Pisicuta este de fapt catea... [+16]

[Îngeraşş]

Ei dute ... capitol asa de mare ? E :x bestial ! Cum sa mai spus, ce planuri au Sakura si Tenten =)) , faza care mia placut a fost : Spunea cu voce tare ca nu stie sa innoate, noi o trageam in apa, ea se prefacea ca se ineaca, iar Naruto ar fi fost singurul care putea sa ii faca respiratie gura la gura. . Respiratie buson la buson :> =))) . Greseli de tastare am vazut cateva, dar la cat de mare a fost capitolul le trecem cu vederea . Sii...siii ...siii :x ... nimic numai zic deoarece astept next-ul ... 8-> .


Anunta-ma cand pui next-ul :d .



Kiiss ! :*

[DeMentă]

Stiu ca am intarziat... si voi mai intarzia, probabil pana la urmatoarea vacanta... de vara...

Imi este si rusine sa apar aici, acum. Dar trebuie sa va spun ca nu voi avea cum sa postez timp te o groaza de timp, nu pentru lipsa de inspiratie (am idei cu nemiluita, visez in fiecare noapte cate o scena cel putin din fiecare fic la care lucrez), nu pentru ca vreau sa renunt sau pentru ca nu imi mai place sa scriu.

Ador sa scriu, e ca o parte din mine si nu voi renunta la nici unul dintre proiectele incepute, pentru ca si acestea au o mare influenta asupra vietii mele.

Ideea e ca nu voi mai posta, nu ca nu voi mai scrie. Voi continua fiecare capitol si cand voi considera ca nu mai sunt in urma cu numaratoarea (imi place sa am cateva capitole inainte de a publica altul) voi incepe sa postez iar.

Vreau sa va cer mii de scuze, pentru ca v-am lasat sa asteptati atat de mult si cand intr-un sfarsit ma hotarasc sa fac ceva, va spun ca nu vor mai exista next-uri pentru mult timp.
Inca o data imi cer scuze si, repet, nu voi renunta la nici un fic inceput!

De asemenea, trebuie sa imi cer scuze si pentru ca am spus ca voi comenta inapoi, iar comentariile mele nu au parut. Intotdeauna ma tin de promisiune si voi comenta.... odata si odata... sper...

Si, daca tot sunt aici, mi-ar face o deosebita placere daca mi-as vedea fic-ul inapoi la "Naruto Fics". Deci, vreau sa va rog sa va editati postarile cu exces de emoticoane si cu mai putin de... cred ca trei randuri. Va raman recunoscatoare.

Paaaaa

[DeMentă]

Hello, hello!
Ce mai faceti? Cum este in vacanta? :> Sper ca va distrati pe cinste!
M-am gandit ca, din moment ce urmeaza sa vina Pastele in aceasta duminica sa va fac si eu un cadou: am venit cu next-ul!
Dar pauza mea nu s-a sfarsit, am scris capitolul doar pentru ca am simtit nevoia sa o fac. Nu stiu cand voi veni cu capitolul 6, chiar daca m-am apucat de el. Stiu ca suna ciudat, dar cateodata pur si simplu nu pot sa apas tastele :|
Ca sa nu o mai lungim, vreau sa mai adaug ca, am observat ca nu v-a interesat prea mult de rugamintea mea de a va madifica posturile cu exces de maimutoaie si cu mai putin de trei-patru randuri. Din nou, va rog sa editati comentariile cu precizarile de mai sus!
In rest, nu mai am nimic ce sa spun, decat sa aveti in continuare o vacanta placuta si sper ca o sa va placa next-ul :D

Avertizare +18, apropo >:)

Capitolul 5

Greu, prea greu ca ei doi sa poata face fata la ceea ce urma sa se intample. Stiam asta, pentru ca nici unul dintre ei nu semanau cu noi. Avusesem mare grija ca totul sa fie absolut perfect pana acum. O imbracasem pe Hinata cat mai provocator, ii repetasem de nenumarate ori in ceea ce consta planul, ceea ce trebuia sa faca, Naruto pur si simplu radia la gandul ca va fi profesor pentru o seara. Totul fusese absolut perfect… pana la un moment dat.

Naruto isi facea treaba, “invatand-o” pe Hin’ sa joace biliard, amandoi fiind mandri. El pentru ca eleva ii progresa rapid, ea – pentru ca il simtea pe Naruto atat de aproape. Dar stiam ca scanteia se va aprinde repede, pentru ca aflasem fara sa vreau ca juniorul tipului cu care crescusem se trezea repede. Si n-a mai rezistat mult. Tot ce am putut sa vad, a fost cum ii sopteste prietenei mele ceva la ureche, ii zambeste ametitor iar ea apropa linistita din cap. Se prind de mana si dispar dupa usa baii barbatilor.

Imi puteam imagina ceea ce se intampla acolo, dar nu vroiam sa trec granitele necunoscutului. Un necunoscut pe care, intr-adevar, chiar nu eram curioasa sa il aflu. Imi mai trebuia sa stiu cum e Naruto la pat…

Neji tremura de nervi, Tenten abia stapanindu-l, cu soapte cat mai dulci si, din cate imi dadeam seama, erotice la ureche, el strangand din pumni, incercand sa fie cat mai calm pentru iubita lui. Iar ea imi trimitea priviri exasperate, si abia cand i-am facut semn spre etajul de deasupra, unde se puteau inchiria camere pentru durata cat mai scurta, rasufla usurata si merse cu Neji intr-o mica excursie in paradisul lor intim, din care stiam ca nu aveau sa mai iasa… o vreme…

Pe de-o parte eram destul de dezamagita. Pentru ca Hinata nu va fi decat o aventura pentru Naruto, vazusem asta in privirea lui, mult prea obraznica. Stiam ca el va regreta asta maine dimineata, cand intr-un sfarsit va constientiza ceea ce facuse, si stiam ca Hinata avea sa ne evite o buna bucata de timp pentru ca practic eu cu Tenten nu prevazusem asta. Nu ma asteptam ca Naruto sa nu fi facut de atat de mult timp sex incat sa nu se poata abtine. Ma rugam tuturor zeilor ca Hin’ sa nu fie virgina, pentru ca avea tot dreptul sa ascunda asta de noi. Fiecare isi pastreaza intimitatea neatinsa daca asta isi doreste, asa cum eu nu vorbesc despre ceea ce fac cu Sasuke cand suntem singuri.

