Capitulare

[MiraA]

Awww :X ai pus nextul....ce bine imi pare k am intrat pe zup...
Eric...stiu ca iti place numele asta...si mie imi place:X
Caleb trebuie sa fie un artist desavarsit daca un conte ii vrea serviciile
Pacat k Eric trebuie sa se casatoreasca :(( poate dupa ce il cunoaste pe Caleb isi va amana nunta:)) sau o va anula
Abia astept sa vad cum se vor cunoaste mai bine...poop
si astept nextul ubita:*

[Drama Queen]

Vin si eu cu un comm ( cam tarziu se pare)
Greselile ti le-a corectat Music, asa ca nu o voi mai face si eu, doar asa ca sa lungesc un post.
Caleb mi se pare un tanar care stie ce vrea si nu ezita sa isi foloseasca frumusetea si talentul pentru a urca in ierarhia sociala.
Contele mi se pare un barbat cu adevarat interesant. Totusi, nu stiu de ce dar aveam impresia ca din moment in moment avea sa "sara" pe Caleb. BTW aceasta impresie nu m-a parasit inca.


Sa vedem ce surprize aduce nextul. Chuuu

[Beatrix LaVey]

Buuun, multumesc pentru cometarii, fetle mele >:D<
Am venit cu nextul :d
Lectura placuta ^^

