This N' That

[MooN.]

Hello dear! Well uite-mă şi pe mine! Ţi-am citit ficul şi pot spune că am rămas plăcut impresionată. Este o poveste foarte tirstă, dar pe o altă parte are şi ceva adevăr prin ea. Greşli de tastare chiar nu am văzut, ar fi foarte posibil să nu fie, la descriere te descurci binişor ai mai putea adăuga ceva pe acolo şi ar ieşi frumos. Naraţiunea... well aici marea majoritate se descurcă foarte bine, iar tu nu faci excepţii. Am observat că cifrele în loc să le scri în litere "trânteşti" un 24 sau oricealtceva. Încearcă pe parcurs să începi să le scri cu litere. Să îţi spun şi de ce, deoarece textul arată mult mai elgant şi se vede că te preocupă aspectul său. Aş aprecia dacă le-ai scri în litere, şi probabil nu sunt singura ;).
Well asta este tot ce am avut să îţi spun so... anunţă-mă când pui next-ul, ok?
P.S. primaaa
Bye dear!

[βεκi]

Hei, hei. Am trecut si eu pe aici.
Ce pot sa spun? Titlul m-a impresionat, m-a facut foarte curioasa, si se pare ca si continutul povestii. Sunt foarte nerabdatoare sa vad ce se va intampla in continuare, caci finalul ultimului capitol m-a lasat in ceata intr-un fel >.< Vreau sa aflu mai multe si sper sa pui continuarea cat mai repede posibil.
Nu pot sa cred ce a dorit Alexander sa faca o.o Sa o bata? Cred ca in momentul acesta il urasc extrem de mult, nu are niciun drept asupra ei :-W Saraca fata, cu siguranta a trecut prin multe si cu siguranta nu a avut o copilarie prea fericita. Sper ca aceasta sa-si duca planul la bun sfarsit, desi in acest moment il urasc extrem de mult pe baiat.
Ideea este foarte interesanta si foarte originala din puctul meu de vedere. Scri frumos, ai un stil aparte. Cu siguranta acest fic poate insemna o lectie de viata, sa transmita un mesaj catre toti cititorii. Chiar imi place aceasta idee a ficului si te rog sa nu te lasi de scris, sa-l duci pana la capat.
Greseli de tastare nu am vazut, nu stiu daca sunt sau nu, nu le-am urmarit ca pe un detectiv. Modurile de expunere sunt la locul lor, deci te felicit si din acest punct de vedere. Esti o scriitoare buna si cu siguranta vei deveni si mai buna.
Eu te felicit si iti urez succes in continuare. Bafta la scris :]

[Alexi]