Trebuia sa am incredere, pentru ca ii cunosteam pe amandoi si speram ca idiotul ala va fi cat mai bland, pentru ca in ciuda a ceea ce facea, nu pusese gura pe alcool.

-Stai linistita, mai mult de un oral nu cred ca va trebui ca ea sa indure… incerca Sasuke sa ma calmeze, dupa ce il rugasem sa vina cu mine pana afara. Amestecul de mirosuri, intre fum de tigara, alcool, praf si transpiratie ma fac aproape sa vomit din nou.

-Poate… dar daca Naruto i-o va cere, Hinata ar fi in stare sa se culce cu el, pentru ca e destul de naiva cat sa creada ca vor avea ceva stabil dupa. Mi-am lipit capul de pieptul lui, incercand sa il privesc, iar el imi saruta fruntea, punandu-si ambele maini pe pantecul meu, tragandu-ma mai aproape. Am eliminat orice spatiu dintre noi, presandu-mi spatele de el, avand grija sa ne impreunam mainile pe burtica mea. Bebe fusese foarte ascultator, chiar imi daduse voie sa ma imbrac in modul meu obijnuit, excluzand doar tocurile, carora incepeam sa le simt lipsa. Bine inteles, ma simteam destul de comod fara ele, in fusta de blugi scurta si camasa albastra in carouri, dar diferenta de intaltime dintre mine si iubitul meu era acum cu adevarat vizibila. Nu pot spune ca nu eram inalta, dar nu aveam fix 1.80. Doar 1.68…

M-am intors cu fata spre Sasuke, incolacindu-mi mainile in jurul gatului sau si ridicandu-ma pe varfuri. Ne-am contopit intr-un sarut salbatic, plin cu dorinta si posesivitate, un sarut erotic, dar care era la un pas de romantism. Fiori calzi imi strabatura corpul cand el isi misca degetele fine pe spatele meu. Chiar si prin materialul bluzei ii puteam simtii fiecare sentulet si fiecare dunga a palmei, fiecare nerv contractandu-se in acelasi timp cu miscarile sale dragastoase. M-am tras mai aproape de el, lipindu-ma total de pieptul sau cutreierat de cubulete delicioase, foarte atragatoare. Limbile noastre se luptau, tavalindu-se una pe alta, mangaindu-se si explorandu-se reciproc, intr-un joc pasional, care niciodata nu putea fi comparat cu precedentul. Am zambit cand imi prinse victorios buza de jos cu dintii. Mi-am aplecat capul in partea dreapta, reincepand duelul, cautand revansa. Un tremurat incontrolabil imi scutura corpul cand i-am sintit mainile sub camasa mea, dezmierdandu-mi pielea abdomenului si continuand cu miscarile pana la dunga sutienului, apoi coborand din nou, masand usor pantecul, cu o grija ce o puteam simtii chiar si asa, absorbita in totalitate de sarutul si mangaierile sale.

Mi-am lasat mana sa cada de pe ceafa sa, usor, in jos pe umeri, apoi simtindu-I muschii cu buricele degetelor si bucurandu-ma de fiecare curba si fiecare linie a pieptului sau. Mi-am strecurat palma printre nasturii camasii moderne pe care o purta. Pielea fina si calda, dintr-o data transformata in “piele de gaina” sub atingerea mea, corpul pe care il adoram si pe care il iubeam cu adevarat, sinceritatea inimii lui, ale carei batai ritmice i le puteam simtii, chiar si mica ezitare pe care o avusese cand incepu sa se joace cu inchizatoarea sutienului meu… Iubeam fiecare particica din trupul acestui barbat.

Il iubeam pentru ca era grijuliu, il iubeam pentru ca era langa mine indiferent de ceea ce se intampla, il iubeam pentru ca ma lasase insarcinata. Il iubeam pentru ca facea ca fiecare zi a mea sa fie speciala alaturi de el. Eram mai indragostita ca in prima zi, ceea ce nu credeam cu adevarat ca era posibil. L-am iubit din totdeauna, intotdeauna il voi iubi.

Inconstient, castigase iar, rontaindu-mi pofticios buza inferioara. Am zambit, imbratisandu-l si amintindu-i ca eram in fata unui bar, nu in intimitatea oferita de camera sa calduroasa si plina de amintiri incendiare. Si-a pus o mana pe obrazul meu, mangaind usor.

-Gandesti prea mult. Stii ca putem lua o camera pentru timp nelimitat… Propuse, furandu-mi inca un sarut scurt. Am ranjit.

-Si mai stiu si ca putem sa le dam cate un SMS si sa mergem la tine… zic, trecandu-mi mainile prin parul lui. Zambi pervers si ma trase dupa el pana la masina. Mi-am pus centura si am asteptat cumintica sa ajungem in micul nostru cuibusor de nebunii.