*

Am dat afiramtiv din cap in acel moment si i-am zambit bine dispus contelui, fiind de acord cu ceea ce spusese. Continuam insa sa ma gandesc la Lucas, bunul meu prieten trecut in nefiinta cu putin timp inainte. Eric ma indruma catre intrarea in casa si am intrat impreuna intr-o biblioteca mare si plina de carti. Barbatul se aseza in spatele unui birou plin cu documente, pe un fotoliu din catifea neagra, iar mie mi-a oferit unul in fata sa. Se aseza cu coatele me suprafata ciocolatie a acestuia si isi impleti degetele, asezandu-si barbia pe ele.
Pozitia adoptata de el ma starnea, asa ca m-am sculat repede si, cerandu-mi iertare, i-am cerut sa nu se miste de acolo, apoi am disparut in acelalalta camera. Am luat o foaie si m-am intors in biblioteca, asezandu-ma in fata sa si incepand sa-i desenez chipul frumos. Eric zambi in acel moment si spuse:
- Nu te-ai putut abtine?
Dau negativ din cap, iar el isi fixa ochii asupra mea, facandu-mi obrajii sa se inroseasca usor, fiindca niciodata nu mai statusem asa de aproape de un barbat. Intunericul in camera insa era usor deranjant, iar el spuse ca va aprinde lumanari, insa eu am sarit in sus:
- Nu te misca! Spune-mi unde sunt si le aprind eu.
Afirmatia mea se parea ca il amuzase pe conte, care incepu sa rada si mi-a indicat sertarul de la birou, aflat pe partea lui. M-am dus acolo si am tras usor de acesta, evitand sa-l lovesc pe conte in graba mea. Cu greu insa se lasa tras greu, iar eu, dezechilibrandu-ma la un moment dat si din cauza pozitiei usor neplacute a trupului, am fost nevoit sa ma sprijin de el, mana alunecandu-mi pe coapsa sa. Am tresarit si mi-am retras-o imediat, evitand sa-l privesc in ochi pe baiat, fiindca ma inrosisem groaznic in obraji.
- Imi... Imi cer iertare, m-am...
- Nu-ti cere, spuse scurt si imi zambi, dupa care eu mi-am reluat incercarea de a deschide sertarul, reusind intr-un final. Am luat cateva lumanari si, asezandu-le in suportul lor, le-am aprins rapid si mi-am continuat schita. Imi place cum lucrezi, spuse Eric si continua sa zambeasca, iar eu m-am rosit usor a nu stiu cata oara pe ziua de azi. Cati ani ai, Caleb?
- Nouasprezece, raspund scurt si ii aud un '' Multi inainte! '' voios din cale-afara. Multumesc la fel, spun incet si ii zambesc la randul meu, terminand intr-un final schita chipului sau, dupa care m-am ridicat in picioare, rostind: Ar cam fi cazul sa plec, s-a facut tarziu si...
- Cum sa pleci?! a exclamat Eric usor ingrijorat, sarind de pe scaun si apropiindu-se de mine. Ploua cu galeata, imi spuse si eu abia acum realizez ca asa era, ploua cu galeata, probabil cu bucati de gheata, fiindca se auzeau lovituri puternice asupra acoperisului conacului. Stai aici, continua zambind. Avem o noaapte intreaga la dispozitie, putem vorbi despre multe, imi spuse linistindu-ma.
Am dat afirmativ din cap, zambindu-i lui Eric, insa eram usor rusinat de situatia in care fusesem pus, insa contele isi aseza mainile pe umerii mei din spate si isi apropia buzele de urechea mea, rostindu-mi ca va fi interesant. Suflarea sa fierbinte imi facu trupul sa fie strabatut de niste fiori placuti, tresarind.
M-am intors cu fata la el si i-am aratat schita pe care o facusem, semanand incredibil cu el. Incercam sa nu fiu retras si rusinos, fiindca nu voiam sa rada de mine din cauza acestui lucru, insa nu parea ca ar fi un astfel de om, unul care sa rada de alte persoane.
- Tu chiar ai un adevarat talent, imi spuse batandu-ma prieteneste pe umar, dupa care trecuram in alta camera. Imi cer scuze pentru impolitete, am fost atat de absorbit de discutia cu tine incat nu mi-am dat seama ca nu te-am servit cu nimic!
- Eric, te rog! spun uimit. Nu am venit aici sa ma servesti, ci sa te servesc eu pe tine si sa-ti fac portretul tie si logodnicei tale. Contele se intuneca la fata de cum auzi de logodnica sa, iar eu am ramas impietrit. Nu intelegeam ce e in neregula, daca am spus ceva rau. Iarta-ma daca te-am suparat, rostesc in soapta dupa cateva momente de tacere, lasandu-mi chipul in jos.
- Nu e vorba ca m-ai suparat, rosti contele si lua doua pahare de cristal si o sticla cu vin foarte bun si turna in acestea, punandu-mi unul in fata. E vorba... Nu ma intereseaza sa-i faci portretul ei, doar mie. Adica... Sunt constient ca arat bine, insa frumusetea trece, iar eu vreau s-o pastrez intr-un fel. Plus ca nu ma intereseaza doar portretul meu, ci si peisaje... Si chiar si tu, daca vrei sa mi te daruiesti, rosti la un moment dat facandu-ma sa tresar, fiindca asta ii zisese Lucas unui baiat candva, de fata cu mine. M-am uitat contrariat la el, iar Eric continua: Cred ca iti poti desena singur chipul, asa e?
