Poveste fără sfârşit

[Debb.']

Ok. Anculeee, dupa mess-ul ala superb trimise de je, ti-a fost frica de atacul cititorilor a? Ok, ok, sa las asta. xD Sa trecem la partea a doua. xD

Asa.. mi s-a parut la inceput cam plictisitor, insa totusi mi-a placut. Mi-a placut la inceput. Pot spune ca te-ai descurcat foarte frumos la capitolul descriere. E aceeasi neschimbata. ^^ Inca se afla sub comanda ta. Naratiunea este la fel de buna cum era. Imi place foarte mult. Dialogul.. saracul si-a luat zborul de pe aici. In fine.. greseli de tastare nu ai avut. Ce tot vorbesc? Niciodata n-ai avut greseli de tastare. ^^
Sooo.. astept urmatorul capitol cat mai repede.
Bafta si muuu~lta inspiratie in continuare. xD

[Yin]

Hey , scuza - ma de intarziere , ti-am spus pe mess cauza :))

Asa , sa incepem , la inceput , cum a spus sisu ' mi s-a parut putin plictisitor , dar pe parcursul actiunii am inteles defapt mesajul pe care ai vrut sa il transmiti.Ideea e ca nimieni nu poate sa - ti spuna ca n - ai destula descriere , sau ca ideea nu e originala , pentru ca chiar nu este asa si meriti toate laudele :X .Mie personal imi place foarte mult ca sti exact unde trebuie povestit , unde trebuie dialog si cel mai mult ca ne lasi dusi de actiune ; adica nu e ca majoritatea ficurilor , e unic ca sa zic asa . Celalalte sunt ceva de genu ' : "Buna , ce faci? " Bine , tu?" "Bine." .Al tau are acel ceva care ii face pe cititori , sau cel putin pe mine , sa ne / imi imaginez /imagineze tot ce scri tu acolo.
Acuma , zau asa? De ce nu te apuci sa scri o carte , eh? Eu as cumpara-o.

Abia astept continuarea si iti urez multa , multa inspiratie si imaginatie.:X


Edit Lynn : Scrie frate corect şi lizibil fără steluţe şi prostii prin posturi.

[Vir]

Am venit! Ancu >:D< ia sa vedem ce ai facut tu aici.

Uau! Bine, povestea deja s-a intors, s-a rasucit, s-a rostogolit si a trecut de la castele la I-Phone-uri. Nu m-as fi gandit niciodata ca vei ajunge pana in zilele noastre cu povestea asta. Foarte original. In plus, n-as fi crezut ca Sakura l-ar cauta pe Sasuke atata timp. E clar ca-l iubeste si ca e o fata foarte rabdatoare. :))
Descrirea mi-a placut, mai ales pentru ca treceai de la castele la laptop-uri si asa mai departe. Dialogul eu nu l-am vazut si nici nu cred ca i-am simtit lipsa. Naratiunea este foarte buna, ai trecut de la perioada veche la cea noua ca o pisica, am simtit ca timpul desi a trecut repede, fic-ul nu a fost grabit.

Astept urmatorul capitol! Sa vina cand vrea el! Te iubesc! >:D<

[Vero]

Hey ^^ Imi cer mii de scuze pentru intarziere dar mereu m-am luat cu alte treburi si uitam >.<. Imi cer scuze ^^". Dar cum ti'am promis, am venit =P. Mi'a placut capitolul ft mult:X. Ai truc la era noastra huh? Parca totusi tot mai interesant era pe vremea cealalta :)). Descrierea ca de obicei a fost inm cantitati mari, exact cum ne-ai obisnuit. Naratiunea este si ea frumoasa, actiunea nu este grabita si dialogul, inexistent :)). Greseli de tastare parca am vazut una dar nu e grava asa ca... Am vazut in doua locuri niste semne de punctuatie puse aiurea dar nu sunt nici ele prea grave. Te rog ft ft ft ft ft ft ft ft ft ft ft ft frumos sa nu renunti la el. Chiar nu merita sa renunti la el doar ptr ca nu ai multe comentarii. E un fic ft frumos si interesant. E pacat sa renunti asa la el. Astept nextuuu

Bisous, Contagieuse.

[KiDda]

Helllooo :D deci, am aparut si eu aici-sa :)) ca spun cate ceva despre acest capitol nou si surprinzator pe care l ai scris.
Ma bucur ca te ai hotarat sa l continui si este chiar reusit.
Naratiunea este buna, descrierea la fel, au fost cateva greseli de tastare dar nu erau atat de grave deci nu le am luat in seama. Despre dialog n am ce zice deoarece nu este in acest capitol deci, tot ce mai pot spune este ca abea astept capitolul 2, sa aflu ce se mai intampla si abea astept sa vad cum se regasesc :X
mult noroc
Ja ne! :*

[Shadow.]

După cum probabil aţi observat, m-am decis să continui. După cum am menţionat de mai multe ori, capitolele vor veni mai rar din cauza şcolii. Mulţi dintre voi intră ca şi mine pe ultimii 100 de metri, mai exact 2 luni de şcoală. S-ar putea să mai fie un capitol în vacanţa de paşte, s-ar putea.

