One love pleasures more

[Zummy]

One love pleasures more

Chapter 9
Sakura Haruno

-Sakura , trezeste-te !
-A ! nu ma omora , te rog ! sunt in fata celor mai periculosi criminali si acum vor sa ma ucida .
-Da , da nu te omor , haide odata ! asta … nu-i Sasuke ?
-Sasuke , vrei sa ma omori ! nu , deja e prea mult , l-am crezut de doua ori , a treia oara nu-l mai cred .
-Sakura , aduna-te si pune-ti centura ! nu pot sa cred , vrea sa ma spanzure cu o centura !
-Sasuke mi-ai promis ca nu-mi vei face rau ! Esti cel mai mare porc din lume , Mister Pig , da , tu esti ala !
-Si tu esti Miss Piggy , intelege ca nu te omor . O sa mergem la Hinata .
Serios , oare ce-om cauta ? sau de cand Italia e in casa Hinatei ? In fine . Am dormit perfect , avand in vedere contiile … . Dar oare purcelusul asta nu mi-a facut nimic ? nea , nu cred . Mi-a demonstrate ca e un om de incredere deci merita sa-l respect si sa-l iubesc . Sentimentele au revenit , am zis ca-l urasc , doar asa pe moment dar ia-te uita , mi-a trecut . Il iubesc si nu mi-e teama sa recunosc , i-as spune asta oricand . Cand sunt langa el ma simt in siguranta , sunt sigura pe mine si simt cum vibrez la fiecare atingere a lui . Daca asta nu-i iubire atunci eu chiar sunt Miss Piggy .

Porneste motorul si iesim di scorbitura asta . Sasuke isi pune niste ochelari si-o sapca iar mie imi da un batic . Ma intrem daca ar vrea sa-mi pun aia pe cap dar raspunsul e logic deci nu am de ales . Mi-l pun precum o baba si ma pitesc . Ajungem la campus , trecem de cofetariile de fite si ajungem la casa Hinatei . Fata asta este cea mai buna prietena a mea pentru ca nu sta cu mine doar pentru bani cum fac altii . Ea are parul negru si ochii lila floare de liliac . Este frumoasa si are asa un zambet gingas de-ti umple ziua de fericire . Ia-t-o ! Ies repede din masina si o imbratisez . Ma invita inauntru si trec pragul casei apoi raman masca . Aceasta masca usor se fisureaza si cade de pe fata mea alba si-mi descopera lacrimimle din ochii , Varul meu bun si drag , traieste ! . Ma duc si-i sar in brate lasand in urma mea doar cuvantul “ Verisoare ! “ .
-Veri… ce ? verisor , ce nu am zis clar ?
Vai ce ma bucur ca traieste am crezut ca a murit in accidentul din 1998 toamna .