###***###

Ne oprisem in mijlocul trotuarului, sarutandu-ne nebuneste, uitand sa trimitem orice fel de mesaj prietenilor nostri. Nu ne-a mai interesat nimic, nici ca nu bagasem masina in garaj sau macar in curte, considerand ca paznicii se miscau prea incet cu deschiderea portilor. Sasuke doar le-a aruncat cheile si le-a spus sa faca ce vor, apoi m-a ridicat de talie. Mi-am incolacit picioarele in jurul abdomenului sau si l-am prins de dupa gat, apropiindu-ma mai mult de trupul lui.

Habar n-am cum a urcat scarile, pentru ca in cateva secunde eram pe pat, cu el deasupra mea, inca sarutandu-ne. Mi-a desfacut cureaua grijuliu, apoi o arunca pe langa pat. I-am smuls nerabdatoare nasturii camasii care disparu o secunda mai tarziu pe undeva printr-un colt al camerei. Ii sarut pieptul, trecandu-mi usor mainile peste cubuletele sale expuse.

A dat repede bluza de pe mine, jucandu-se ca un copil mic cu inchizatoarea sutienului inainte de a indeparta si acea piesa. Imi saruta sanii, dezmierdandu-ma cu atingerea buzelor sale moi si fine, mangaindu-mi abdomenul cu buricele degetelor si avand grija ca miscarile lui sa acopere o arie cat mai mare.

Simteam fluturasi in stomac ca la prima intalnire, simteam furnicaturile din tot trupul oferite de primul sarut, simteam seanzatia uimitoare a primei noastre nopti. Ii simteam dragostea, invaluindu-ma, ii puteam ghici gandurile si stiam ca ma vroia asa cum il vroiam si eu. Fiecare contact dintre noi era rasplatit cu mai multa iubire, iar fiecare atingere atragea dupa sine o alta, mai tandra, mai doritoare, mai… erotica.

Una din lampi se aprinsese brusc, din cauza contactului cu fusta mea de blugi. Nici nu-mi dadusem seama cand ma dezbracase complet, buzele sale neintrerupand niciodata contactul cu pielea mea, indiferent in ce particica a corpului ajunsese. Mangaierile sale imi dezmierdau intregul trup, iar relaxarea oferita de senzatiile extraordinare ma odihnisera complet.

Mi-am incolacit bratele dupa gatul lui, rasucindu-ma si pozitionandu-ma deasupra sa. L-am sarutat apasat, lingandu-i usor puza inferioara inca ofticata ca pierdusem de doua ori la rand. A inteles asta si a ranjit, acceptandu-mi provocarea nerostita. Ne luptam iar, cu frecarile limbilor noastre si atingeri pline de dorinta. Nici unul nu se lasa mai prejos, cautand castigul si vrand sa-i faca in ciuda celuilalt. Competitia dintre noi era intotdeauna amicala, nu ne puteam supara doar pentru ca celalalt castigase in sarut. Ar fi fost foarte prostesc.

Fara sa-mi dau seama, ajunsesem sa-i rontai buza de jos, iar el mie pe cea de sus. S-a ridicat in sezut si m-a patruns dur, dar in acelasi timp cu o compasiune si o grija kilometrica. Mi-am dat capul pe spate, gemand puternic si afundandu-mi unghiile in bratele lui, simtindu-ma in al noualea cer.

Am continuat sa ne iubim in lumina slaba oferita de lampa, iar umbrele noastre se inlantuiau pe pereti, contopite intr-una si imitandu-ne fiecare miscare afectuoasa…

###***###

Dimineata de prinse imbratisati, eu inca cocotata deasupra lui, in aceeasi pozitie in care adormisem alintata de mainile sale jucause ce zaboveau acum pe spatele meu. Nu aveam cum sa fac vre-o miscare fara sa-l trezesc, asa ca am preferat sa stau cumintica, bucurandu-ma de sentimentul de pace pe care-l aveam mereu in bratele iubitului meu. Ii auzeam bataile inimii, ii simteam respiratie calda in ceafa.

M-am uitat la ceasul de pe noptiera, care arata ca dormisem pana la pranz.

Mainile iubitului meu incepura sa se miste, atingandu-mi usor spatele. Am ridicat capul si l-am sarutat, observand ca ma privea. Stomacul meu a inceput sa faca galagie si mi-am dus instinctiv mana la burta, amintindu-mi ca trebuia sa mananc pentru doi. Sasuke a inceput sa rada usor, punandu-si palma peste a mea.

-Intai mancam si dupa facem un dus sau facem un dus impreuna si apoi mancam? Intreaba, pupandu-mi umarul.

-Oh, intai o masa uriasa, pentru ca stiu cat ne putem intinde cu un dus! Chicotesc, ridicandu-ma fara tragere de inima din bratele lui. Imi caut hainele cu privirea si ma aplec dupa sutienul ce zabovea pe un colt al patului.

-Suntem singuri in casa, iubito! N-are rost sa te imbraci prea complicat. Zice ranjind. Am zambind mergand pana la dressing si scutandu-i pijamaua. Ii aunc pantalonii, iar eu raman cu bluza pe care o pun pe mine de forma.

Se uita la mine din cap pana in picioare, apoi ma pune sa fac o pirueta, de parca as purta cine stie ce rochie scumpa. I-am facut pe plac. Ranji cand, din cauza frecarii cu aerul, o parte din bluza imi descoperii mai mult de jamatate de trup.
-Daca n-ar fi prea multi idioti care sa se holbeze, nu te-as mai lasa sa porti altceva! Aranja pijamaua de pe mine, inchizand doar un nasture, sa nu am parte de surprinze. Apoi ne-am prins de mana si am coborat jos, unde, asa cum era de asteptat, doar Emilly zabovea prin bucatarie, pregatindu-ne ceva de mancare. Prin “singuri” Sasuke se refera intotdeauna la “fara Itachi si Yura”.

