Viata unei preotese

[MaDy^^]

hi dear...mersi ca mai anunta de next...revenind la fic am vazut pe ici pe colo cateva greseli de ortogafie dar nu se observa...nu mi se pare ca ai abuzat de dialog...poate ca ai avut mai mult dialog ca in celelalte capitole dar nu a afectat chiar asa de mult..pai cam atat am avut de comentat...mai multe nu pot comenta pentru ca nu am ca sa comentez
bye,bye:bye:

P.S.:anuntata-ma cand pui urmatorul capitol:*

[Rose ^^]

hey amiga, am ajuns si eu aici, mersi mult ca mi-ai spus, dar se pare ca nu-s prima:( asta e, data viitoare poate. Asa sa revenim aici. Un nou capitol imi place, ai avut 2 greseli, cautale tu, ca mi-e lene sa le scriu eu:)) sa inteleg ca ti-era cam foame:)) Ai avut descrire, dialog ok si naratiunea e buna, imbini frumos modurile de expunere si analizezi toate situatiile, nu treci pe langa ele...asa ce slabiciune au preotesele? eu nu mi-am dat seama:)) Hai baiete apara fetele nu sta, aratami ca esti cel mai bun :ha:. am innebunit:))
Astept nextu si te rog sa ma anunti:pls:
:bye:

[wonderCaT]

Hey! Mersi ca m-ai anuntat si ca ne-ai lamurit in privinta diamantului :* Stai linistita caci nu m-ai dezamagit, dialogul e ok, mai bine asa decat sa fie sec :> Povestea asta incepe sa fie din ce in ce mai palpitanta, vad ca baiatul rebel incepe sa simta ceva pentru mica preoteasa. Abia astept sa vad cum ii face praf pe acei natarai :> Sper ca Yuuki sa se simta mai bine, sa isi recapete din puteri. Spor in continuare la scris :* Sper sa ai multa inspiratie si sa ma anunti si pe mine cand o sa pui next-ul :* Buh bye! :bye:

[LoLix]

CE DE CE S-A TERMINAT ASA BRUSC VREAM SA VAD CE FACE KURAY. Oricum nu conteaza asta inseamna ca deabea astept next-ul. Im ce avem noi aici un indragostit (ca tot venii vorba ce mi se pare ca ai un exemplu de asa ceva chiar in viata ta de zi cu zi) cine ar fii crezut adica totusi o si iubeste dar o si uraste of doamne ce incurcatura. Pai am vazut cateva greseli de tastare, adica no eu stiu ca ti-o fi fost foame cand ai scris capitolul dar no, dar m-am facut ca nu le vad. Ficul tau ma atrage din ce in ce mai mult si devine din ce in ce mai interesant. Am vazut ca ai facut capitolul mai lung ceea ce este foarte bine. Eu sper ca tipu nu o sa steie cu mainile in san si o sa continue sa faca crize de gelozie,in mintea lui, si sa o lase pe Yuuky sa se descurce adica totusi se vede dupa el ca e gelos. Pai cam atat am avut de zis si vezi cum faci sa pui next-ul mai repede ca de nu eu o sa :99: si o sa te :grr: ca indraznesti sa ma faci sa plang. Pai cred ca ai inteles ce vreau sa spun asa ca sper ca ma vei anunta cand pui next-ul (cat mai curand)

[Katniss]

Dear o să dau edit mâine seară sper să nu te superi.
Edit:
După cum am zis am revenit şi eu pe aici scuze că sunt atât de ocupată că nu mai am timp de nimic.
A fost un capitol destul de bun exceptând acele greşeli pe care ţi le-a spus MilcşeicCuCiocolată o să consider că au fost scăpări ca să zic aşa.
Acţiunea nu a fost grăbită, iar descriere ar mai merge, dar e bine şi aşa. Am văzut câteva semne de punctuaţie puse aiurea da na oricine mai greşeşte.
Mulţumesc că mai anunţat şi aştept nextu aşa că spor la scris şi multă imaginaţie.BYE Bye.

[Icsdeee.]

Hey hon^^. Pentru că n-am ce face, şi pentru că n-am mai trecut de mult p'acilişa, o sa-ţi corectez tot capitolul, văd că nimeni n-a făcut-o. Sper să nu te supere, vreau să-ţi vezi greşelile^^.