Capitolul 2 :
- Pură coincidenţă -

Zorii zilei se arătau uşor, apărând ca din neant de după blocurile uriaşe ce păreau că urcă până la cer şi înapoi. Licărirea stelelor pălea uşor, suliţe puternice de lumină lovind pământul care se trezea din nou. Răcoarea nopţii urma să fie din nou înlocuită de canicula infernală de la sfârşitul lui aprilie. Rozalia stătea pe unul din fotoliile aşezate pe balcon, privind prin geamul deschis cum soarele îşi impune puterea asupra universului. Cu genunchii strânşi la piept şi cu capul plecat pe genunchi, ochii săi verzi ca o mare de smarald erau aţintiţi spre cerul senin. O mână caldă îi atinse umărul dezgolit şi ea ridică privirea spre persoana ce o privea cu atâta iubire şi blândeţe.
- Trebuie să mergem la liceu, mai şti ? murmură uşor apoi plecă de lângă fată.
Sakura zâmbi şi se ridică uşor îndreptându-se spre dormitorul său. Păşea uşor pe laminatele albe din living, paşii săi silenţioşi păstrând liniştea din încăpere. Apăsă uşor clanţa uşii şi păşi înauntru. Se privi în oglinda uriaşă din faţa ei. Imaginea ei era uşor ştearsă, parcă privindu-şi reflecţia într-un lac însă se vedea. Zâmbi. Un sentiment de bucurie îi acaparase toată fiinţa, ajungând şi în cel mai adânc loc. Nu ştia ce se întâmplase însă îi plăcea. Îşi trecu uşor mână prin părul răvăşit şi ciufuli uşor bretonul care stătea la fel de drept. Avea un zâmbet cât faţa, micile sale perle albe ieşind în evidenţă prin strălucirea lor. Întinse mâna şi deschise uşa dulapului. Frumos aranjată pe un umeraş stătea uniforma. Se îmbrăcă rapid cu cămaşa albă, lăsând deschişi primii trei nasturi şi ridicând-o, legând-o cu un nod deasupra buricului. La gât îşi puse o cravată roşie de mătase ce o lăsa cu nodul larg. Fustiţa scurtă, albastră îi era cu talie joasă şi îi ajungea până cu două palme deasupra genunchilor. O pereche de cizme negre până sub genunchi. Peste un sacou roşu şi ghiozdanul negru cu cranii albe pe el şi îşi împletii părul în două codiţe, aranjând bretonul să îi acopere ochiul stâng.ieşi împreună cu prietena sa pe hol.

***

Liceul din centrul Tokyo-ului era renumit pentru foştii săi elevi ce după absolvire deveniră oameni din înalta societate, mândrindu-se cu fiecare student ce învăţase şi învăţa în acea instituţie.
Institutul părea de departe o clădire imensă, adăpostită de o curte pe măsură. Studenţii aveau orele de pictură în aer liber sau în ateliere, orele de muzică în amfiteatrul de nord iar cele de teatru în cel de sud. Orele de sport se ţineau pe terenul din spatele institutului, înconjurat de alei înverzite cu diferite arome ce se împrăştiau prin aer.
Rozalia se aşeză uşor pe iarba moale de la poalele unui tei, prima oră fiind cea de pictură. Fetei îi plăcea acea oră. Era înconjurată de natură, ceea ce îi dădea posibilitatea de a produce o explozie de idei pentru desene în mintea fetei. Şuviţele-i rozalii picau pe foaia albă ce avea deja conturată pe ea creanga unui cireş înflorit.
- Dragi elevi, începând de mâine vom avea un coleg nou pe care sper să îl îndrăgiţi şi să vă înţelegeţi bine cu el aşa cum faceţi fiecare din clasă cu alţi colegi de-ai voştri.
Fata ridică privirea de pe lucrarea sa spre bărbatul a cărui voce străbătu liniştea peisajului. Ochii săi verzi îl fixară, privirea-i fiind aţintită asupra bărbatului. Strâmbă uşor din nas şi îl văzu cum înghiţi în sec. Înainte să lase privirea observă că se întoarse şi plecă grăbit spre intrarea în liceu. Lăsă iar privirea asupra foii, continuând să strâmbe din nas.
Cufundată în gândurile sale, nici nu observă ce se întâmpla în jurul său. Se trezi însă când o minge ateriză în faţa picioarelor sale. O mână puternică ridică mingea şi întinse apoi cealaltă mână spre fată, ajutând-o să se ridice. Odată ce se ridică în picioare privirea i se izbi de un abis întunecat delimitat de un spaţiu alb şi pur, ochii părând şi mai întunecaţi datorită genelor negre. Buzele trandafirii ce intrau într-un contrast perfect cu pielea albă erau ridicate într-un surâs pervers. Părul negru şi răvăşit avea lăsate două şuviţe în faţă iar restul făcut ţepi în spate. Rozalia mări ochii plăcut impresionată de persoana din faţa ei, recunoscând pe moment cine i se afişă în faţă. Buzale sale roşii formară un zâmbet satisfăcut, lăsând dinţii albi ce păreau nişte mici perle să îşi arate frumuseţea.
- Ne întâlnim ora viitoare în amfiteatrul de sud . şopti ea şi plecă de lângă tânărul ce era încă prea şocat de pura coincidenţă din faţa lui dar îşi reveni după scurt timp, schiţând un zâmbet satisfăcut. Avea să o revadă pe ea.