***************Flash Back***************


-Sasori tine-ma de mana ! ii spun verisorului meu care se mai tine de o mica crenguta .
Incerc din rasputeri sa-l prind de mana dar nu ajung , sunt prea mica ca sa-l salvez .
-Te rog tine-te bine , o sa-i chem pe parinti , te rog ai grija .
O iau repede la fuga si-mi sterg perlele care curg neincetat din ochii . Intru in padurice si –mi caut parintii . Fug repede catre ei si le spun ce s-a intamplat . Mama se intoarce cu fata la mine si ….. nu e mama . Este o alta femeie , o alta familie la picnic . Imi ridic privirea incetosata si observ cat de multa lume este la picnic . Sunt familii printre familii si din toate nu o gasersc pe a mea . Lacrimile incep sa curga mai repede si devin mai multe , varisorul meu . Scumpul meu verisor nu se mai poate tine mult timp , eu trebuie sa-l ajut . Imi sterg lacrimile si incep sa-mi descos partea de jos a rochitei . Trag usor de materialul roz si alerg spre locul pagubei . Vad prapastia si ma arunc in genunchi apoi dau drumul materialului care e pe post de sfoara si ii zic verisorului ca am venit . Dar ….. verisor meu nu mai este aici . Poate l-au gasit parintii si acum ma cauta . Dau drumul materialului si ma ridic de jos
Imi aranjez rochita si pasesc sfioasa pe poteca plina de frunzele aramii , care duce in inima padurii . Acum vad ce frumoasa este toamna . Are frunze multicolore , copacii si-au dat jos vesmintele si lacurile parca sunt tot mai linistite . Am crezut ca toamna este un anotimp urat , credeam ca este anotimpul ploilor dar eram mult mai micuta . Acum am cinci anisori si cum vedeti imi caut familia si verisorul , Am iesit la picnic si ma jucam cu varul pana cand am dat de prapastie si ne-am jucat in preajma ei . Asa s-a intamplat oroarea . Inca imi caut familia prin aglomeratia asta dar in zadar . Insa eu nu renunt . Sunt cel mai mare fan al “Eroinei din umbra” si ea este idolul meu . Ea nu renunta si asta trebuie sa fac si eu . Am vazut multe desene dar asta este preferatul meu . Asa ca-mi continui drumul frumusel si privesc atent fiecare chip de om care-mi iese in cale .
Mama ! O vad , are inconfundabila ei rochia albastra de panza , care la fiecare adiere a vantului se ridica si e ca o pelerina de eroina . Alerg spre ea si o iau in brate . Ma ridica in sus si se invarte cu mine dar se opreste brusc cand aduc aminte de veerisorul meu .
-Mami , ce s-a intamplat , nu este cu voi ? o intreb sperand ca este .
Ma pune jos si-mi zice ca nu este . Lacrimile deja curg din ochii mei si regret cumpli ca nu am ajuns mai devreme pentrru a-l prinde . Unde mi-a fost capul . Acum nu mai am nici un verisor , scumpul meu verisor . Plang si spun printre sughituri ce s-a intamplat si picnicul se sfarseste cu o pomana a verisorului meu .


***************End Flashback*****************


Acum ca mi-am adus aminte pot sa spun ca aceea femeie nu era mama mea . Mama avea parul roz si ochii albastrii iar acea femeie parul saten si ochii negri . Stai ! adica eu am incurcat toata treaba si acei oameni nu erau parintii mei ? Adica acei oameni carora le-am zis ‘’parinti” si azi le-am plans de dor si de parere de rau ca s-au stins nu erau parintii mei ? acea rochie era intr-adevar inconfundabila dar acea femeie nu era mama mea . M-am lasat pacalita de o rochiceoara si mi-am confundat mama . Mi-o aduc aminte perfect si chiar am vazut schimbarea . Toata ziua aia s-a derulat in capul meu ca un film acum cateva minute si in prima etapa mama , era mama adica , femeia cu par roz iar apoi se schimba dintr-o data . Sunt asa de fericita si totusi atat de confuza , Dar tot este cel mai fericit moment pe care la-am avut . Acum am aflat ca parintii mei biologici si scumpul meu verisor traiesc . Ce veste putea fii mai buna ? Imi vine sa sar in sus de fericire dar , exista un dar . Daca ei nu sunt langa mine , ce mai conteaza . Acum imi doresc sa traiesc mai mult ca niciodata pentru ca vreau sa-i revad apoi pot sa ma omoare orice criminal .