Emilly ne saluta politioasa, ignorand vulgaritatea hainelor de pe noi si incercand sa nu se holbeze la pieptul gol al iubitului meu.

-Hei, Emm, cu ce te pot ajuta? Zic, apropiindu-ma de ea.

-Nu mai este nimic de facut, dom-… aaaa Sakura, decat sa va asezati la masa si sa mancati. Imi spune zambind, apoi se intoarce spre Sasuke: - A sunat domnul Uzumaki si a spus ca va va face o vizita in jurul orei treisprezece.

-Naruto sau Minato?

-Domnul Naruto. Aseza doua farfurii cu aperitive pe masa si m-am pus pe scaun, vrajita de aspectul uimitor al mancarii. Emm era cu adevarat o bucatareasa excelenta. Am luat o bucatica de cascaval taiata foarte interesant si-am savurat-o. Am mancat in liniste, bucurandu-ma de gustul delicios al fiecarui component din ceea ce era pe farfurie. In special cascavalul…

***

Naruto nu venise singur. Era insotit de o Hinata radioasa, pe care o tinea de mana. TenTen si Neji n-au putut ajunge, trebuit sa faca o scurta excapada inapoi in Constanta, pentru ca Hanabi avusese parte de o sperietura sora cu moartea. Se pare ca fusesera jefuiti de niste tipi foarte neglijenti, dar total inspaimantatori. Erau inarmati, dar nemascati. O amenintasera pe Hanabi cu moartea daca spune ceva, iar ei ii era frica, asa ca nu acceptase interogatoriul politiei. Hinata, ingrijorata sau nu pentru sora ei, nu-si putea ascunde fericirea de al tine pe Naruto de mana, si-mi dadeam seama ca-i pare rau ca nu se putea stradui mai tare, macar pentru Hanabi.

Nu avusesem timp sa ma schimb, asa ca amandoi au parut destul de surprinsi sa ma gaseasca purtand bluza de pijama a iubitului meu. Totusi n-au comentat nimic…

Acum, stateam in poala lui Sasuke, sa evit orice surprinza, pe unul dintre fotoliile din living. Hin’ era pe canapea, iar jos, la picioarele ei, Naruto, sprijinit cu capul de genunchii fetei. Au sustinut tare si clar ca sunt impreuna, dar n-au spus ca se iubesc sau ca va fi ceva de durata.

Naruto ma asigura ca seara trecuta nu se intampla nimic ce n-ar fi vrut Hinata sa se intample, si chiar daca asta ma relaxa putin, nu puteam sa nu ma-ntreb – pana la urma, ce-au facut ei acolo?

Am tremurat usor, afundandu-ma in bratele iubitului meu. Ma saruta pe crestetul capului, ascultand usor nervos ceea ce spunea cel mai bun prieten al nostru.

-Este serios! Scott nu va renunta la planurile lui, iar Tsunade este in culmea fericirii. Si tare-mi e ca daca apuca sa se logodeasca, p-astia doi nu-i mai poti rupe. Spune blondul, facandu-ma sa mai tremur o data.

Venise sa ne anunte ca tata are planuri de nunta. Vrea sa o ceara pe Tsunade, in cel mult doua saptamani, la un restaurant fitos. I-a rugat pe Yura si Minato sa-l ajute sa aleaga inelul perfect. Chiar in momentul de fata ei se afla in magazine speciale, de bijuterii, si cauta ceva ce sa o impresioneze pe Tsunade.

Am oftat, chinuindu-ma sa gasesc ceva in mintea mea, ceva cu care sa o pot infunda pe blonda aia oxigenata. Putin imi pasa mie ca-I mananca banii tatei, putin imi pasa ca-mi va sta pe cap pentru totdeauna. Pe mina ma intereseaza doar ca nu ea sa-i ia locul mamei, sa nu doarma pentru tot restul vietii sale in patul unde dormea mama, sa nu se prefaca de fiecare data ca il iubeste pe tata.

Tsunade n-a fost, nu este si nu va fii niciodata potrivita pentru Scott. Toti stim asta, toti am incercat sa ignoram asta, toti vrem sa dispara din viata tatei. Ea doar ii toaca inima si i-o marunteste atat de mult, incat mi-e frica. Mi-e frica pentru ca exista posibilitatea sa nu-si mai poata intregii sufletul. Mi-e frica pentru ca, daca va mai suferii o depresie mare, exista riscul ca tata sa moara singur.

Si ar fi pacat, pentru ca in lumea asta sunt multe femei care sa poata avea grija de el si care sa-l iubeasca adevarat. Chiar daca el nu vede asta….

-Cred ca singura solutie… este sa… - am tras adanc aer in piept – sa incerc sa-i aduc la cunostinta ceea ce face Tsunade cand el nu-i acasa… zic, lipindu-mi fruntea de gatul iubitului meu. O liniste crunta si apasatoare ne-a obligat sa ne gandim la alte posibilitati. Si m-am gandit, dar mintea mea era total goala…

[Miranda.]

Acest capitol mi-a placut foarte mult, descrierea este sublima, actiunea lenta si in pasi de dans, dialogul bine gandit si fara pic de plictiseala, iar cantitatea lui este moderata. Ma asteptam ca acest acest capitol sa ii prezinte mai mult pe Naruto si pe Hinata, si micul plan de-al cuceri pe acesta, dar chiar si asa imi place. Sper ca nebunul de Naruto chiar o iubeste pe Hinata, sa nu-s bata de joc de ea ca o s-o incurce cu Sakura, dar si cu mine. Ma intreb ce au facut seara cuplul Naruhina, mi se pare ciudat ca au plecat asa, exact ce ai specificat si tu in fic prin gandurile Skurei.
Succes la scris!!!!!!!!