Capitolul 5
Alexa P.O.V



Stăteam pe podea şi plângeam. Nu îmi venea să cred că i-am spus soţului meu, tată. Trupul meu tremura în continuu. Am auzit uşa trântindu-se. Sasha a plecat şi m-a lăsat singură. Respiram din ce în ce mai greu, iar vederea îmi era înceţoşată. Am început să mă ridic cu greu de pe podea. Îmi era frică şi mă gândeam la trecutul meu. Mă vor urmări mereu? Loviturile tatei?
M-am aşezat pe pat, în timp ce lacrimile mi se prelingeau pe obraji. Ritmul respiraţiei începea să revină la normal. Ştiam că aşa se va întâmpla. Dar nu îl credeam pe Alexander în stare să mă lovească. El e atât de dulce şi de tandru. Mă urăşte! Mai bine i-aş semna divorţul chiar acum. Pentru că lupta asta e deja pierdută. Mi-am închis ochii şi am adormit.
A doua zi a venit foarte repede. Mi-am deschis ochii şi m-am uitat prin încăpere. Mi-am pus mâna pe frunte şi m-am dat jos din pat. M-am dus la baie şi m-am uitat în oglindă. Ochii meu erau roşii. Daniel mă va omorî. Sau poate ar trebui să stea la coadă. Pentru că Alexander e primul care vrea să îmi ia viaţa. Mi-am dat cu puţină apă pe faţă şi m-am spălat pe dinţi. Am părăsit încăperea şi m-am dus la dulap. M-am îmbrăcat cu ce am apucat. Nu voiam să stau ore în şir să mă gândesc cu ce să mă îmbrac. Mi-am pieptănat părul şi mi-am luat cheile de la maşină şi telefonul, în mână. Am ieşit din cameră. M-am oprit câteva clipe şi am privit camera lui Alexander. Oare ce făcea în acest moment? Se gândea la preţioasa lui Isabella?
Am oftat şi mi-am continuat drumul. Am coborât scările şi am văzut o femeie brunetă. Ştergea praful.
- Luaţi micul dejun doamnă?
Doamnă! Ce ciudat sună. Am dezaprobat din cap şi am ieşit din vilă. M-am apropiat de garaj şi am văzut că maşina mea era blocată de cea a soţului meu. Mi-am lăsat telefonul si cheile pe bancheta maşinii. Am tras aer adânc în piept şi m-am întors în casă.
- L-ai văzut cumva pe Alexander?
- Este în living! Ia micul dejun.
M-am dus în living şi l-am văzut. Stătea în capul mesei şi butona telefonul, în timp ce se juca cu mâncarea. Părul lui brunet era ciufulit.
Am tuşit uşor, reuşind să îi atrag atenţia. M-a privit cu ochii lui negri, încărcaţi cu dispreţ.
- Poţi să îţi muţi maşina? Trebuie să ajung la companie.
- Zău şi dacă nu o fac, ce se întâmplă?
Zâmbea! Voia să mă ia peste picior. Am oftat şi am chemat-o pe menajeră aici.
- Du-te în camera domnului Alexander şi adu-mi cheile de la maşina lui.
A făcut o plecăciune şi a vrut să se retragă.
- Dacă faci un pas înafara acestei camere rămâi fără slujbă. O împiedică brunetul.
- Du-te! Nu te poate da afară dacă eu nu sunt de acord.
Si-a pus telefonul pe masă, mai bine spus la trântit şi s-a ridicat de pe scaun.
- Dacă eşti atât de autoritară de ce nu te duci chiar tu să le iei?
Am oftat şi am ieşit din încăpere şi m-am apropiat de scări. Am urcat treptele . De ce trebuia să fie atât de dur? Dar trebuie să îi fac faţă. Vreau să îi arăt că pot juca şi după regulile lui.
Am deschis uşa şi mi-am aruncat o privire prin cameră. Nu puteau să fie? M-am apropiat de noptiere, dar nu erau decât fotografii cu Isabella. Au auzit uşa închizându-se şi mi-am întors privirea. Alexander ţinea cheile în mână şi le flutura. M-am apropiat de el şi am vrut să i le iau , dar le-a ridicat mai sus.
- Dacă le vrei, sari după ele.
- Nu am de gând să cad în jocurile tale copilăreşti.
Am vrut să ies din cameră, dar m-a apucat de mână şi m-a trântit în uşă.
- De ce eşti de fapt aici. Cum ai reuşit să intri pe sub pielea tatălui meu. Dacă voiai atât de mult să devii doamna D’Alessandro de ce nu te-ai căsătorit cu tata? Poate că el te-ar băga în patul lui.
I-am dat o palmă peste obraz. Era un ticălos. Cum putea să îmi spună asta?