***********In alta parte a orasului ************


Stau pe patul fetitei mele si privesc o poza cu ea . Era mica , scumpa , dulce , mereu zambea gingas si chipul ii era angelic . Spun era pentru ca a murit . Imi aduc aminte ca eram la picnic . Ma jucam cu ea si verisorul ei pana cand a trebuit sa-mi ajut sotul sa faca gratarul si astfel mi-am neglijat fiica si am fost o mama denaturata . Ei probabil au plecat de langa noi atrasi de un fluturasi si au ajuns la marginea drumului . Atunci probabil micutul Sasori a cazut si Sakura urmand exemplul desenului ei preferat a facut pe eroina si nu a vrut sa ne spuna in ce situatie este roscatul . Dar el ne-a povestit tot . Ne-a spus cum a cazut si atunci am inteles ca micuta mea fata ne-a cautat . El a reusit sa se ridice singur vazand ca crenguta de care atarna se va rupe .
Atunci ne-am alarmat si am inceput sa o cautam . O cautam disperata cu hainuta ei in brate dar nu am gasit-o nicaieri . Am inceput iar sa o cautam insa nimic . Fiecare coltisor al padurii a fost vazut de noi , numai unul singur ne mai ramasese . Acea prapastie adanca in care te poti pierde doar daca o privesti . Ne-am dus acolo si tot ce am gasit a fost putin material din rochita ei . Atunci am inceput sa plang . Plangeam si urlam de durere .Simteam cum o parte din inima mea murea , simteam cum eram pe jumatate vie .
M-am pus in genunghi si m-am rugat neincetat sa nu fii cazut de pe prapastie dar s-au dus si rugaciunile alea si au venit altele . Ma rugam sa fie primita pe lumea cealalta , ma rugam sa fie si acolo o viata , sa nu-i lipseasca nimic si sa-I fie bine . Daca inca traieste , as vrea sa o vad odata , doar o singura data . Sa stiu ca traieste si se bucura de viata . Nu as avea pretentia sa se intoarca in familie pentru ca mi-am piedut dreptul de mama .
-Natalie ,ce faci ? Ti-am zis sa nu mai stai singura pe intuneric invinovatindu-te pentru moartea ficei noastre .
Are dreptate , nu ar trebuii sa mai fac asta dar ce rost are daca Ea , nu este aici . Oricum , drept de mama nu mai am asa ca daca ma invinovatesc e tot aia .


*****************Revenind******************

-Sasori , dar cum ai reusit sa scapi ? Ce ai facut , tu si familia mea m-ati cautat ? sunt asa curioasa , sa vad ce s-a intamplat .
-Pai Saku , te-am cautat tot ce am gasit , a fost doar materialul din rochita . Atunci a cazut cerul pe noi si am incetat cautarile .
Il imbratisez inca o data , si-i multumesc ca nu s-a lasat pradat de moarte .
-A , vai ce reuniune frumoasa ! Nu este , deci gata cu dulcegariile avem treaba , acum chiar m-am suparat pe Sasuke , dupa ce ca nu l-am mai vazut de doisprezece ani face si baza , nu o sa mai vorbesc cu el .
-Of , Sasuke , nu e frumos sa intervi in probleme de genu . Nu mai bine mergem noi in bucatarie si ii lasam sa se recunoasca ? Hai , haide sa mergem, de asta imi place mie hinata , este intelegatoare .
-Nu , daca bem un ceai sa stii ca asta nu-i opreste pe criminali . Sakura tu vii cu mine , mda pe asta sa o creada el . Am zis sa vii cu mine , tu nu auzi sau ce ? Foarte bine , atunci te iau cu forta daca cu frumuselul nu-ti place , vai da ce frumos .
Ma ia pe sus si iese chiar cand infractorii patrulau prin zona . Uita-te cum intra singur in gura lupului . Ma dau jos din bratele lui si fug repede in casa . Sper ca nu m-au obsevat . Intra si Sasuke si zice ca au trecut de casa asta . Dar vad o persoana care se apropie de usa si ma ascund dupa canapeaua lila .
-Mainile sus , nu misca nimeni ! ma aplec jos si ii vad picioarele si le vad cum se apropie de mine .
Se pune in genunchi iar eu ma ridic si ma prind de spatarul canapelii apoi vad ca se ridica si ma pun iar jos . Sunt asa aproape e picioarele lui ! incat le pot atinge si neconditionat mainile imi ies din tiparul canapelei si ii leaga sireturile . Hi ! Ce-am facut ?! Il vad cum vrea sa se intoarca si ma ascund dupa alt obiect pentru ca acum e la pamant si m-ar fi vazut daca eram sub canapea . Se uita urat la ceilalti apoi sub canapea si ii vad cum ar rade dar frica , invinge amuzamentul . Se dezleaga si pleaca . Inainte de a deschide usa se impiedica de sireturile nelegate si cade ca un bolovan . Nu vreau sa stiu cum art rage cu arma . Chicotesc dar intr-adevar as rade isteric . Intr-un final pleaca si blegul iar eu ies de dupa dulap .