M-am linistit cand i-am auzit explicatia si am dat afirmativ din cap, zambind mai apoi copilareste. Acum chiar ma amuza ceea ce zisese, plus ca eu ma gandisem la cu totul altceva.
- Iti plac tablourile, sa inteleg? am intrebat dupa ceva timp si el dadu afirmativ din cap, dupa care lua o gura din pahar, incurajandu-ma si pe mine s-o fac. Am gustat vinul foarte bun, de altfel, si Eric a continuat:
- Doresc sa-mi umplu casa cu aceste tablouri. Voiam sa te rog... Eu am un castel in munti, explica zambind, si sunt acolo niste peisaje superbe pe care te-as ruga sa le desenezi. Mai sunt si la mare cateva, apusul soarelui e magnific acolo. Si chiar si rasaritul, spuse zambind. Bineinteles, asta daca vrei sa mergi cu mine. Totul este contracost, tu imi spui pretul iar eu iti voi da totul, plus un bonus, rosti si scoase niste bani sa mi-i intinda, insa am intins mana, dand negativ din cap, cerandu-i din priviri sa inceteze. Insista ce insista sa iau acei bani pana in momentul in care am deschis gura si am spus:
- Cand tablourile vor fi terminate ma vei plati, asta daca iti vor placea si vei vrea sa le cumperi. Daca nu-ti vor placea imi vor ramane mie. Si... Sunt dispus sa merg cu tine, spun pe o voce usor rusinata, fiindca eu nu mai fusesem niciodata plecat la munte sau la mare, eu abia daca iesisem din orasul asta amarat al nostru. Eric, eu... Stii, eu nu am...
- Nu trebuie sa imi explici, stiu si stai linistit, voi avea eu grija de tot, ma intrerupse cu zambetul pe buze. Imi face placere sa te iau cu mine, esti o persoana foarte inteligenta si placuta. Afrimatiile sale ma facura sa ma rosesc din nou. Majoritatea contilor pe care ii cunoscusem se comportasera de-a dreptul urat cu mine, ma injosisera, insa el facea doar sa ma laude si sa imi spuna ca sunt bun si alte calitati pe are eram constient ca le am, insa nu eram genul de persoana care sa imi arat calitatile, eram mai mult modest. Am mai luat o gura din vinul din pahar, ascultandu-l pe Eric: Problema e similara celei a lui Lucas, imi spuse, iar eu am tresarit puternic, devenind palid. Am spus ceva gresit? ma intreba atintindu-si privirea asupra mea.
Am dat negativ din cap, dupa care am spus un '' Nu '' stins in incercarea de a intari faptul ca nu ma deranjase. Si chiar nu ma deranjase, doar ca nu ma asteptasem ca el sa aduca vorba de Lucas.
- L-ai cunoscut? intreb in soapta si oftez, neputandu-ma abtine. Imi era atat de dor de el, in ciuda faptului ca se intamplase cu putin timp in urma ca el sa treaca in nefiinta.
- Da, mi-a fost prieten. De-asta s-a sinucis, cred, in mare parte, imi spuse Eric. Stiu si ce facea si cu ce se ocupa, imi povesti barbatul cu tristete in glas. S-a sinucis fiindca trebuia sa se casatoreasca cu una de care isi batuse joc sau cam asa ceva, rosti dupa ceva timp, iar eu, vazand ca stie, am dat afirmativ din cap, constient ca nu am de ce sa mai ascund.
- Probabil stii ca Lucas nu voia sa se afle despre ceea ce era, nu? spun incet, iar contele dadu din cap si zambi trist. M-am multumit ca stia, fiindca simteam ca Eric era foarte de treaba si aveam sa ma imprietenesc cu el.
- Da, stiu prea bine si nici nu am de gand sa spun, rosti incet. Si tu esti la fel? ma intreba, iar eu am inclinat negativ din cap. Bun, rosti si ochii ii sclipira intr-un mod ciudat, insa nu am bagat de seama atunci, continuand sa il ascult: Ei bine... Eu sunt nevoit sa ma casatoresc cu o fata, contesa nu stiu care, spuse nepasator, insa problema e ca mie nu-mi place si nu o vreau de sotie. Am doar douazeci si cinci de ani, ce treaba are ea cu mine? Nu vreau sa ma insor de la varsta asta, nu ma intereseaza persoana ei. Asta vor parintii ei cadou de nunta, un portret al nostru, insa pe mine chiar nu ma intereseaza. M-ai bine mi-as face portret cu un purcel! exclama tanarul revoltat, iar eu am inceput sa rad. In scurt timp incepu si el sa rada, multumit de reactia mea. Pana la urma ti-ar place sa mergem impreuna la castelul din munti? Poate si in alte partil, in momentul asta sunt prea entuziasmat.
Am mai luat o gura din vin, insa, neobisnuit sa beau, incepuse sa ma doara capul. Continuam sa rad incontinuu si sa dau afirmativ din cap, constient insa ca accept sa merg cu el. Chiar era de treaba contele de Lioncourt si ma bucuram enorm ca il cunoscusem.