[Rose ^^]

Buna, mersi mult ca mi-ai spus. Ce bine ca ai adus nextu. Tu esti geniala. Mi-a placut foarte mult acest capitol. L-ai structurat frumos si nu ai lasat sa-ti scape nimic. Ai mers usor si lin cu actiunea, descriere ai avut la fiecare pas, dialogul e frumos si plin de iubire. Defapt tot capitol a fost plin de iubire si pasiune. Mi-a placut cum ai descris acel moment dintre cei doi:x chiar genial, deja imi imaginam tot:)) asa..ai avut cateva greseli, dar minore se pot remedia. Chiar si eu sunt curioasa ce au facut Naruto si Hinata, adica nah.. Si inca ceva: cand esti insarcinata parca trebuie sa fii cuminte si sa nu faci prostii 9 lunii:-? eu asa stiam, in fine. Ideea imi place si ador modul in care faci totul. Esti geniala, felicitari:bv:
Astept next si te rog sa ma anunti. spor la scris si bye>:D<

[lore.love28]

suuper:love: imi palce ce intorsatura au luat evenimentele
nu am vazut greseli,dar nici nu le-am bagat in seama
dar despre restu nu am nimic de comentat :bv:
tine-o tot asa si anunta-ma cand pui nextu
ja ne:bye:

[Twisty Emerald]

Ficul tau are ceva, ceva anume ce ma bune pe ganduri, asa de pe ganduri incat am uitat sa te salut :-? :))
Salutii
Dupa cum am zis, sunt foarte curioasa de next, ce idei mai trec prin capul tau?
Ai mister, dar care este ascuns de umor si romantism :X asa ma bucur ca ti-a venit ideea asta, o ador.
As fi comentat ieri dar ma enervat un coleg. Si colegul acela seamana cu Naruto, iar eu seman cu Hinata si fizic dar mai mult sufleteste amandoi. La hinata ii place de naruto, iar naruto nu stiu daca o place sii, cred ca te-ai prins de ce nu am comentat...:-" ( certal pe el nu pe mine:pls: )
Ficul tau seaman cu o carte ce merita savurata :chuu: ,iar eu o savurez cu ciocolata, iar combinatia e perfecta:X
Greseli, ca de obicei eu nu le vad :-"
Actiunea nu mi se pare grabita si descriere ai, diagol la fel dar nu-i sec
Pai nu prea mai am ce sa comentez, poate doar succes in continuare si anuntama, please!
P.S. Is prea multe emoticoane, daca da atunci sa-mi zici ca o sa modific.
Daca vrei sa certi pe cineva, atunci cristi (asa il cheama :-" ) e de certat ca aduce voia rea la oameni si nu pot comenta [eram pusa raaaau pe harta, nu vroiam sa te supar ;;)]
Cu emoticoanele, doar un mesaj si dispar toate daca vrei >:D<
Ja ne :*

[Debb.']

Ajunge si Debb. cu mare intarziere pe aici!

Ce as putea spune? Ficul mi-a placut de la primul capitol si pana acum. Nu am ce comenta. Eu una zic ca ai tot ce iti trebuie. Ai talent si il folosesti foarte bine. Naratiune.. ai. Ce as putea sa spun despre ea. Intotdeauna a fost buna. Buna? Chiar foarte buna. Dialogul nu e deloc sec. Cate o replica aruncata pe aici si una pe dincolo. Nici mult si nici sec. In cantitati potrivite. Descrierea? Mai conteaza? Descri frumos tot. Ador ficul tau. Unul dintre preferatele mele. ^^
Ahh, il urasc pe Scott! Cum adica? Se tot baga el in viata porumbeilor nostri. [-( OMG! Hinata si Naruto. :]] In fine.. lasam astea la o parte.
Te astept cu nextul cat mai repede.
Bafta si multa, multa inspiratie in continuare.

Bye, bye!
:bye:
Debb.' <3

[DeMentă]

Heeeei >:D<
Ce mai faceti? Va place in vacanta? :> Eu lenevesc intr-una!
Multumesc mult pentru comentarii, fetelor >:D< Urmatoarele capitole vor avea din ce in ce mai putin romantism, dar va fi prezent in continuare.
Aaa, era sa uit! Misterios Black Cat, maximul de emoticoane intr-un comentariu este de 10 - adica nu stiu daca s-a schimbat de cand m-am uitat eu, dar cred ca ar fi mai bine ca cei ce nu sunt siguri de reguli sa mai arunce cate un ochi prin acel topic. N-am numarat cate maimutoaie ai folosit, deci nu ma pot exprima :))
Sper sa va placa in continuare >:D< [scuzati posibilele greseli de tastare :D]


Capitolul 6


Intinsa in pat, intr-o camera nou-nouta, fara chef si fara idei. Grozav, nu?!

Habar nu aveam ce sa fac, macar sa-ncetinesc logodna. Partea cu vorbitul ramanea inca in picioare si de asta imi era cel mai frica. Ce as fi putut sa-I zic? Si pe ce ma puteam baza? Nu aveam nici material video, nici foto, iar cel audio era usor de manipulat, nu m-ar crede niciodata – nu ca l-as avea, chiar si asa. Si, din moment ce avea ganduri de casnicie, ce Dumnezeul meu puteam sa-i fac incat sa renunte? Era la fel de incapatanat ca mine…

M-am rostogolit in cealalta parte a patului, simtind nevoia nebuna de a strange ceva in mana pana se dezintegreaza. M-am chinuit sa nu-mi indeplinesc dorinta, ghemuindu-ma cu mainile pe burta si genunchii cat mai aproape de piept.