[Rose ^^]

Aoleu am pierdut 2 capitole >.<" Asa deci, am sa le iau pe rand:
Capitolul postat de AyumiHamasaki: Vai de ochii mei ce combinatie de culori avea batranau ala >.< cu descrierea pot spune ca ai stat bine si nu cred ca am vazut vreo greseala. Apropo mersi ca mi-ai spus.
Capitolul postat de Zummy: pot spune ca prima parte [dialogul] nu prea l-am inteles. Adica nu mi-am dat seama cand era replica sau cand era vocea Sakurei. Descrierea uite ca nu prea ai accentuat sentimentele si iti zic sincer aveai ce spune. Aoleu, cum sa-ti incurci mama, sa nu-ti dai seama ca nu e aceiasi. E o diferanta ce se vede de la o posta intre cele doua :)) dar bine ca traieste, acum de ar scapa si Sakura vie.

Va pup fetele si imi cer scuze ca nu am venit mai repede.

[DiamondZ]

Hey,buna!Multumesc ca m-ai anuntat si scuze ca am intarziat atat.
Eu am pierdut 2 capitole asa ca voi comenta la fiecare:

Capitolul 8: Ce pot sa zic,a fost frumos,chiar mi-a placut a avut descriere,naratiune,dialog.
Sincer capitolul mi s-a parut putin cam scurt,iar actiune nu a avut cine stie ce.Totusi chiar daca nu a fost foarte lung a fost un capitol reusit.
Greseli de tastare au fost cateva.

Capitolul 9: Hmm....cam mult dialog si cum ti-a mai zis si Venus Roseta,in anumite parti nu prea se intelegea care este replica lui Sasuke sau a Sakurei(cam pe la inceput si pe la sfarsit).
Descriere nu prea ai avut(si eu am probleme cu ea).Trebuia sa descri mai mult ce a simtit Sakura cand si-a revazut verisorul sau cand si-a dat seama ca parinti ei adevarati traiesc.

Ok si ca tot am adus vorba de parinti adevarati ai Sakurei,sti a fost asa direct.Adica i-ai ''amestecat'' si pe ei acolo in poveste.Era mai bine daca spuneai ca Sakura s-a dus sa vorbeasca cu Sasori si acesta ii spunea tot,sau puteai sa spui de parinti Sakurei in capitolul urmator si puteai sa mai spui ca Sasori s-a gandit sa ii ajute sa scape de acei criminali si pe parcurs Sakura afla de ei.Parerea mea!

Greseli de tastare sunt.

Sper sa nu te superi pe mine!
Te rog sa ma anunti in continuare cand pui nextu!!
Spor la scris!!Byee!!

[Rena]

Stai :)) =)) :)) Stai umpic :)) vai, nu mă pot opri din râs , cine ar fi ştiut ce simt drăgălaş al umorului ai :)) . Aşa [ mă voi opri din pus emoticoane , pentru că nu vreau să fiu banată de vre-un moderator o,o ] Yeah, acum, să trecem la noul capitol, care mi s-a părut atât de plăcut! Vreau să spun că, un capitol în care e mai multă \"drama\", desigur, îţi crează emoţii şi nah, dar eu una prefect comedia:)) Sunt mai zăpă de felul meu, dar dacă îi intrebi pe colegii de la scoală, sunt chiar obsedată de \"funny things \" şi aşa. Păi , înafară de comedia , mi-a plăcut abosrdarea Sakurei [so sweet XD] . În legătură cu \"Mister Pig\" XD , să mai înveţe să asculte ce au oamenii de spus , iar apoi să dea cu gura ... nyaa în fine o,o .Ummm... mie una mi-a plăcut , mai ales flashback-urile cu Sasori[geniale]. Sper să postezi din nou şi cât mai repede . Te pooop :X