[Addeh]

M-ai - Mai
partil - parti
Well, ma bucur enorm ca ai postat. Cu toate ca vroiam ceva yaoi [ Bine, gresesc, vroiam mai mult ] :)) Sper sa vina cat de curand. Si e in regula daca va fi o "legatura" intre Caleb si Contele de Lioncourt.
Mda, deci reformulez... Contele imi pare din ce in ce mai simpatic si atragator, ofc. :X Sweetie, nu mai are rost sa-ti zic (,) ca astept urmatorul capitol, right? So... Spor! :]

[Vero]

Hey Gabytsswh ^^ In primul rand as vrea sa iti multumesc pentru ca m-ai anuntat ca ai pus nextul. [Chiar doua]. Mi'au placut capitolele acestea doua, sincer. Au fost interesante. O sa iau fiecare next in parte.

First. M-a placut capitolul. Fantome xD. Ti'am zis eu ca Lucas e fantoma. ^^. Asa, descrierea a fost prezenta in cantitati mari la asta nu am ce comenta. Naratiunea a fost si ea la fel de frumoasa precum descrierea. Actiunea nu mi s-a parut grabita si dialogul nu a fost sec. Capitolul asta a fost parca mai scurt decat cele precedente :-?. Sau mi se pare mie? Am terminat cu primul next.

Second. Si capitolul acesta a fost foarte frumos. ^^ Sa inteleg ca cei doi vor forma un cuplu? Frumooos. Chiar as vrea asta. Si aici descrierea este prezenta in cantitati maari. Nu am ce comenta la acest aspect. Naratiunea, idem First. Actiunea nu mi s-a parut grabita deci imi place. Dialogul nu a fost nici pe de parte sec. Greseli de tastare ai mai avut dar nu sunt grave. Nici capitolul asta nu a fost prea lung dar merge. Ce m-a deranjat:

Continuam insa sa ma gandesc la Lucas, bunul meu prieten trecut in nefiinta cu putin timp inainte.

Ai mai spus asta si in capitolele precedente. Nu mai era cazul sa il pui si acum.