A chicotit şi m-a sărutat. Am rămas mai mult decât uimită. Primul lucru care mi-a venit în minte a fost să îl împing. Mi-a prins mâinile şi le-a pus pe spatele lui, în timp ce şi-a lipit trupul de al meu. Şi-a introdus limba în gura mea. Era o senzaţie ciudată. Ca şi cum ai avea o acadea mişcătoare în gură. Nu ştiam ce să fac. Mi-am închis ochii şi am început să îi strâng cămaşa între degete. Se adâncea în sărut, plimbându-şi limba prin gura mea. Instinctiv am început să îmi mişc limba, încercând să ţin pasul cu a lui.
Nu ştiu cât timp a trecut de când ne sărutam, dar nu voiam să înceteze niciodată. Brusc am simţit mâna lui pe piciorul meu, urcând din ce în ce mai sus. L-am împins, rupând sărutul. Am luat cheile de jos şi am ieşit din încăpere. Am coborât în grabă scările şi am ieşit din vilă. Nu voiam să vină după mine. Pentru că dacă experienţa se repeta, ajungeam în patul lui. Şi asta nu îmi doream deloc.
M-am apropiat de maşina mea şi mi-am luat telefonul de pe banchetă. M-am urcat în maşina lui Sasha şi am pornit motorul. Am ieşit din garaj , apoi am părăsit curtea. Nu îmi venea să cred. Eram în maşina lui Alexander şi am mai fost şi sărutată de el. Unul din visurile mele s-au îndeplinit. Sărutul lui m-a făcut să vreau mai multe. Din ce în ce mai multe. Dar ştiam că face asta doar ca să se răzbune. La naiba! De ce trebuia să fie atât de complicată această situaţie? Era mult mai uşor dacă îţi dădea seama că Isabella e o curvă, că nu îl iubeşte şi că e doar interesată de renumele lui. Era mai bine dacă îşi dădea seama că îl iubeam. Eram fericiţi şi cu copii. Dar nu! Totul trebuie să fie complicat.
Nici nu mi-am dat seama că am ajuns la companie. Am lăsat maşina în parcare şi m-am dat jos. Mi-am luat telefonul şi am încuiat automobilul. Am intrat în ascensor şi am apăsat pe penultimul buton. Am ajuns la etajul 24 şi m-am îndreptat spre studio. Ca de obicei Jose, Daniel şi Sonia era acolo. Mi-am lăsat mobilul pe masa de machiaj şi m-am apropiat de cei trei.
- Scumpa mea! Ai venit devreme! Uite încă o deosebire între tine şi acea fiinţă. Aşeză-te pe scaun şi aşteaptă să fii transformată. Azi ai de făcut multe poze.
Am zâmbit şi m-am aşezat pe unul dintre scaune din faţa oglinzii. Sonia se afla lângă mine, în timp ce un bărbat se juca în părul ei. În spatele meu a apărut o femeie , care a început să mă machieze.
- Deci Alexa, cum merg lucrurile la tine acasă?
- Din ce în ce mai prost! Nu ştiu dacă pot să fac faţă situaţiei.
- Hei, hei! Nici să nu îndrăzneşti să renunţi pentru că te gâtui. Ai venit aici ca să o distrugi pe Isabella. Şi eu te voi ajuta cu cea mai mare plăcere. Poţi avea încredere în mine.
A zâmbit. Era atât de drăguţă. Simţeam că puteam să am încredere în ea. După ce a terminat cu machiajul, femeia s-a apucat de părul meu. Folosea o mulţime de fixativ. Cred că voi arăta ca o nebună.
După jumătate de oră, câteva fete de vreo 21 de ani m-au luat de mână şi m-au dus într-o cabină uriaşă. Mi-au dat hainele jos şi m-au îmbrăcat cu pereche pantaloni scurţi albi, lărguţi, un maiou alb, iar peste acesta un tricou mov, cu umerii goi şi un decolteu micuţ, în formă de V. M-au încălţat cu o pereche de cizme albe. Semănau cu un cearşaf găurit de foarfece.
După ce au terminat m-au dat afară şi m-au adus în faţa camerelor. Jose şi Sonia au început să fluiere. Adolescenta era îmbrăcată la fel, însă culorile erau diferite.
- Bun fetelor! Vreau să treceţi în faţa camerelor şi să îmi oferiţi zâmbetul care va face milioane de bani.
Am zâmbit, iar eu şi Sonia am trecut în faţa aparatului. Bruneta a început să zâmbească, iar Jose a început să facă poze. Eu eram total pierdută. Nu ştiam ce să fac. Nu mă pricepeam deloc.
- Alexa! Draga mea! Ieri te-ai descurcat de minune. Acum de ce nu poţi? Mi se adresă fotograful.
- Stai Jose! Mă ocup eu.
Fata m-a luat de mâini şi m-a privit în ochi.
- Hai să facem un lucru! De fiecare dată când vezi acea cameră sau oricare alta, imaginează-ţi că acolo se află Isabella care se uită la tine şi crede că nu o poţi învinge. Oferă un zâmbet şi nişte expresii care o vor ucide pe acea ticăloasă.