[AyumiHamasaki]

Capitolul XX


O privesc pe zăpăcită cum iese din spatele dulapului.
- Ce-i în capul ală al tău? Îţi spun eu ce nimic, parcă ai avea un dovleac în loc de cap, poţi gândi măcar o dată cu el, sau îl ţi pentru a face o plăcintă!
Ţipam atât de tare în cât am fost surprins că nu s-au întors idioţi aia. Simţeam cum sângele îmi clocoteşte în vene, eram cu adevărat nervos. În acel moment, când nervozitatea mea a ajuns la cel mai înalt punct am putut gândi mai limpede decât am făcuto vreodată. Nu o pot face, nu o pot condamna pe Sakura la moarte. Pentru că exact asta fac când sunt apropriat de cineva, fac acea persoană să sufere, iar familia mea o distruge. Exact ca pe Makino, ea a fost prima mea iubire, poate nu chiar o iubire. A fost mai degrabă o joacă, atunci îmi plăcea doar să o cicălesc pe Sakura. Makino m-a iubit cu adevărat, iar familia ei nu era una obişnuită, părinţi ei conduceau o revistă de scandal care îi dădea bătăi de cap tatei. Şi uite cum toate sau aranjat, ea mi-a cunoscut părinţi, tata a răpito, când trebuia să o „ înapoieze” a venit pregătit şi ia ucis întreaga familie.
Exact asta fac acum, îi deschid fetei pe care o plac portiţa spre lumea morţilor. Ar fi bine dacă aş folosi o replică de genul „ Pe aici dragă, mai în faţă te aşteaptă tata cu pistolul, să-l ajuţi să te împuşte că-i bătrân.”
- Pute vorbi?
Tipul acesta e mai mult decât enervant, şi jocul pe care îl jucăm este mai mult decât periculos. Aprob şi ăl urmez pe Sasori în curtea din spate. Acesta îmi spune să stau jos, şi exact asta voi face când voi pleca de aici, iar el se plimbă de colo-acolo agitat deja mă doare capul, sper că are de gând să înceapă odată să vorbească că nu mai suport. În cele din urmă după câteva ezitări este pregătit să spună ceva, dar eu i-o voi lua înainte.
- Dacă vrei să-mi spui că e periculos, ştiu. Dacă vrei să-mi spui că Sakura ar fi protejată departe de mine, ştiu. Dacă vrei să-mi spui…
- Dacă vreau să-ţi spun că eşti un prost, ştii aşa că nu mă mai obosesc.
Ha ha, ce glumă bună o făcut, dar la un oarecare este adevărat. Şi prost e prea puţin spun, sunt un mare prost.
- Fi atent, am două bilete, unul pentru tine şi unul pentru Sakura. Mai ştii când am fost cu Itachi în România? Nu contează oricum, deci mergeţi la Timişoara, am vorbit cu Sergiu şi te va aştepta împreună cu nişte amici.
Nu l-am mai văzut pe Sergiu de aproape 5 ani, e un prieten adevărat, dar nu cred că este în stare să-l trădeze pe tata. Când eram pregătit să-i arunc în faţă acest argument apare Hinata cu cineva. Era o fata cu părul brunet şi ochii căprui, tenul ei era alb, foarte alb. Fata purta o pereche de blugi negri, care o avantajau şi un hanorac mov.
- Hinata m-a ajutat cu parul şi hainele. Cum arăt?
Stop cadru, care-i ideea, şi întrebarea este de ce a vopsito pe Sakura. Probabil că aveam o faţă de prost nu glumă pentru că fetele au chicotit de numai în timp ce mergeam spre maşini. Sasori mi-a dat o şapcă în timp ce Hinata îşi punea pe cap o perucă roz. Dacă nu era cu un cap mai mare ca Sakura, şi dacă ochii ei aveau alta culoare, spuneai că este ea.