So, atat am avut de spus. Astept nextul si nu uita sa ma anunti cand il pui. Buh bye! :*

[hiimera]

Gabi imi cer scuze ca nu am lasat comm mai dinainte, puteam fi si prima.. dar nu am putut lasa.. nu stiu, poate din cauza lenei. :)) Mai stii..
Oricum chiar daca nu a-si lasa comm totusi a-si citi. pentru ca imi place modul tau de a povestii, a descrie. Mai ales ca ideea acestui fic este una cu totul noua si foarte interesanta. capteaza atentia tuturor. :X:X mai ales a mea. ;;)

Ca si restul capitelor, tin sa te felicit, pentru tot. Contele asta.. hmm e un scump, chiar vreu sa fie buni prieteni, mai stii si pe unde se ajunge. Nu stiu de ce , dar am vaga impresie ca Lucas are de aface cu toate astea, sau poate ma insel, dar asa imi vine sa cred, imi da de inteses ca Lucas e implicat. :))
Deci Caleb e chiar un artist desavarsit. :> Vreu sa-mi dea lectii de desen, poate asa ma mai perfectionez si eu putin. :)) :X

Cam atat am avut de spus, stiu nu foarte multe. insa mi-a placut acest capitol astept urmatorul.. sigur il asteptam cu toti si sa nu uiti sa ma anunti. :*
Ceau, Ceau !! >:D<

[Beatrix LaVey]

La insistentele unei bune pritene... De fapt mi-a adus aminte ca azi tre` sa postez... :| Postez:))
Trec epste ingrozitoarea durere de cap si peste faptul ca fac greseli de scriere si va dau noul capitol >:D<
Mutlumesc tuturor pt comentarii si ma bucur mult ca va place!
:*
Lecturare placuta! ^_^

*

- Caleb, esti bine? ma intreba Eric punandu-si ocrotitor mana in jurul umerilor mei. Eram usor ametit si capul imi pulsa. M-am intors cu privirea catre Eric si mi-am ascuns chipul in scurbura gatului sau, abandonandu-ma acolo. Nu intelegeam ce e cu mine, eram groaznic de amtetit si imi venea sa urlu din cauza trupului meu. Se intamplase ceva cu mine, ma gandeam ca fusese ceva in vin menit sa ma faca sa imi pierd mintile sau ceva de genul...

- Nu, rostesc ametit, prizandu-ma cu bratele de gatul lui Eric. Isi apropie buzele foarte ince de gatul meu, dupa care urca spre ureche. Ii simteam rasuflarea calda pe pielea mea si ma simteam usor starnit de chestia asta. Isi lipi buzele de gatul eu, dezmierdandu-ma usor, mangaidnu-ma cu atingerea lor fina.
- Ce pot sa-ti fac sa te simti bine? ma interba incolacindu-si mainile in jurul taliei mele, avand grija sa-mi ofere atingeri cat mai tandre si mai fine. Mana i se strecura usor prin camasa mea deschisa la gat, ajungand pe piept si inceapnd sa atinga usor fiecare particica a trupului ce ii era in cale. Se comporta atat de tandru... Eu insa eram groaznic de alarmat, mai alarmat ca ma ametisem asa rapid din cauza bauturii, fiindca ceea ce facea Eric era nepermis, eram doi baieti!
Contele ma lua in brate si ma duse pana in camera lui, acolo unde era patul. Ma puse pe suprafata moale a acestuia si se aseza langa mine, incepand sa-mi mangaie cu atentie fiecare particica din trup. Imi deschise nasturii de la camasa si imi de scoperi pieptul, incepnad sa-mi sarute mugurii intariti ai acestuia. Ii prinse pe rand intre buze si incepu sa-i rasuceasca usor, sa-si treaca de multe ori limba peste fiecare in parte.
- Te rog, Eric... Nu mai face! ii spun scancind. Te implor, nu... Nu-mi place, e ciudat, continuni inchizandu-mi strans ochii, fiindca trupul ma trada in cel mai josnic mod cu acesta, mai ales in cazul in care era un barbat si era si strain pentru mine.
- Dulceata, va fi bine, te asigur, imi spuse in soapta, dupa care imi acoperi buze cu buzele sle fine. Era un sarut bland, tandru si pasional, insa pe mine ma imspaimanta faptul ca el, contele de Lioncourt, era in pat si profita de ameteala mea si faptul ca abia ma mai miscam.
Mi-a picat fisa in acel moment: il cunostea pe Lucas, iar Lucas... Stiam prea bine ca Lucas ura femeile si-si batea joc de ele cu fiecare ocazie, traia gustandu-le teama si frica, adora sa le faca rau. Ii placea in schimb sa se distreze cu alti barbati, ceea ce ma ingrijora, fiindca de multe ori se auzeau tipete din camera aceea si scancete. Nu ma gandeam...
- Eric, tu si Lucas...? am intrebat uimit, tusind si scancind cand mana sa imi ajunse pe abdomen si incepu sa ma mangaie cu varful degetelor, facandu-ma sa tresar. Din nou era incredibil de tandru. Si-a lipit buzele de buzele mele pentr a doua oara, la fel de frumos ca si mai inainte. Daca n-ar fi fost baiat...
Mi-a parcurs conturul acestura cu limba, dupa care si-o strecura in interiorul gurii ele, cautand-o pe a mea, inspectand incet fiecare coltisor, trecandu-mi-o peste dinti si facandu-ma sa mormai usor. Nu acceptam in ruptul capului sarutul, insa nu-mi permiteam sa rup sarutul, nu puteam, intrucat imi barbia itnre doua degete. Mi-am inchis ochii, fiindca mu-l puteam privi, ma inrosisem tot. Era atat de ciudat ceea ce se intamplat incat imi venea sa intru in pamanat de rusine.
- Te implor, inceteaza! ii cer in soapta lui Eric de cum mi-a dat drumul buzelor. Tremuram din cap pana-n picioare, plus ca aproape plangeam de teama. Eric! am exclamat cand am simtit mana cum incerca sa ma ridice pentru a ma dezbraca. Te implor!
Plangeam. Lacrimile cristaline imi curgeau pe chipul livid acum. Nu intelegeam de ce imi face tocmai mie toate treburile astea.