[Katniss]

Hello love.
Cât mă bucur că ai pus nextu pe care l-am aşteptat. Îmi pare rău cu nu am comentat capitolul anterior, dar o să dau reply acum.
A fost un capitol foarte frumos, văd că începi să adaugi din ce în ce mai multă descriere iar asta mi se pare foarte bine. Acţiunea nu mi s-a părut grăbită, iar dialogul nu a fost sec chiar de loc. Greşeli nu nu am văzut, dar nici nu am stat să le caut. Toate modurile de expunere se îmbină armonios, iar pentru asta vreau să te felicit.
Chiar mai făcut curioasă în legătură cu trecutul fetei, abia aştept să văd ce se va întâmpla în continuare.
Cam atât aştept nextu bye, bye.

[Alexi]

Capitolul 6
Alexander P.O.V


Ce timidă e micuţa mea soţie! A fugit speriată doar de la un micuţ şi drăguţ sărut. Trebuie să recunosc că e o senzaţie plăcută atunci când cunosc şi alte buze, nu numai cele ale Isabellei.
Am ieşit din vilă şi am văzut că trebuia să conduc maşina şatenei. Se pare că micuţa şi-a scăpat cheile, în graba ei de a scăpa de mine. Am zâmbit şi m-am urcat în maşină. Era destul de incomodă. Mică, cu doar două locuri, iar culoarea mă făcea să vărs. Gri. Să vezi ce o să îşi bată joc Will de mine. Ce caut eu într-un Porsche şi unde e Mercedes-ul meu?
Am oftat şi am ieşit din curtea casei, îndreptându-mă spre şcoală. Era timpul antrenamentului. Sper doar să mă întâlnesc cu frumoasa mea majoretă.
M-am oprit la un semafor şi am deschis torpedoul. Wow! Ce lucruri interesante! De fete! Rujuri şi farduri şi o poză cu mine şi Alexa. Opa! O poză cu mine şi soţia mea? Am luat-o în mână şi mi-am aruncat ochii peste ea. Era o poză de la nunta noastră. Trebuia să recunosc că era o mireasă foarte frumoasă. Sasha! La ce te gândeşti? Mi-am scurturat capul şi am pus fotografia la loc, închizând torpedoul.
Mi-am pus mâinile pe volan şi am văzut că semnaforul s-a făcut verde. Am apăsat pe acceleraţie. Nu a durat mult şi am ajuns în curtea liceului. Am parcat maşina şi m-am dat jos. Am intrat în interiorul clădirii, îndreptându-mă spre vestiare. Ca de obicei nimeni nu era pe acolo. Mi-am deschis dualpul şi m-am schimbat în echipament. O pereche de pantaloni scurti negri şi un tricou albastru. M-am încălţat cu o pereche de cramponi negri şi mi-am pus banderola de căpitan pe braţ. Am ieşit din vestiar şi m-am dus pe terenul de fotbal. Ce surpriză! Numai prietenul meu se antrena. Când m-a văzut s-a oprit din micul lui joc şi s-a apropiat de mine. Am început să râd, iar acesta şi-a dat seama imediat de mica mea aluzie. Ne-am aşezat pe bancă şi am început să vorbim. Despre un subiect nu prea plăcut: soţia mea.
- Nici măcar nu ştiu ce urmăreşte. A intrat pe sub pielea tatei foarte mult. I-a luat locul Isabellei în companie, iar acum vrea să îi ia locul şi în viaţa mea.
- Amice! O să fiu sincer cu tine! Ştii foarte bine care e părerea mea despre Isabella ta! Şi nu am mai spus nimic despre acel subiect, pentru tine. Dar sunt de acord cu Eric. Alexa e frumoasă, mult mai frumoasă decât curvuţa ta. Şi e mult mai bună. Dacă aş fi în locul tău, aş sări în sus de bucurie. De ce nu îi dai o şansă? Tata îmi spune foarte multe lucruri despre ea. Şi crede-mă! Tata nu m-ar bate la cap toată ziua pentru o persoană amărâtă. Mă duc să mă schimb.
S-a ridicat de pe bancă şi a început să se îndepărteze de mine. Cuvintele lui m-au pus pe gânduri. Cum făceau mereu. Poate ar trebui să văd mai bine. Ştiu că tata se gândeşte la binele meu şi de asta mi-a aranjat căsătoria. Poate ar trebui să dau o şansă acestei căsătorii.
M-am ridicat de pe bancă şi m-am dus în vestiar, pentru a discuta din nou cu prietenul meu. Înainte să intru, o mică ceartă m-a oprit. Erau Will şi Isabella. Ce naiba căuta ea aici? Şi de ce nu m-a căutat?
Am întredeschis uşa şi am văzut că roşcata îl imbrăţişa pe blond, iar acesta încerca să o dea jos de pe el. După ce a reuşit s-a dat câţiva paşi înapoi şi s-a întors cu faţa la ea. Fata avea o privire care cerşea milă.
- Te rog iubitule! Vreau să fim împreună! Dacă vrei îl părăsesc pe Sasha pentru tine. Pe tine te-am iubit în tot acest timp şi nu mai vreau să suport săruturile şi atingerile lui Alexander. Te vreau pe tine.
Ce? Nu am auzit bine? Îl iubeşte pe Will şi nu pe mine? În acel moment am înghiţit în sec şi mă abţineam cu greu să nu plâng. Eram foarte curios să aud replica prietenului meu.
A început să chicotească şi s-a repezit la roşcată. A apucat-o de gât şi a izbit-o într-un dulap.
- Ascultă-mă curvo! În ultimii 4 ani l-ai păcălit pe Sasha şi erai îngeraş ziua, în preajma lui, iar noaptea te tăvăleai cu cine prindeai. Ai mare noroc că Alexander te iubeşte ca un prost şi orice aş face, nu o să îi deschid niciodată ochii să vadă cine eşti cu adevărat. Dacă crezi că îmi voi trăda prietenul pentru tine te înşeli amarnic. Ştii ceva? Viaţa ta de basm, alături de Alexander se va termina, pentru că Alexa o să intre în inima lui şi te va da afară. Aşa cum a făcut şi cu rolul tău în compania ’This N’ That’ .