Sper că v-a plăcut şi mii de scuze pentru mărimea lui ;)).

[Debb.']

Ancule. <3 Sti ca te iubesc nu? Capitolul asta mi-a placuuuuu~t! Deabea astept sa vad ce se va mai intampla in continuare! <333

Deci, ce as putea zice? Capitolul pe cat de scurt a fost saracul, mi-a placut. Mai ales ultima parte. Ah, ah, cata curiozitate arde in mine. Descrierea, a fost si ea pe acolo si mi-a placut. Naratiunea.. ce sa mai zic? Ti-am mai spus de catralioane de ori ca imi place cum narezi. Dialogul.. trei replici. Foarte bine. Si putin dar si superb. Deloc sec si chiar foarte frumos. Greseli de tastare n-ai. Defapt, cand ai avut? Niciodata nu gasesc vreo greseala prin capitolele tale. Imi place cum asezi in pagina. Ti-am mai zis-o probabil. Ai un stil foarte ordonat de a lucra si asta imi place foarte mult. Se intelege usor tot ce scri.

Te astept cu next chapter.
Bafta si muuuuuu~lta inspiratie in continuare.
:bye:

[Rose ^^]

Buna, dar sa lasam introducerile la o parte si sa incepe m sa discutam despre capitolul tau.
dupa o perioada foarte lunga ai sosit iupi. Asa deci cum am mai spus iti iubesc povestea.
Chiar daca capitolul asta e cam mic e bun, ai avut descriere si dialogul e ok, actiunea e linistita, greseli nu sunt. Cum am spus ai accentuat bine sentimentele. Ceea ce imi place e ca tii tii lumea in suspans si pui si mister:P. S-au intalnit? s-au regasit? ce bine.... Vai dragostea asta. si tocmai la scoala se intalnesc? oricum e ok, zimi ca vor fi in aceiasi clasa:cry: sper ca e Sasuke..:)) Abia astept nextu sa vad ce o sa fie. Ce o sa discute. Doamen cat susupans.
Sper sa ma anunti. Spor la scris si bye>:D<

[Vero]

Hey ^^ In sfarsit ai pus nextul xD. Nici nu stii cat de mult ma bucur ca te-ai hotarat sa pui nextu`. E unul dintre ficurile mele preferate si imi parea ft rau daca renuntai la el. ^^' Mi-a placut capitol desi a fost cam scurt dar te iarta mosu`. Decat nimic :)). Descrierea este cea care imi place cel mai mult xD. Stii foarte bine sa descrii sentimentele si asta ma atrage foarte mult. Naratiunea este la fel de frumoasa ca descrierea. Actiunea nu a fost grabita si dialogul nu a fost sec. Deh au fost doua replici daca nu ma insel. Ba nu trei. Greseli de tastare nu am vazut. La primul paragraf, la ultima propozitie, ai inceput-o cu litera mica dar nu'i nimic. Se mai intampla. Se pare ca cei doi s-au reintalnit :>. De abia astept sa vad ce se mai intampla. ^^. So, astept nextu` sh nu uita sa ma anunti cand il pui desi stiu ca o s'o faci. Buh bye!

Bisous, Contagieuse.

[Vir]

Foarte dragut! Adica, mi-a placut mult, Ancule! Stii cum sa ne impresionezi. :>
Chiar daca multi dintre noi poate ca s-au saturat de acelasi inceput in care Sakura si Sasuke se ciocnesc la liceu, tu l-ai introdus intr-o cu totul alta dimensiune, desi dupa ce am citit ca baiatul i-a intins mana ca sa se ridice, am inteles ca a daramat-o pe biata fata. Oricum, mi-a placut toata aceasta intamplare atat de comuna, dar atat de neobisnuit introdusa in poveste.
Descrierea m-a captivat intru totul. Imi place, devine din ce in ce mai interesant, eu chiar cred ca in mintea ta stau mult mai multe idei decat ne-am putea imagina. Imi place mult liceul ala, e atat de... L-ai descris atat de frumos, ca imi lasa gura apa. :))
Narezi frumos, am mai zis-o de vreo cateva ori, dar daca asta faci, nu stiu ce altceva as putea spune.
Dialogul e... misterios, as putea spune. Mai ales ultima replica, a fost atat de... bine aleasa. Atat de misterioasa. Nu mi-a lasat deloc impresia unei reintalniri siropoase cu lacrimi si cuvinte ce m-ar lasa rece. :))
Greseli... Am vazut una si e de mirare ca n-am uitat-o inca. Ai scris "sti" in loc de "stii", dar asta e ultimul lucru care conteaza, tocmai d-aia l-am lasat la urma.
Felicitari pentru capitol! A fost placut de citit si misterul pe care l-ai lasat in capusorul meu ma va bantui pana vei posta urmatorul capitol. Esti geniala si vei fii mereu.