- Caleb! am auzit ca ma striga.Am deschis ochii in acel moment, intalnindu-i pe cei ciocolatii si dulci ai lui Eric. Am sarit in sus incercand sa ma apar de el. Te implor, am continuat, nu-mi face rau!
- Nu-ti fac, scumpete! imi spuse si ma lua protector in brate, strangandu-ma la pieptul sau. Niciodata nu-ti voi face ceva rau, puiule! mainile sale ma mangaiau usor acum. Mi-am rotit chipul imprejur, realizand ca ma aflu in patul sau, in bratele sale.
- Ce s-a intamplat, Eric? De ce ma atingeai in felul acela? am intrebat scancetand, inghitind in sec si privindu-l cu lacrimi in ochi.
- Nu ti-am facut nimic, imi spuse si isi lipi fruntea de a sa, dandu-mi parul din ochi. Caleb, ai lesinat, imi spuse lasandu-ma cu gura cascata. Imi cer iertare, vinul poate a fost prea tare pentru tine. E foarte vechi. Poate asta te-a facut sa lesini, explica oftand. Era ingrijorat. Ce voiai sa-mi spui? Nu te-am atins decat cand te-am prins in brate si cand te-am adus aici. Au trecut trei sferturi de ceas de cand dormi, imi mai spuse si imi dadu atent parul de pe chip.
- Am... Am visat, rostesc si imi las capul in scurbura gatului sau. Ma... Ma mangaiai, spun incet si am rosit puternic.
Eric zambi in acel moment si am vazut pentr a doua oara acea sclipire ciudata in ochii sai, insa nu ma mai ingrijoram, eram chiar fericit.
- Haide, a fost doar un vis, rosti si isi apropie chipul de al meu, ajungand sa ma sarute pe frunte. Isi tinea capul foarte aproape de al meu si deja incepusem sa rosesc. Nu-mi venea sa cred ca visasem acele lucruri cu el. Eram fericit ca nu rade de mine, insa ma ingrozea gandul ca visasem asta, mai ales fara sa am vreun motiv concret.
Tremuram inca si eram transpirat tot, incepuse sa-mi fie frig. Am scancit si m-am lasat tot mai tare in bratele lui Eric, care isi pusese deja mainile in jurul taliei mele si ma mangaia usor si bland, incercand sa ma faca sa ma simt mai bine. M-a infasurat in cearsaful de pe pat si m-a ridicat din pat ca pe un copilas mic, moment in care eu am scancit si am intrebat speriat:
- Ce faci?!
- Sst, nu te speria, mergem doar sa facem o baie.
'' O baie?! Amandoi?! '', m-am intrebat in inte si deja incepusem sa tremur iarasi, nemaistiind ce sa fac. Era a doua oara cand imi venea sa intru in pamant de rsine si nu stiam cum sa ma comport. M-am lasat dus in baie de catre Eric. Era cald in incaperea deja scufundata in aburi. Am vazut atunci o vana mare si plina cu apa, iar pe suprafata acesteia se aflau petale roz de flori. Am scancit in momentul in care Eric mi-a dat cearsaful jos si m-a dezbracat de haine. A ramas catva timp si m-a privit atent, dupa care si-a apropiat buzele de urechea mea si mi-a soptit incet:
- Esti un scump!
Am tresarit din nou, fiindca ceea ce auzeam imi aducea aminte de vis. Isi arunca rapid hainele si mi-am coborat privirea pe trupul sau, cazand pe locul dintre picioarele sale, ce parea usor intarit. Am rosit si mi-am ridicat privirea catre ochii sai, incercand sa-i zambesc ca sa nu se supere. Se apropie de mine si ma prinse in brate, ridicandu-ma si intrand cu mine cu tot in vana cu apa fierbinte.
- Arde! am spus in soapta cand m-a asezat in bratele sale, pozitionandu-ma intre picioarele sale. Nu stiu de ce, insa ma gandeam numai la faptul ca barbatia sa se afla acolo, aproape atingandu-ma. Incepu sa imi dea cu apa fierbinte pe spate, trecandu-si usor mainile peste umerii mei, apoi mi-i cobori pe abdomen si mangaie usor, imi dadu cu apa si pe piept si apoi ma trase usor spre el, lipindu-mi spatele de abdomenul sau. Am tresarit cand l-am simtit ferm in apa acolo, atingandu-ma pe mine, insa m-am calmat de cum am realizat ca erau doar prostii lucrurile la care ma gandeam si nu era nimic ingrijorator.
- E mai bine acum? ma intreba si ma intoarse catre el. Fata ii radia de bucurie si era o dulceata de baiat, un conte de nota zece, se comporta cu mine ca si cum i-as fi fost frate sau un prieten foarte apropiat. Am dat afirmativ din cap si el ma prinse de barbie, tragandu-ma usor spre el si, privindu-ma in ochi, imi spuse zambind: Imi vine sa te pap la cat de frumos esti, Caleb!