Ăsta era prietenul meu. Puteam să am încredere oarbă în el. La naiba! Cum am putut fi păcălit de ea? Blondul i-a dat drumul şi s-a îmbrăcat cu tricoul. A vrut să plece, însă roşcata l-a apucat de braţ şi l-a oprit din drum.
- Să nu îndrăzneşti să treci de partea acelei nenorocite. A reuşit să intre în patul lui Eric şi să devină cine e acuma. Dacă eu sunt o curvă, ea nu e mai prejos de mine.
Am trântit uşa şi am intrat în încăpere. Cei doi şi-au întors privirile şi s-au uitat la mine. Roşcata mă privea speriată, iar blondul cu zâmbetul pe buze. M-am apropiat de iubita mea şi mi-am pus braţul după gâtul ei. I-am şoptit ceva dulce la ureche şi am apucat-o de păr, trântind-o în perete. A scos un geamăt mult prea erotic.
- Măi să fie! De ce nu mă mir ce am auzit? Acum 2 ani te-am prins când ţi-o trăgeai cu vărul meu. Şi am fost un prost pentru că te-am iertat.
- Iubitule! Totul a fost plănuit. Will m-a ameninţat! M-a forţat să spun toate acele lucruri.
I-am dat o palmă peste faţă şi am apucat-o violent de obraji.
- Nu încerca să mânjeşti imaginea lui Will, pentru că nu ai nici o şansă. Întotdeauna te-am tratat ca pe o prinţesă. Te-am făcut imaginea revistei ’This N’ That’. Până la urmă tata avea dreptate. De asta a ales-o pe Alexa să fie soţia mea şi nu pe tine. Înainte să îţi spun adio, vreau să te lămuresc cu un lucru. Nu o compara pe soţia mea cu tine, pentru că spre deosebire de tine, ea era virgină în noaptea nunţii.
- Vrei să spui că te-ai culcat cu ea?
- E soţia mea , iar noaptea nunţii e pentru dragoste între soţ şi soţie. Şi să nu încerci să te apropii sau să te atingi de ea, pentru că nu o să scapi prea uşor.
I-am dat drumul şi mi-am luat hainele din dulapul meu. L-am luat pe blond de umăr şi am ieşit din vestiar. Isabella ţipa ca o isterică şi spunea că o să o distrugă pe şatenă şi nu mai ştiu câte prostii. Abea aşteptam să ajung acasă. Să fiu singur şi să plâng. Simţeam nevoia să plâng. Mi-am pus hainele în maşină şi mi-am luat la revedere de la prietenul meu. M-am urcat în automobil şi am pornit în viteză. Mă simţeam distrus. Fata pe care eu o iubeam mă trădase. Nici măcar nu ţinea la mine. Doar a profitat.
Am apăsat pe acceleraţie până la fund. A fost un adevărat miracol faptul că am supravieţuit, fără să intru într-un stâlp sau să mă ciocnesc de altă maşină. Ajuns în curtea vilei, am observat că soţia mea era deja acasă. M-am dat jos din maşină şi am intrat în casă. Am urcat scările în grabă şi m-am oprit în faţa camerei şatenei. Ce era cu mine? Simţeam nevoia să vorbesc cu cineva. Să fiu ascultat şi sfătuit. Am deschis uşa şi am intrat în camera ei. Fredona un cântec în timp ce ştergea praful prin cameră. Purta o rochie lungă de mătase. Arăta ca o prinţesă. Poate prinţesa mea.
Am închis uşa în spatele meu, zgomotos. S-a întors cu faţa la mine şi a scăpat cârpa jos. Lacrimile au început să se prelingă pe obrajii mei. Pur şi simplu nu mai puteam rezista. A venit lângă mine şi m-a luat de mâini. Am îmbrăţişat-o şi m-am lăsat în braţele ei. Nu a putut să mă ţină prea mult şi am căzut amândoi pe podea.
- Strânge-mă în braţe şi spune-mi că totul e un vis. Te rog!
Am început să plâng din ce în ce mai tare. Probabil fata nu înţelegea ce se întâmplă, dar mă strângea la pieptul ei. Era confortabil în braţele ei.
- Alexander! Ce e cu tine? De ce eşti în starea asta?
- Nu îi pasă de mine. Se culcă cu toţi boschetarii doar ca să obţin faimă. Nici măcar nu m-a iubit vreodată.
- Deci ţi-ai dat seama de adevărata faţă a scumpei tale Isabella?
Mi-am ridicat privirea şi am văzut-o. Era tristă. Ca şi mine. M-am ridicat de jos şi am luat-o în braţele mele. Mi-am pus mâna pe obrazul ei. Lacrimile au ieşit la iveală. De ce plângea?
Åži-a pus capul pe pieptul meu.
- Te rog! Nu mai plânge. Nu vreau să te văd în această stare. Mă doare! Mă doare să te văd aşa.
I-am ridicat capul şi am sărutat-o scurt pe buze.
- De ce îţi pasă atât de mult de mine? Te-am rănit de atâtea ori. Mi-am bătut joc de tine. Iar acum plângi pentru mine? De ce?
- Pentru că te iubesc. Te iubesc din tot sufletul şi nu vreau să fii rănit.
Am sărutat-o pe buze , strecurându-mi limba în gura ei. Şi-a pus mâinile după gâtul meu şi s-a apropiat mai tare de mine. Am început să îmi plimb mâinile pe spatele ei. Era atât de diferit faţă de Isabella. Buzele ei, corpul ei, totul era mai bun, mai perfect. Cred că am făcut o greşeală când am ignorat-o pe Alexa. O greşeală pe care nu o voi mai face niciodată.