S-o vad pe Tsunade in rolul de femeie de casa mi-era greu. Pur si simplu nu mi-o puteam imagina cu un sort la brau si cu un polonic in mana. Sau macar calcand o camasa. Sau pregatind micul dejun. Sau purtand fuste mai lungi decat “mini”. Sau stergand praful. Sau punand familia pe primul loc…

Pur si simplu rolul de “femeie casnica” era ceva ce nu putea juca oricine. Probabil ca nici eu n-as fi in stare sa indeplinesc toate functiile, pentru ca, spre exemplu, habar n-am cum sa folosesc aragazul sau cum se numesc incredientele sau alte de-astea. De fapt, eu habar n-am sa gatesc in general. Stiu doar sa i-au mancare semipreparata din frigider si s-o bag in cuptorul cu microunde…

Dar m-as chinui o saptamana, o luna, cat ar fi nevoie si as invanta macar cum sa intretin o casa curata si primitoare. Totusi, stiam prea bine ca Tsunade nu era in stare sa incerce macar sa ascunda lenea si puturosenia de care, cateodata, eram speriata.

Bine inteles, asta nu era nici macar jumatate de problema. A doua parte era ca totul se petrece prea repede. In doua saptamani sa fie logodna oficiala?! Pai era un calvar…

Tata deja anuntase toti prietenii despre petrecerea galanta in cadrul careia va avea loc cererea in casatorie. Si pot sa jur cu mana pe inima ca aveau sa vina in mare parte fitosi. Ma rugase de asemenea sa ma ocup de locatie si de toata petrecerea. Nu am putut refuza, gandindu-ma ca poate puteam sa trag putin de sfori si sa fac ca totul sa iasa un dezastru, sa nu o mai ceara.

Acum insa, regretam, pentru ca in loc sa ma gandesc la strategii si planuri, trebuia sa aleg culori si muzica si aperitive si sali de dans si tot felul de chestii pentru organizare. Ma puteam baza in continuare pe baietii mei, care se ocupau cu partea de barbati: sa-l duca pe Scott cine stie pe unde, prin parcuri cu multe femei si sa incerce sa-I atraga atentia spre altele. De aceea eram acum singura. Pentru ca Sasuke si Naruto s-au dus cu Yura, Minato si Scott la o plimbare lunga in aer liber.

Am oftat, ridicandu-ma lenesa in sezut si luandu-mi laptop-ul de pe birou. Am dat o mica cautare pe Google, si-am fost surprinsa ca erau o groaza de restaurante care sa imi multumeasca asteptarile. Unul dintre ele avea chiar si un mic film, luat probabil de la una din camerele de supraveghere. Vedeam cum ospatarii chipesi serveau invitatii fitosi, zambind intr-una si parand veseli. Decoratiunile erau foarte dragute, combinatii de doua culori, iar cativa copii se distrau de minune cu personalul probabil platit in plus pentru a sta cu ochii pe cei mici. La sfarsitul petrecerii gazdele stateau la iesire si-si luau “la revedere” de la invitati, multumindu-le pentru prezenta, iar femeile primeaum mici buchetele de flori.

Era destul de interesant, doar ca mult prea frumos pentru o curva ca Tsunade. N-ar intelege oricum de ce trebuiau micile atentii pentru invitati, considerand ca ea era atractia principala. N-ar fi apreciat efortul necunoscutilor…

-Sakura, pisicuta mea a plecat la mall? Il aud pe Scott de pe hol. Daca el este aici inseamna ca si Sasuke trebuie sa fie pe-aproape. M-am ridicat de pe pat si am iesit din dormitor.

-Nu stiu, nu m-a anuntat! Strig, inainte de a cobora scarile mai mult alergand. Iubirea mea era sprijinit de un perete din living, langa usa bucatariei. Naruto se aruncase pe canapea, iar Minato tocmai ce-i dadea jos picioarele sa se poata aseza si el. Lipsea Yura…

-Ceva nou? Ati reusit sa-i scoateti ideea asta nebuneasca din cap?

-Nimic! Tipul e de neclintit! Imi raspunde Naruto, dezamagit si parand obosit. Am simtit cu ma ia ameteala si m-am asezat pe ultima treapta, sprijinindu-mi barba in maini.

-Macar daca am avea dovada video, pe care sa n-o poata nega sau interpreta altfel… murmura Minato.

-Ar fi greu de obtinut asa ceva, doar n-au camere de supraveghere in dormitor…! Contrazice Yura, clatinand din cap. Cand venise? Parca nu era in camera…

-Asta este! – spune Sasuke, apoi se intoarce spre mine: - Unde aveti camere de supraveghere?

Am stat o clipa sa ma gandesc. Nu erau multe, pentru ca paznicii isi faceau mereu treaba cum trebuie si nu considerasem ca era nevoie sa impanzuim locul de sisteme de securitate si chestii de-astea.

-Usa din fata, usa din spate, hol si poarta. Insirui cele pe care le stiam. Inainte sa fiu cu Sasuke, tata nu-mi permisese sa merg in cluburi. Asa ca invatasem cum sa ies din casa fara sa-I dau lui Scott de banuit. Si reusisem, pana ce adusese paznici mai multi…

Sasuke se desprinse de perete si iesi afara. Neintelegand ceea ce face, m-am dus dupa el. Vorbea cu Mike si Gabe. Curioasa m-am apropiat si am prins ca din zbor ideea lui geniala. Am zambit, mandra de iubitul meu…

***###***

Am intrat curioasa in ceea ce se presupunea a fi un garaj mai mare. Le dadusem libertatea paznicilor si fetelor de ajutor sa-si petreaca timpul toti, ca o echipa, undeva unde Tsunade sa nu-I poata deranja. Le-am sugerat vechiul garaj si-au parut incantati. Era pentru prima data cand intram aici de cand redecorasera si-am ramas masca.