Era o zi noua, dar acelasi drum plictisitor.
Din cate am inteles de la Mikado, trebuia sa ajungem in satul in care au locuit parintii ei. Trebuia sa ajungem c-amcam pe Pe? Poate "cam la amiază", "pe la amiază", "în după-amiaza aceasta", oricum, altfel. Suna aiurea asa. dupa-amiaza, asa ca nu mai era mult de mers.
Ne-am oprit putin, deoarece oasele batrane ale cui? trebuiau sa se odihneasca. Deoarece ai mai pus un "deoarece" şi in propoziţia anterioară, şi nu sună bine. ma plictiseam ingrozitor de tare, m-am asezat la poalele unui copac si mangai ori pui ăsta la trecut, " am început să mângâi" ,ori primul verb la prezent," mă aşez", că ori vorbeşti la trecut, ori la prezent. iarba de catifea. Era asa de liniste, mult prea liniste,punct şi literă mare. asteptam sa se intample ceva, orice. Am inceput sa numar secundele care nu se mai terminau, incepeam sa ma simt ciudat. Aveam senzatia ca o luam razna , si o durere de cap incepuse sa ma chinuie. Am inchis ochii sperand sa dispara durerea ca aceasta să dispară, că ai mai repetat "durerea". Simteam cum ma prabusesc intr-o prapastie, aveam senzatia ca ma inghite un abis nesfarsit de intuneric, imi simteam corpul cuprins de o durere cumplita, imi exploda capul, altă propoziţie.vroiam sa inceteze, vroiam sa dispara. Plamanii nu mai doreau sa primeasca niciun gram de aer. Simteam nevoia sa tip, trebuia sa tip, dar nu puteam. Aveam un nod enorm in gat ce nu pernitea "m" nu "n"cuvintelor sa avanseze să avanseze? A avansa înseamnă a merge înainte. Poate "sa îmi iasă din gură, să fie pronunţate, rostite" Durerea se intensifica cu fiecare secunda, simteam cum ma pierd, cedam cu fiecare clipa ce trecea, eram gata sa ma prabusesc in infinit.
- Yuuki!... fara punctele de suspensie. Yuuki esti bine? vocea blanda a lui Mikado ma aduce la realitate, iar mana ei calda asezata pe obrazul meu rece ma trezeste parca dintr-un cosmar.
Plamanii mei se luptau sa primeasca aer, iar inima nu se putea opri din ritmul haotic care parea ca o luase razna. ritmul haotic o luase razna? o.o puteai să laşi doar ritmul haotic. xD
Doream sa ii dau un raspuns lui Mikado, care nu se putea opri din strigat si din a-mi zgudui trupul, si asa inghitit de durere, dar nu puteam sa-mi deschid gura, nu putea sa-mi misc nici un centrimetru din propriul corp. Strangeam cu putere firul realitati si incercam din rasputeri sa raman lucida, dar de ce o faceam, semnul intrebării şi altă propoziţie . nu vroiam sa o fac. Imi dau drumul in marea de intuneric si puteam simti deja cum trupul mi se relaxa, ma detasam incetul cu incetul de orice simt al realitati. M-am lasat cuprinsa de acel sentiment si m-am pierdut.
- Trebuie sa fie ceva aici, orice... vocea lui Mikado rasuna langa mine. Trebuia sa ma trezesc, dar eu nu voiam, iar dupa o lupta contradictorie eu am fost cea care am pierdut. Am deschis usor ochii si o priveam nepasatoare pe Mika , care mai avea putin si plangea. Am simtit din nou cum nu mai pot respira, dar de aceasta data de vina era imbratisarea sufocanta a dadacei mele.
Dupa ce realizeaza ca mai avea putin si ma omora involuntar,se deslipeste cu greu de mine si imi intinde o cana cu ceai de plante.
- Mikado s-a intamplat, ii spun femei care a explodat, la figurat.
- Desi nu voiam sa se petreaca atat de repede, trebuia sa se intample odata si odata, mi se adreseaza fiind gata sa planga din nou, cum te simti? continua printre suspine.
- Ma simt ca un gol imens, aflat intr-un desert de lacrimi, ii raspund in timp ce ochii mi se umezesc rapid si obrajii mi se inunda. Nu plangeam, ma descarcam, dar totusi nu plangeam.
- Stai linistita nu va dura mult si o sa te obijnuiesti obiÅŸnuiesti cu timpul, o sa vezi ca...
- Unde suntem?o intrerup cu brutalitate pe femeie. Aceasta se resemneaza si imi spune ca ne aflam in casa in care au locuit parintii ei. Ma intind la loc, pana acum fiind in sezut si inchid ochi. Vroiam sa ma detasez din nou de realitate xD, era asa bine.