[MooN.]

Dear ai cam uitat să mă anunţi, nu :-w ? Nu-i nimic. Să trecem la capitol. Chiar îmi pare foarte rău că nu am comentat la cel anterior, l+am citit, doar că nu am avut când să şi îmi spun părera. Okay, deci îl voi comenta doar pe ultimul. Descrierea este prezentă, dar ai fi putut să dai nişte detali în legătură cu stările lui Sasha. De exemplu când mergea cu acea viteză spre casă sau să dai mai multe detali în momentul în care a aflat că a fost trădat, ar fi fost mult mai interesant ( nu că acum nu ar fi ), pe viitor încearcă să ţi cont de chestia asta. La naraţiune stai destul de bine so no comment here. Acţiunea, well mi se pare un pic cam grăbită ai putea să nu o mai fugăreşti chiar aşa şi să adaugi descrierea aia despre care tot îţi spun. Dialogul mie mi se pare chiar în regulî, poate am văzut într-un singur loc că este mai sec, dar ai corectat pe parcurs astfel încât să nu fie vizibil chiar atât de tare. Îmi place că scri cu diacriticea, asta îţi dă un plus la calitatea ficului.
Asta este tot ce am avut de spus anunţă-mă şi pe mine când pui next-ul.
P.S. primaa
bye bye

[Katniss]

Hey dear i'm here, scuze de întârziere nu am avut timp, dar sunt aici.
Ce pot să spun este că mai surprins într-un mod plăcut, adică acest capitol a fost reuşit din punctul meu de vedere. Nu mă aşteptam ca Alexander să descopere, dar mă bucur aşa o să fie cu Alexa sau cel puţin aşa sper, deşi cred că Isabell nu va sta cu mâinile în sân.
Dar, cum mereu există un dar cred că ai grăbit puţin acţiunea şi ar mai fi mers puţină descriere, e bine şi aşa oricum. Greşeli nu am văzut, în afară de faptul că scrii cifrele 4, 5 etc în litere, iar asta e bine. Well cam atât aştept cu nerăbdare nextu so spor la scris şi multă imaginaţie bye bye.

[Alexi]