***********In alta parte a orasului ************


Aleile întunecate pot fi periculoase noaptea, un bărbat îmbrăcat la costum se plimba cu un pistol în mână, ceva banal. Telefonul acestuia începe să sune.
- Şefu`, i-am pierdut. Se pare că Sasuke are o relaţie cu acea puştoaică, pentru că a ajutat-o să scape.
- Adu-mi.
- Cum?
- Vii, idiotule! Îi vreau în viaţă.
Bărbatul închide telefonul şi iese în umbră, era înalt. Părul era roşcat şi ciufului, iar ochii nu i se vedeau din cauza bretonului, avea multe piercinguri. Pistolul îl ţinea lejer în mână în timp ce se plimba pe străzile destul de aglomerate. Oamenii erau mai mult decât speriaţi, dar lui puţin îi păsa.


*****************Revenind******************

Avionul se desprindea ușor de la sol, Sakura nu mai părea atât de încântată după ce aflase întreg planul, nici eu nu eram. Cum putea Hinata să riște atât, și mai mult chiar, cum putea să nu-i spună lui Naruto. Ce fel de iubită este, bine că nu fuge în ziua nunții.
Încep să aiurez, acum mă gândesc la infidelitate, da o iau complet razna. Acum mai puțin de o oră mă gândeam cu să o îndepărtez pe Sakura de mine, în așa fel încât să fie în siguranță, iar acum o duc la angaja-ţi tatălui meu din România.


Încă un capitol super scurt... Scuze...App: este și necorectat

[Sho-Yo]

Buna,
Se pare ca sunt prima si desi ma deranjeaza destul de putin dar ma deranjeaza ca este un capitol destul de reusit. Descrierea este destul de buna insa nu ai patruns sentimentele chiar foarte puternic sa le amplifici putin nu ar fi stricat dar e bun si asa. Actiunea nu pot spune ca este chiar grabita dar capitolul u pot spune ca este lung. Dialogul nu pot spune ca este sec dar este destul de mult, puteai sa povestesti si asa faceai mai lung capitolul dar nhea... Oricum sper din tot sufletul me`o care nu exista ca nu te-am suparat. Oricum merci ca m-ai anuntat si astept continuarea cu rabdare.
Un micut sfat daca ai dori sa tineti cont de el: ar trebui sa puneti mai repede capitolele( nu ca sa le citesc eu pe toate ca sunt entuziasmata de ce o sa se intample) caci eu prima data am si uitat despre ce era vorba dar pe parcurs mi-am adus aminte si cam atat.
Suc-ce(a)s!

[Rose ^^]

Am venit si eu, putin mai tarziu :d

Pai ce am de comenta e faptul ca tu povestesti la persoana I deci acel "In alta parte a orasului" mai bine il puneai la finalul capitolului, nu ti-a iesit faza cu intervine vocea naratorului; adica sa treci pentru un moment la persoana a III-a. Descrierea puteai sa mai lucrezi putin la ea, sa amplifici mai mult. Ai avut cateva greseli si sunt putin dezamagita, e cam micut capitolul..stiu ca puteti mai mult.
O noua Sakura si imi place ideea, desi e cam riscanta, mai alea pentru Hinata care ar trebui sa-i spuna lui Naruto ce planuri are, dar cred ca ar distruge tot ala :]] la cat de ametit e. Sper ca bruneta sa traiasca si pana la urma sa fie toti fericiti, iar personajele rele sa piara in chinuri grele :)) o iau pe aratura.

Va pup si aveti grija de voi. Apropo, mersi mult ca mi-ati zis :*

:bye:
>Rose<