Faianta stralucea de la prea multa lustruire, iar gresia arata ca noua. O masuta mica, inconjurata de doua fotolii si o canapea in stil vechi, avea pe ea o mica tavita cu cateva gustari. Lissa era intr-un colt si-si pregatea o ceasca de ceai. Pe perete, deasupra ei, erau cateva dulapioare atarnate, iar langa ea, un fel de noptiera mai mare pe care era pus un termos si o cafetiera. O groaza de spatiu liber era in spatele canapelei, de unde auzeam cateva rasete.

Lissa se intoarse, cu ceasca in mana. Ridica ochii de la ceaiul ei si cand ma vazu scoase un mic icnet de surprinza si lovi cu piciorul in ceva. Adica in cineva, care se ridica surprins. Al se pozitiona in picioare, drept, ca la armata. Am zambit.

-Ei, haide, este cea mai libera zi a voastra. V-am mai spus ca nu e nevoie sa faceti atata caz doar pentru ca sunt pe langa voi. Sau pentru ca ceilalti sunt pe langa voi.

-Aveti nevoie de ceva? Va simtiti rau? M-ati strigat si n-am auzit? Se panicheaza fata mea preferata dandu-i ceaiul lui Al si venind langa mine.

-Lis, stai calma, nu s-a intamplat nimic. Zambesc si ii pun mana pe burtica mea. Vezi? Deocamdata e cuminte. Imi mangaie linistita pantecul si rasufla usurata.

Lissa era cea mai tanara fata in casa si cea cu care ma intelesesem cel mai bine. Lucra la noi de cand aveam paisprezece ani, iar ea era doar cu un an mai mare ca mine. A renuntat la scoala si la un viitor stabil pentru fratele ei, Al, mai invarsta ca ea cu patru ani. Al, dupa un accident de masina ramasese paralizat, nu si-a mai putut misca picioarele, iar asta l-a impiedicat sa aiba aceeasi grija de surioara lui. Avea doar optsprezece ani, cand a aflat ca operatia de care necesita era prea scumpa ca sa o poata plati. Lissa nu a avut de ales, asa ca a inceput sa-si caute de lucru. Dar cine ar fi angajat un copil de cincisprezece ani, care nu si-a terminat studiile si care avea nevoie de multi bani?

Mama. Ea a gasit-o pe Lis intr-un parc, pe o banca, plangand. Eram si eu acolo. Cu Sasuke si Naruto, alergandu-ne. Mama s-a dus la tanara fetita setena, ghemuia pe coltul bancii si a intrebat-o ce s-a intamplat. Iar Lis i-a spus ca nu stie ce sa mai faca, cum sa se descurce si cum sa-si ajute fratele mai mare.

I-a oferit slujba pe care si-o dorea, a platit operatia lui Al, cu conditia ca acesta sa lucreze si el pentru noi dupa recuperare. In felul acesta amandoi aveau si un acoperis, si o masa, si-si puteau castiga si bani de buzunar. Eu si Lissa ne-am inteles bine din prima, iar Sasuke si Naruto n-au avut nimic de comentat, fata fiind de varsta lor. Tata – cu el a fost mai complicat, dorind sa le inchirieze un apartament si sa fie pe cont propriu. Dar a fost dat pe brazda cand a vazut ca si Chloe era incantata ca Lis si Al stateau la noi.

Cei doi inca spun ca ne sunt datori, iar pentru asta eu le sunt lor datoare. Stiu ca in toti acesti ani si-au platit datoria si stiu si ca as putea sa le dau libertatea de a alege ceea ce vor sa faca in continuare. Dar nu vreau ca Lis sa plece de langa mine, pentru ca am mare nevoie de ea. Iar Al este un tip mare, de incredere, care daca ii spun ca nu este nevoie sa stea toata noaptea de paza se incapataneaza si isi face intreaga tura, demonstrandu-mi ca este unul dintre cei mai buni paznici pe care ii puteam gasi.

Le eram recunoscatoare.

-Saku, cred ca asta te intereseaza! Il aud pe Naruto, de undeva dintr-un colt, cu cel putin zece monitoare, fiecare avand cate o imagine diferita. I-am zambit scuzator Lissei, apoi m-am apropiat de baietii mei sa vad ce-au gasit. L-am prims pe Sasuke de mijloc, uitandu-ma la fiecare monitor in parte. Erau mai multe camere de supraveghere decat credeam eu. Trei pe hol, la usa de la dormitorul meu, al tatei si baia comuna, doua in bucatarie, una care filma toata incaperea si una care era fixata deasupra aragazului, in fiecare colt al sufrageriei cate una si cate doua la usile de afara. Inca cateva monitoare erau la camere pe care nu le puteam recunoaste. Cele de la poarta erau delimitate de cateva abtipilduri colorate.

Gabe s-a ingalbenit la fata cand le-a vazut.

-Scuzati-ma. Nepotul meu nu a avut ce face….

-Ce varsta are? Intreb uitandu-ma la micile imagini cu masini si personaje din desene animate. Mi-a spus ca are trei ani si l-am rugat sa-l aduca mai des. Nu-l cunoscusem inca, asa ca eram incantata sa intalnesc mai multi copii. Urma sa am unul…

-Asta este arhiva din anii trecuti? Intreaba Naruto, incercand sa nu rada, privind un monitor din colt, mai greu de observat, al unei camere atat de cunoscute mie. Vedeam acolo doi oameni, fata si baiat. Baiatul citea interesat dintr-o carte, intins pe pat, iar fata, in halat, s-a pus peste el. L-a apucat de umeri, a spus ceva, mult prea incet, apoi l-a sarutat.