Capitolul 7
Alexa P.O.V


Nu îmi venea să cred. Soţul meu plângea pentru o curvă. În acest moment îmi venea să mă duc şi să o împuşc pe Isabella fix în cap. Însă eram şi fericită. Poate în acest fel căsnicia noastră va avea un viitor.
Buzele lui încă le acopereau pe ale mele. Nu voiam să fug. Voiam să vadă că îl iubesc şi sunt alături de el. Mâinile lui se plimbau pe spatele meu. Am simţit când mi-a desfăcut cordonul şi încerca să îmi dea jos rochia. Am rupt sărutul şi m-am întors cu spatele. Inima îmi bătea cu putere şi am simţit că obrajii îmi ardeau.
L-am auzit chicotind. Şi-a trecut mâinile prin jurul taliei mele şi a început să se joace cu urechea mea. Îmi muşca uşor lobul şi îmi atingea sânii.
- Sasha nu e bine! Tu faci lucrul ăsta doar pentru că Isabella te-a trădat.
- Nu îi pronunţa numele. Şi în plus eşti soţia mea. E normal ca sexul să facă parte din căsătoria noastră.
Mi-a şoptit toată replica. Genunchii mei mi s-au înmuiat. Dacă nu mă ţinea în braţe, cădeam pe podea. M-a întors cu faţa la el şi am văzut că nu mai avea tricoul. Când şi l-a scos?
M-a sărutat pe buze strecurându-şi limba în gura mea. A început din nou să îmi controleze acel loc umed. Mi-a dat jos rochia, lăsându-mă în lenjerie intimă. A rupt sărutul şi m-a sărutat pe umăr. M-a privit în ochi şi a zâmbit. S-a descălţat şi şi-a dat jos şosetele. M-a apucat de talie şi mi-a sărutat sânii, trecându-şi limba peste ei. În acel moment un fior mi-a trecut pe şira spinării. Am început să facem paşi mici, apropiindu-ne de pat. M-a lăsat uşor pe acesta şi şi-a dat pantalonii jos, rămând în boxeri. S-a aşezat peste mine şi m-a apucat de talie. M-a urcat mai sus şi m-a sărutat pe obraz. Mâinile lui se plimbau pe corpul meu. Mi-a deschis sutienul şi l-a aruncat pe podea. Şi-a apropiat chipul de sânii mei şi a început să se joace cu ei. Dinţii lui îmi muşcau sfărcurile, făcându-mă să gem. L-am auzind chicotind. Buzele lui au coborât mai jos, sărutându-mi abdomenul. Una dintre mâinile sale se juca cu sânul meu drept, iar cea liberă şi-o strecura în chiloţeii mei. A început să se joace cu acea zonă care tânjea de mult după el. Am început să gem din ce în ce mai tare, în timp ce el zâmbea.
Mi-a dat obiectul vestimentar jos şi s-a ridicat deasupra mea. Mi-a sărutat gâtul, trecându-şi limba peste piele. Şi-a dat boxerii jos şi şi-a apropiat trupul de al meu. Mi-a făcut din ochi şi m-a sărutat pe buze. M-a pătruns uşor. În acel moment un val de durere mi-a acaparat trupul. Am simţit ceva prelingându-se pe piciorul meu. Câteva lacrimi au început să se prelingă pe obrajii mei. A început să se mişte în interiorul meu, transformând durerea în plăcere. Mi-a înfipt unghiile în spatele lui. A gemut şi mi-a sărutat urechea. Buzele lui au coborât până la gâtul meu. M-a muşcat, penetrând cu caninii , pielea. Mi-am acoperit gura cu mână, abţinându-mă să nu ţip. Ritmul mişcărilor începea să se mărească, făcându-mă să gem din ce în ce mai tare.
După ceva timp trupul lui a căzut lângă al meu. Amândoi gâfâiam puternic. Ne-am învelit cu cearceaful, iar brunetul m-a tras în braţele lui. M-a sărutat pe frunte şi şi-a lăsat capul în părul meu.
- De acum înainte o să fii numai a mea.
Mi-a şoptit la ureche şi cred că am adormit. M-am întors cu faţa la el. Era atât de liniştit când dormea. Părea un îngeraş. Voi fi numai a lui? Nu prea cred asta. Sunt sigură că mâine îl va vizita Isabella , îl va săruta şi îşi va cere scuze, iar totul va reveni la normal. Mai bine nu îmi fac speranţe degeaba.
Mi-am luat telefonul de pe noptiera şi am văzut că era târziu. Am oftat şi am adormit la rândul meu.
A doua zi m-am trezit devreme. L-am privit pe Sasha şi am zâmbit. M-am dat jos din pat şi am început să îmi adun hainele de pe jos. M-am dus la baie şi le-am pus în coşul de rufe. Am dat drumul la apă şi am intrat în cabina de duş. Picăturile de apă se loveau de trupul meu. Am început să îl mângâi cu gelul de duş. Încă nu îmi venea să cred ce s-a întâmplat aseară. Cred că visez şi acum. Doamne! Nu mă lăsa să îmi fac false speranţe.
După 10 minute am ieşit din cabină şi m-am îmbrăcat cu un halat pufos. Am ieşit din baie. Soţul meu încă dormea. Am chicotit şi m-am dus la dulapul cu haine. Mi-am ales o lenjerie de culoare gri, o pereche de pantaloni scurţi albi şi un tricou gri cu dungi roşii. După ce m-am îmbrăcat, m-am încălţat cu o pereche de cizme albe. Mi-am pieptănat părul şi mi-am luat cheile de la maşină şi telefonul. M-am apropiat de brunet şi l-am sărutat scurt pe buze.
- Isabella!
În acel moment inima mi s-a oprit pentru câteva momente. De asta nu doream să îmi fac speranţe. Lacrimile se încăpăţânau să iasă la iveală, însă nu puteam să le las. Daniel şi Sonia m-ar ucide.
Am ieşit din cameră şi am coborât scările. Orice s-ar întâmpla nu voi putea să o înlocuiesc pe adorata lui iubită. Am ieşit din vilă şi m-am urcat în maşină. Am ieşit din curtea casei şi m-am îndreptat spre companie.
Am ajuns repede şi am lăsat maşina în parcare. Am coborât din automobil şi am intrat în clădire. Am urcat până la ultimul etaj şi m-am îndreptat spre studio. Nu ştiu de ce, dar lacrimile voiau să iasă la iveală. Am intrat în încăpere şi i-am văzut pe Will şi Sonia. Bruneta s-a întors cu faţa la mine şi a zâmbit. Am îmbrăţişat-o puternic începând să plâng. Fata a început să mă mângâie pe cap şi i-a spus blondului să aducă un scaun. Bruneta m-a aşezat pe scaun şi s-a pus în genunchi. M-a luat de mâini şi m-a mângâiat pe obraz.
- Sunt o fraieră Sonia! O adevărată fraieră.
- Alexa ce s-a întâmplat. Poţi avea încredere în mine şi în Will la fel.
I-am privit pe cei doi. În ochii lor am putut să văd tristeţe. Blondul s-a apropiat de mine şi s-a aşezat pe un braţ al scaunului. Şi-a pus mâna pe umărul meu şi m-a sărutat pe frunte.
- Aseară Alexander a venit distrus pentru că şi-a dat seama cine era cu adevărat Isabella. Am discutat şi apoi am făcut dragoste. În această dimineaţă am crezut că totul va fi bine, însă când l-am atins mi-a spus ”Isabella”. În acest moment simt că mor. Nu voiam să îmi fac speranţe false şi chiar supravieţuiam aşa, dar acum mă simt murdară. Am fost folosită doar ca Sasha să poată sau să încerce să uite că adorata lui iubită e o curvă nenorocită.
Bruneta a oftat şi s-a ridicat în picioare. M-a ajutat să fac acelaşi lucru şi m-a îmbrăţişat.
- Nu eşti o fraieră. Te laşi dusă de val atâta tot. Iubirea e imprevizibilă. Tot ce trebuie să faci e să crezi. Nu cred că Alexander s-a culcat cu tine doar ca să poată scăpa de Isabella. Dacă într-adevăr vrea să o uite pe ea şi să te cunoască, atunci lasă-te în braţele lui.
Cuvintele ei mă linişteau într-un fel. Am simţit o mână pe cap şi mi-am întors faţa. L-am văzut pe Will.
- Sonia are dreptate! Sasha e prietenul meu de o viaţă şi îl cunosc foarte bine. Iartă o singură dată. Şi Isabella a făcut a doua greşeală. Dacă îl ajuţi, o să o uite şi atunci va fi numai al tău. Să ştii că sunt de partea ta şi împreună o să îi ştergem amintirea acelei tipe din mintea şi inima lui Alexander.