Ma trezesc plutind pe un nor, deasupra fiind alte sute de norii doar un i, iar dedesupt se aflau mii de oamenii doar un i inconstienti de ceea ce putea fi langa ei. Era ciudat, nu mai avusesem un vis de cand o pierdusem pe mama, desi o simteam aproape. Imi rotesc privirea prin jur si o vad pe ea, mai frumoasa decat as putea eu spera ca voi fi vreodata.
Parul alb ii cadea pe umeri ca o cascada limpede, ochii verzi raspandeau caldura, iar pielea alba stralucea ca un diamant. Cat pot ura cu î din i, dear obiectul ala, din cauza lui am pierdut-o. Ii ating usor parul, apoi abraji cu o. Imi zambeste cu dragoste, un zambet pe care o mama poate sa il ofere doar copilului ei. O imbratisez strans nevrand sa o pierd din nou. Am deschis gura vrand vrand, nevrand, prea multe. dorind, mergea mai bine sa-i spun cat de dor imi e de ea, cat o iubesc si cata nevoie am de ea. Ma pregateam sa rostesc cele mai dureroase cuvinte de pana acum, dar...
- Ajutor, va rog am nevoie de ajutor... tresar sa ma trezesc speriata.
Imi indrept privirea spre sursa acelor cuvinte si o vad pe Mikado incercand sa o linisteasca pe o femeie de aproximativ treizeci de ani, bruneta cu ochi albastri migdalati.
- Va rog fetita mea e bolnava si nu stiu ce sa mai fac, spune femeia inecandu-se in lacrimi, am auzit ca aici e o fata care o poate salva, continua luptandu-se cu aceleasi lacrimi.
Ma ridic si ma indrept pre cele doua femei. Imi asez mana pe umarul lui Mikado care incerca sa o convinga ca nu era nimeni aici care sa o poata ajuta. Ii spun doicii mele ca este in regula si ma indrept spre femeie.
- Deci este adevarat ce se spune, chiar a venit o preoteasa la noi in sat, spune femeia cu speranta in glas.
O iau de mana incurajator si ii fac semn sa imi arate calea. Mergeam incet pe o straduta c-am cam, fără cratimă ingusta acompaniata de privirile curioase ale satenilor, cat uram lucrul asta.

KuraiAici, nu se înţelege ce ai vrut tu să scrii, adica Kurai's Point of View: Dormea asa frumos, pot spune ca e draguta cand nu face aluzii rautacioase, pacat ca trebuie sa o distrug. Totusi ceva nu e in regula, de ce a lesinat in padure, semnul întrebării, că e întrebare xD nu e ceva normal.
Ce tot vorbesc, nimic la ea fără cât, poate " nimic la ea, dar nici la mine nu e normal." cat si la mine nu e normal. O privesc ceva timp, pana ce este trezita de conversatia celor doua femei. In prima faza imi venea sa le omor, dar ma calmez rapid. Nu le puteam auzi si nici nu-mi pasa sa aflu subiectul discutiei dintre ele, eu vroiam sa o privesc in continuare, dar se pare ca mi-am ratat sansa. Inchid ochi pentru o clipa si respir adanc, apoi o vad pe papusica din gheata cum pleaca cu femeia care mai devreme era in fata usii. Imediat in fata mea apare Mikado ,care ma roaga sa ma duc dupa ea. In nici un caz, am fata de dadaca sau asa ceva? Nici gand, nu ma duc nicaieri, se poate descurca si singura.
- Te rog Kurai, fa asta pentru Yuuki!, imi spune femeia cat putea de convingator.
- O sa supravietuiasca si fara mine, ii zic nepasator.
- Nu poti sa intelegi, puterile lui Yuuki au slabit, trebuie sa avem grija sa nu se intample cevasemnul exclamării, din nou, pentru că este un îndemn, mi se adreseaza rugatoare.
Acum mi-a starnit curiozitatea,punct si alta propoziţie ii arunc o privire intrebatoare si dornica de detalii, facand-o pe femeie sa continue.
- Ufffffff wo, wo ,wo, vreo doi de "f" ar fi de ajuns o.o, si semnul exclamării, apropo :3.... in fiecare luna fetele si femeile au o perioada de slabiciune, nici preotesele nu sunt scutite,punct, altă propoziţie 8-| timp de patru cinci zile le slabesc puterile, iar orice lucru facut gresit le poate costa mult, termina de spus putin dezamagita ca a trebuit sa divulge un asemenea secret, foarte periculos pentru orice preoteasa.
Ma ridic si pornesc pe urmele celor doua. Deci mica preoteasa nu mai e la fel de puternica. Nici nu isi poate da seama cat o va costa informatia asta.
Le ajung din urma pe cele doua care se pare ca au fost oprite de ceva sau cineva. In fata lor era o gasca de baieti care erau pusi pe cearta, mai bine nici ca se putea, nu am mai avut parte de actiune de mult timp. Seful natarailor se apropie de papusica mea.
- Ce noroc am, am dat peste preoteasa tanara si frumoasa pe care o cautam, te voi lua si pe tine si pe diamantul pe care il ai, spune maimutoiul in timp ce o atinge pe obraz si abdomen.
Cred ca o sa-i rup mainile idiotului.