Am tresarit si m-am lipit mai mult de Sasuke cand mi-am dat seama de ceea ce era acolo. Ziua in care am admis ca vreau sa-l iubesc, ziua din care am ramas impreuna. Habar nu aveam ca as putea vedea aceste imagini alt undeva decat in mintea mea. Sa ma uit la acea intamplare ma facea practic sa-mi amintesc nu numai ziua respectiva, ci fiecare noapte petrecuta in doi. Fiecare avea ceva special si niciuna nu se compara cu anterioara. Atinceri dulci, mangaieri tantre, saruturi jucause, vorbe pasionale si nuditate persistenta. Am oftat melancolic, zambind pentru mine. Apoi am tresarit, amintindu-mi ce urmeaza si ca nu eram doar eu si iubitul meu care ne uitam.

-Treci mai departe! Naruto, inchide ochii!

-De ce sa nu ma uit doar eu? Credeam ca-ti sunt ca un frate! Dar tu ii lasi pe Gabe si Mike sa-ti vada spatele, nu?! Mormaie, intorcandu-se cu fata la mine, in acelasi timp sa-mi si faca pe plac, dar sa-mi si arate gelozia lui. Am chicotit.

-Nu pot sa le cer sa inchida ochii si in acelasi timp sa si apese pe sutele astea de butoane.

Gabe era putin rosu in obraji, iar Mike se prefacea ca nu vede ceea ce se intampla atunci in camere mea. Imaginea s-a diminuat pe ecran, aparand doar intr-un colt micut, in timp ce amandoi paznicii se holbau la un monitor din fata lor. Au selectat un alt filmulet, in care eu eram la birou, cautand ceva pe laptop, iar in spatele meu a aparut un tip. Total necunoscur, total dezbracat si total nesimtit. Mi-am amintit cum duhnea a bautura si cum incepuse sa ma pipaie. Am marait si-am ranjit, stiind ce urmeaza.

Naruto si Mike s-au infiorat, scotand cate un “uhh” destul de surprins, iar Gabe a inghitit in sec.

M-am uitat la mine, cum m-am impins in birou cu scaunul cu roti. Am ajuns peste degetele tipului, iar el de durere mi-a dat drumul. M-am ridicat in picioare, am prins scaunul de spatar si l-am lovit pe tip de doua ori, pentru ca incepuse sa fuga.

Sasuke a chicotit, amintindu-si ca dupa ce ranitul a iesit de la mine din camera s-a ciocnit de el. Deci a primit pedeapsta dubla fiindca se “ratacise” si ajunsese in dormitorul meu. Si cand te gandesti ca aveam doar cateva ore de Karate atunci…

-Sakura, de cate ori ai mai facut asta? Intreaba Naruto, privind cum, in filmulet, las scaunul jos si-mi continui treaba la calculator, de parca nu s-ar fi intamplat nimic. Am ranjit inca o data, mai mandra de mine.

-De fiecare data cand era nevoie. Dar nu cred ca am folosit de doua ori aceeasi arma. Pe unu’ dintre ei l-am batut cu veioza. Oricum, de ce nu stiam de camera de supraveghere din dormitorul meu?!

-Tatal dumneavoastra a insistat sa nu stiti. Nu ne-am permis sa cerem detalii sau sa ii incalcam cuvantul, spune Mike, privindu-ma scuzator. M-am incruntat.

-O sa am grija ca data viitoare cand tata isi face griji pentru mine sa insist sa puna si la el in dormitor o camera de supraveghere.

Am mai vorbit o perioada despre sistemul de securitate cu o supraveghere exagerata si am gasit ceea ce ne interesa. Chiar daca la el in dormitor nu se spiona, holul avea in jur de cinci monitoare rezervate. Asa ca vedeam perfect ori de cate ori Tsunade venea cu cate un alt barbat acasa. Doar ca asta nu era o dovada cum ca se culca cu ei. Asa ca probabil nu putea face altceva decat sa ni-l puna pe Scott in cap. Mike primise sarcina de a nota filmuletele in care se vedea ceea ce ne trebuia.

Privind toate ecranele, am avut un groaznic deja-vu. Vazusem un film in care cineva incerca sa demaste un criminal, inregistrandu-l, fara ca rau-facatorul sa-si dea seama. Tot asa ii venise ideea si politistului sub acoperire – avand prea putine dovezi, dar uitandu-se iar si iar peste ele si observand unele detalii care pareau inutile.

Doar ca eu nu observasem detalii inutile ci faptul ca Scott nu intra niciodata in acelasi timp in camera cu Tsunade. Adica, de fapt, nu in dormitorul lor. In schimb, se duceau in camera de oaspeti si de multe ori tot acolo se ducea si Tsunade cu musafirii ei.

M-am simtit exact ca unul dintre personajele de desene animate, cand li se aprinde beculetul. Ideea imi traznii prin cap ca un fulger, iar nerabdarea imi facu sangele sa mi-o ia la goana.

-Am o idee! Am zis, ranjind si vazand cum toate capetele se intorc spre mine…

Aveam sa o infund rau de tot pe “pisicuta” si sa demonstrez ca cineva care latra - si nu stie sa faca altceva - in mod sigur este caine!

[Hakusor.]

Hello there draga mea >:D< Ma bucur ca ai adus afurisitul asta de capitol care a fost asa de funneh si dragut. ?Ai avut cam multicele greseli de tastare, fii mai atenta, domnisoara :-w

Asa, capitolul asta a fost foarte lung si chiar mi-a placut, adica daa' e superb. Am ras cu lacrimi la faza aia super funneh si sper sa aduci capitolul urmator foarte repede, sunt extrem de curioasa ce o sa ii faca lui Tsunade *criminal minds* Inca o data, ai grija la exprimare. Stiu, mi-as foast prea lene sa comentez mult, heh, dar oricum bravo si bafta >:D<