[hiimera]

Ahh te-ai oprit in momentul ce-l mai bun.. te tin eu minte Gabi.. >:)
Sa evenim: ai avut greseli, insa nu mai stau sa le corectez fiindca sunt sigura ca esti constienta de ele, poate ai sa vi si cu un edit. :-)

Capitolul a fost super, deci ma tot intreb oare Caleb a visat, sau nu ? ;;)
Ca mi-e mi s-a parut destul de real. Si ar fi cam real, fiindca ma gandesc eu ca daca era ametit, putea sa se trezeasca brusc asa si sa se pomeneasca intr-o pozitie anume cu contele, dar Eric sa-i spuna altceva, pentru a nu se da de gol. [halal explicatie.. :)) dar sigur intelegi tu. Sper.]

Modul tau de a scrie mereu ma farmeca, uff imi vine mie acum sa te pap, insa nu cum vrea Eric sa-l pape pe Caleb. Eu doar vreau sa te strang in brate, doar atat. ;))
Abia astept urmatorul capitol, chiar ma ti in suspans, ar trebui sa te dau in judecata pentru asta. =))
Si sper ca durerile de cap sa iti treaca, nu te forta. :(
Kiss* Kiss*

[Yaku-chin]

Ehhh eheee:))ultima propozitie da muuulte de gandit.
=))App : buna:d imi fac si eu intrarea:D cica..de mult timp voiam sa-ti citesc ficul..dar lenea , lenea asta ma distruge! serios ! ma omoara incetul cu incetul. Daaaarr am citit:D E si asta ceva, nu?:o3 Si am si comentat:o3 si asta e ceva, nu?^__^"
Oricum, da-mi voie sa-ti spun ca mi-a placut. In special misterul care il dai in legatura cu personajele. cu Lucas, cu Eric, cu gandurile lui Caleb si parerile sale, da mi-a placut.
Ce pot sa spun? Astept continuarea. Succes la scris si multa inspiratie. Sa vi rapid cu nextul!

Bye bye!:*

[Beatrix LaVey]

My sweethearts::X Va multumesc petnru comentarii si apreciez mult ca va dedicati timpul pentru a citi si va spune parearea despre ceea ce scriu :o3 >:D<
Continuarea acum:

*

Tremuram din cap pana in picioare si nu stiam cum sa ma comport. Era groaznic de ciudat si nu pricepeam. Putea sama lase sa sta si pur si simlpu in apa fierbinte, insa nu, el ma tinea chiar in brate, facandu-ma sa ma rosesc puternic. Nu negam, era placut, atingerile ii erau asa fine si nu erau deplasate, insa mie mi se parea ciudat, probabil unde nu mai fusesem apropiat niciodata in asa fel de un baiat.
Afirmatia sa ca m-ar putea manca m-a facut sa incep sa tremur. Privirea-i dulce insa reusise sa ma linisteasca doar in cateva momente, hipnotizandu-ma parca. Avea un dar special care ma facea sa am incredere in el, era asa dulce, bland si tandru incat imi venea sa-l mancanc eu pe el. Asa prieteni chiar ar fi trebuit sa existe. Nu imi dadeam seama daca ceea ce se intampla era din cauza ca urmareste ceva.Stiam ca vrea sa merg cu el la munte, insa realiza si el ca nu ma putea convinge asa, fiindca se stia prin toata inalta societate de mine, baiatul de care se indragostisera majoritatea fetelor, uitand de pozitia sociala si de familia lor.
- Deci esti de acord sa mergem la castelul din munti? ma intreba de-ndata ce am ajuns iarasi cu spatele lipit de pieptul sau. Imi soptea incet la ureche, gadilundu-mi pielea sensibila cu respiratia lui incredibil de calda si de cuceritoare. Am dat afirmatid din cap ca da, sunt de acord sa mergem la castel.
M-am intins dupa o petala roz de pe suprafata apei si am luat-o, apoi m-am asezat iarasi in aceeasi pozitie, lipindu-ma de el si lasandu-mi capul pe spate, pe umarul sau. Nu il deranja, parea chiar incantat de felul in care ma comport, asa ca se intoarse catre mine si buzele usor intredeschise lasara sa se distinga un zambet. Mi-a atins obrazul in acel moment intr-un sarut usor cu buzele fierbinti si fine pe care in acel moment simteam o nevoie apasatoare sa le gust si sa le devorez.
- Esti asa simpatic atunci cand zambesti! imi spuse si lua de pe marginea vanei niste sticlute cu uleiuri parfumate. Defacu una dintre ele si isi turna in palma, dupa care isi freca mainile una de cealalta si incepu sa mi le treaca pe trup, pe muschii pieptului ce erau usor incordati si se vedeau incantator in lumina difuza din camera. Relaxeaza-te, Caleb! ma sfatui atunc, iar eu mi-am inchis ochii, ascultand ploaia violenta cum se lovea de acoperisul conacului. Se auzeau batai puternice in acesta, semn ca ploua cu bucati de gheata, iar eu m-am infiorat in acel moment.
- Eric, de ce esti asa? am intrebat usor ingrijorat. Stiu prea bine cu cine am copilarit, insa te asigur ca eu nu sunt ca Lucas si nu fac nimic din ce face si el cu baietii, rostesc rusinandu-ma, dar si zambind trist in acel moment, fiindca ii luasem numele bunului meu prieten si spusesem despre el ceva usor jignitor, cu toate ca stiam ca pe Lucas niciodata nu-l deranjase ceea ce era si recunoscuse in fata oricarei persoane care avusese curiozitatea de a intreba acest lucru.
Am oftat apasat, iar Eric isi aseza mana pe abdomenul meu tare si cu muschi ce ieseau usor in relief, iar pe cealalta si-o folosi ca sa ma prinda de barbie si sa ma intoarca spre el, zambind siret.
- Nici nu ma gandisem la Lucas cand te mangaiam, scumpule, imi spuse si isi trecuse limba peste buze, lingandu-si-le usor. Doar ca imi place sa o fac, trupul tau parca cere mangaieri, ai o inocenta dulce care atrage pe oricine. Esti si foarte bine educat, imi spuse apropiindu-se de mine, iar eu am rosit din nou, nestiind insa de ce, ori din cauza apropierii lui prea mari, ori din cauza laudelor ce veneau cu carul acum din gura lui.
Mi-am inchis ochii lenes, ascunzand in spatele pleoapelor albastrul marin si vrajitoresc, dupa cum spusesera batranii cand ma nascusem. Mi-am pus linistit mana peste mana sa de pe abdomen, jucandu-ma usor cu degetele, in special cu cel aratator. Cealalta am lasat-o sa cada in apa, insa am avut nenorocul de a atinge chiar ceea ce nu trebuia, si anume barbatia baiatului. Mi-am deschis ochii si am rosit puternic, neindraznind sa-l privesc. Mana mi-am retras-o repede din acel loc, speriat.
Eric iinsa nu parea deranjat de ceea ce facusem, ci chiar zambea multmit. Ochii ii sclipeau iarasi intr-un mod ciudat.
- E prea devreme daca plecam maine dupa-amiaza? ma intreba si eu am tresarit uimit. Sa inteleg ca da, e prea devreme, rosti dupacateva momente, iar eu am dat negativ din cap foarte repede.
- Imi pare rau, rostesc, dar m-ai luat pe nepregatite, nu ma asteptam sa se intample asa de rapid. Trebuie sa vorbesc cu bunica, sa-mi zica si dumneaei ce crede despre aceasta plecare. Plus ca am nevoie de bani si...
- Lasa banii! Nu conteaza, voi avea eu grija de asta, plus ca e castelul meu si nu ma deranjeaza sa stai acolo, chiar imi face placer. Bunica ta va accepta, nu-ti face griji. Va accepta daca si tu vrei asta, desigur..
M-am rotit catre el cu totul, punandu-mi un picior peste coapsa lui ferma, iar pe celalalt mi l-am strecurat pe sub cealalta. Ramase surprins pentru cateva minute, insa nu se putuse stapani sa nu zambeasca. Imi dadu parul din ochi si isi apropie incet chipul de cel al meu.
- Multumesc, am rostit incet. Atuinci voi pleca sa-mi fac bagajele, continui ridicandu-ma din apa, insa el ma prinse de talie, ridicandu-se in spatele meu. Inainte ca eu sa ies ma trase langa el, lipindu-si trupul de trupul meu, simtindu-i fiecare muschi al abdomenului presand usor pe spatele meu.
- Nu pleca! Vei merge maine, spse si ma lua incet, punandu-ma inapoi in apa calda. Mi-am lasat corpul sa alunece usor sub apa, iar Eric se lasa si el in apa. Stateam amandoi unul langa celalalt. Tanarul ma prinse de mana in apa si stranse usor, iar cand nu am mai putut sa-mi tin respiratia m-am ridicat la suprafata, iar el ma urma in scurt timp, respirand amuzat. M-am ridicat in picioare in apa ce-mi venea pana la brau si m-am dus in cealalta parte a vanei, luand de acolo o floare si aducandu-i-o lui Eric, iar acesta mi-o prinse in par si ma saruta pe frunte.
Eram incantat, incepusem sa ma simt bine in apa, nu mai eram stingherit de faptul ca era un baiat langa mine. M-am lasat pe sub apa din nou, vrand sa ma indrept catre partea cealalta, insa m-am intors si am dat nas in nas cu el. M-a prins de par si si-a lipit buzele de ale mele din senin, facandu-ma sa tresar. M-am ridicat repede in picioare tremurand tot, dar s-a ridicat si el.
- E ceva in neregula? intreba ingrijorat, iar eru nu m-am abtinut sa nu ma holbez la el si sa nu ii spun ceva urat. Continua sama priveasca si imi zambea frumos, apoi si-a trecut limba peste buze.
- Esti nebun, Eric?! De ce ai facut asta?! Nu intelegica nu sunt Lucas?! Poate el ar fi acceptat, dar eu nu, Eric, eu nu! spun dintr-o singura rasuflare, iar el se apropie usor de mine si isi incolaci bratele in jurul taliei mele, mangaindu-ma usor. Ramasesem sa, fata in fata, foarte aproape unul de celalalt. Daca nu as fi avut nervi m-as fi inrosit cu siguranta.
- De ce te temi? ma intreba privindu-mi ochii, dupa carea propiindu-se tot mai tare. Nu ma gandesc la Lucas, intelege, nu-mi pasa ce ar fi facut el, mie imi placi tu!
M-am uitat sceptic la el si am scrasnit din dinti, serios si ingrijorat. Mainile mi s-au asezat pe pieptul sau, dupa care mi-am dus mana stanga la buze, trecandu-i degetele peste ele. Erau fine si ude, exact ca si ale lui Lucas. Si daca nu ar fi fost baiat sigur acum eram in pat, insa nu puteam, era gresit. Oricum facusem mai mult decat ar fi trebuit, si eram ingrijorat, plus ca ma privea antent acum si im fixa buzele. Nehotarat, mi-am apropiat chipul de al sau pentru a-i da ceea ce vrea, dupa care sa ma lase in pace.
- Imi vrei buzele? am intrebat si a dat rapid din cap in semn ca da, iar eu mi le-am lipit de ale sale usor, cum imi placea mie. Nu a cerut nimic mai mult, doar a ramas asa, savurand sarutul. I-am vazut ochii cum s-au inchis, dupa care mi i-am inchis si eu pe ai mei, ramanand asa probabil mult timp. Daca pana acum voisem sa inceteze, acum voiam sa nu ne dezlipim. Parca mi-ar fi citit gandurile, ca m-a luat in brate, inca sarutandu-ne, si ne-am intors la acelasi loc, punandu-ma insa in bratele sale, cu pieptul lipit de al sau si picioarele mi s-au incolacit instinctiv in jurul bazinului sau. Ii simteam barbatia cum o atinse usor pe a mea, insa nu am schitat niciun gest, nu mai conta. Mi-era rusine ca faceam asta cu un baiat, si totusi incepuse sa nu ma mai deranjeze, si cu Lucas incercasem cand eram mic.
- Ai niste buze asa dulci! exclama trecandu-si limba peste ale sale si zambind, iar eu m-am rosit. Nu inteleg de ce te temeai atat, Caleb, nu e nimic rau in ceea ce am facut, explica zambind si am dat afirmativ din cap, dupa care m-am lasat cu capul pe pieptul sau.
- Si tu esti dulce, rostesc inchizandu-mi ochii. Din cauza atmosferei teribil de placute am adormit...