[Katniss]

Helău dear am venit din nou pe aici şi să ştii că nu mai scapi de mine.
Aşa despre noul capitol, pot spune că nu m-a atras la fel de mult ca celelalte, adică ai avut descriere, dar nu mai făcut să îmi doresc să vreau să îl citesc încă odată, să îmi rămână întipărit în minte. Ai grăbit acţiunea destul de mult, iar scena de dragoste dintre cei doi ma lăsat rece.
Nu îmi place ai făcut propoziţiile prea scurte ( arată urât), mai ales că ai avut destul de multe repetiţii chiar iritante.
Oricum, se pare că Sasha a dato în bară, aşa că este de înţeles neîncredere Alexei. Sunt curioasă să văd ce se va întâmpla în continuare, aşa că aştept next bye, bye.
P.S. Sper că nu te-a supărat comentariul meu.

[Ymequa]

Ce imi place fic-ul tau. Imi pare rau ca nu am apucat sa las comm mai devreme, dar nu ma prea pricep la asta, asa ca mai mult citesc "din umbra". Titlul e interesant. Nu ma asteptam niciodata ca sa fie un nume de revista.
Povestea e una draguta si clasica (lucru pe care il ador). E trista, ce-i drept, are un gram (sau poate mai mult) de adevar, dar sper sa se termine cu bine tot si toata lumea sa fie fericita la sfarsit (desi imi imaginez ca va fi destul de greu acest lucru).
Personajele tale sunt foarte okay. Alexander asta e cam prostut, mai bine zic era pentru ca mai nou si-a deschis si el ochii (multumiri prietenului lui). Imi pare bine ca si-a dat seama cine e de fapt Isabella. Parca era prea frumos ca ea sa ii fie fidela. Chiar am crezut, la inceput, ca il iubeste numai pe el.
Alexa e asa de scumpa si iubitoare. Mie chiar mi-a parut rau pentru ea la unele faze. Felul in care el se comporta cu ea, faptul ca a vrut sa o bata, ca acum dupa ce au petrecut o noapte atat de frumoasa el spune numele proastei de Isabella. In ciudat tuturor lucrurilor este o fire puternia care stie ce vrea. Asta apreciez.

De reprosat sincera sa fiu nu am ce sa iti reprosez, poate doar faptul ca ai grabit putin actiunea in acest capitol. Ar fi frumos sa faci capitole mai lungi (pentru ca imi place sa citesc). De asemenea ceea ce mi s-ar parea interesant ar fi sa scrii un capitol si din perspectiva Isabellei, doar pentru a vedea cum percepe ea toate lucrurile astea.
In rest, iti urez spor la scris si te rog anunta-ma cand pui continuarea.