi-a cerut sa bem ceva impreuna. Credeam ca sunt o gazda buna si atat. Era cea mai buna prietena a Sakurei! Ce faceam?

Flash Back

- Cam cat de serioasa e aceasta relatie fiule?
- Tata! exclam eu intorcandu-mi privirea spre el.
- Stiu ca nu vrei sa te bazai cu asta si stiu ca nu e treaba mea, dar ai ajuns la o varsta la care iti dai seama ce imi doresc pentru tine fiule. Stabilitate, e timpul pentru o familie , imi place alegerea ta si sper sa nu dezamagiti nici tu, dar nici ea.

End Flash Back

Ai mei fusesera atat de stresati ca nu voi putea sa-i fiu credincios Printesei si acum incepeam sa le inteleg ingrijorarea...

_________________________________________________________________

- Ado, scumpule! ii atrage atentia Sakura micutului ei printisor. Acesta isi aranja parul brunet in timp ce buna lui mamica ii taia carnea. Il trata ca pe un rege. Venise la un an de relatie, si cu cateva luni inainte ca bunicul lui sa moara. Dupa ce tatal Sakurei a aflat ca Sakura e insarcinata a reinceput tratamentele, e ca si cum redescoperise o speranta de viata.
- Mami? Tati te-a plesnit peste solduri aseara, ai fost rea? intreaba micuta Alice din celalalt capat al mesei. Iata si printesa palatului nostru. O fetita cu parul precum al Sakurei dar cu ochii mei negri, o frumusete. Gemenii ne surprindeau mai mereu sarutandu-ne. Le spuneau copiilor la gradinita ca parinti lor se iubesc cel mai mult si ca noi nu ne certam niciodata. Asta pentru ca Sakura deorea sa-i protejam de orice discutie mai aprinsa. Adevarul era ca ne certam cam la fel de des ca si copii. Dar relatia nostra era minunata. Descoperisem de la nasterea copiilor adevaratele valori. Atat eu cat si actuala mea sotioara, descoperisem viata de familie. In fiecare seara cinam impreuna iar copii nu se mai opreau din povestit. Gradinita e un loc foarte palpitant...
Mi-a asezat in fata o cutiuta si m-a rugat sa o deschid. I-am luat mana in a mea si i-am sarutat-o usor. Imi placusera serile de distractie cu prietenii mei, si cele cu ea in prima faza a relatiei, insa stabilitatea asta mi-a oferit mai mult decat a-si fi visat. Am o sotie superba, si dragastoasa, niste copii frumosi, inteligenti si sanatosi, o afacere profitabila, o casa frumoasa, ce mai puteam primi? Am indepartat ambalajul verde si am deschis cutia alba nerabdator.m " Ce e acolo ? " striga micuta printesa din celalat capat al mesei. Era o figurina cu un bebelas intr-un scutec aproape stanguland o barza. Am privit figurina fara sa schitez vreun gest. Nu stiam ce sa spun, eram extraordinar de fericit insa tot odata socat. Un al treilea copil? " Imi pare rau! Cred ca te-am luat prin surprindere. " spune ea asezandu-si mana pe obrazul meu. Copii nu intelegeau nimic. Se uitau unul la altul si apoi la noi sosotind.

__________________________________________________________

Programul era simplu. Dimineata eu dadeam trezirea, Sakura se ascundea sub patura si incepea sa se fastaceasca. Imi placea atitudinea ei de dimineata, intorcea patura pe toate partile , se intindea, ma mai lovea usor cu mainile si pe fundal spunea : " Acum iubitule! Chiar acum!". Coboram si-i vedeam pe gemeni care misunau de zor prin casa ca niste furnicute. Bluzita mea, sandalutele mele. Casa mare, lume multa, agitatie mare! Cam pe cand se asezau copii la masa cobora si mamica lor, ii auzeai picioarele goale pe marmura rece inca de cum iesea pe usa dormitorului. Ne saruta usor pe toti dupa care pleca inapoi sus sa pregateasca hainutele copiilor. Mai vorbea cu educatoarea in timp ce eu asteptam in masina. O duceam la facultate, dupa care plecam si eu la lucru. Secretara mea ma astepta cu o cafea buna, niste harti sau mai stiu eu ce sedinte. Insa in dimineata asta, urma sa am o invitata :
- Domnule, doamna Hyuga va steapta in birou!
Surpriza! Acum cativa ani, plecase si nu mai auzisem nimic, insa acum vine pentru a vorbi cu mine lucruri importante. Habar n-am ce inseamna asta! Sau cum de mai poate da ochii cu mine dupa acea noapte! Urma mai tarziu sa aflu gravitatea lucrurilor. Am intrat in birou scortos asa cum doream sa par, insa am ramas nemiscat in fata lor. Lor? Stiu - cum adica lor- asta implica pluralul. Da, da... Sa ma fac explicit! Pe scaunul de langa ea statea un baietel brunet cu ochii negrii stralucitori. Nu am intrat in panica pana cand nu am auzit :" Am venit sa-i te prezint lui Iannis!" Apoi s-a intors spre baiat si a spus : " El e tatal tau!".

#20
oau asta char a loat o întorsatura ciudata şi devine din ce în ce mai înteresant ma intreb cum va reactiona sakura cand va afla şi nu imi vine sa cred ca itaci a înselato şi tocmoai cu hinata tocmai ea numi vine sa cred într-un fel de la itaci ma-ş fi asteptat dar tocmai de la hinata nu-mi vine sa cred sunt curioasa cu care va ramane caci îmi doresc sa ramana cu sakura dar mi-e mila şi de hinata şi ma întrebam dacă o sa mai postezi la castelu de nisip pentruca îmi place mult



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  Aripi insangerate BloodyInnocence 148 90.138 08-02-2012, 01:46 AM
Ultimul răspuns: Katniss


Utilizatori care citesc acest subiect:
4 Vizitator(i)