So cute, am terminat, insfarsit! Si cred ca nu am scapat nimic. Daca am gresit ceva, corectati-ma, va rog, ca sunt destul de aeriana *laughs*. Uhm, acum, despre descriere. Descrii destul de bine sentimentele, desi ar mai trebui, pentru ca totusi narezi la persoana intai xD. In schimb, descrii mult prea putin spatiul, tinutele personajelor, obiectele. De exemplu, eu habar n-am cum arata diamantul ala. Fic-ul tau este foarte original, si abia pe la capitolul trei mi-am dat seama ca este SF. N-am mai citit de mult un SF atat de.. Sf *laughs*. Pe la capitolul trei ai inceput sa bagi personaje cu galeata, de am citit o fraza de vreo cinci ori sa-mi dau seama care, cum,ce si cine xD. Actiunea decurge normal, ma bucur ca nu este, decat pe alocuri, grabita. Ai redus mult din dialog, acum nu mai este in excess, dar chiar si acesta este sec, pe-acolo, pe undeva xD. Totusi, fic-ul este chiar bun pentru primul tau fic, si ai progresat mult. Imi place mult personalitatea lui Yuuki ( parca asa o chema pe preoteasa ><"), pentru ca, ai spune ca trebuie sa fie tipicul, o fata cuminte si supusa, pe cand ea este chiar, cum ai spus si tu, -nepoliticoasa-. Sa vedem ce se intampla cu diamantul ala, sper sa se sparga si Yuuki sa scape de nenorocitii aia ><".

Abia astept next-ul si nu uita sa ma anunti. Gambate. Ja ne my hon! >:D<.

[MooN.]

Salut dear. Mda... stiu, nu am mai trecut pe aici de mult, si imi pare foarte rau. Oare te-ai suparat ( tare )? Sper sa ma ierti!

Asa acum sa trecem la comentat. Ai continuat destul de bine, doar ca nu chiar in felul in care ma asteptam. Descrierea este pe departe mult mai buna decat in capitolul precedent. Dar asta nu inseamna ca m-ai multumit 100%. Parerea mea, este ca ai mai putea adauga inca foarte multa. Peisaje, sentimente. Nu, ca nu sunt descrise, dar as fi vrut un pic mai detliat. Actiunea, parca nu mai este la fel de grabita, dar totusi am impresia ca este fugarit. Nu foarte mult, dar intelegi tu ce vreau sa spun. La naratiune in continuare te descurci foarte bine, deci no comment. Am vazut doar o singura greasla abraji - obraji

Parul alb ii cadea pe umeri ca o cascada limpede, ochii verzi raspandeau caldura, iar pielea alba stralucea ca un diamant.

Aceasta fraza m-a fascinat. Este absolut genial descris mama fetei. Ai imbinat niste cuvinte simple transformandu-se in magie.

Kurai este gelos, cumva sau doar mi se pare mie :-> ?

Deci mica preoteasa nu mai e la fel de puternica. Nici nu isi poate da seama cat o va costa informatia asta.

Si aceasta fraza mi-a starnit foarte mult curiozitatea.

So... anunta-ma si pe mine cand pui next-ul, ok?
P.S. imi pare rau ca te-am suparat, sper ca ma poti ierta ;;)

[DeDal N.]

Deci, am ajuns aici. In mare vad ca ai primit destul de multe comentarii care te sfatuiesc. Asa ca nu vad de ce sa nu fac si eu asta.
In primul rand, la faza cu dialogul. Nu ai abuzat deloc de el. Nu stiu de ce dar majoritatea persoanelor ce scriu un fic si intr-un capitol baga doua sau trei linii de dialog se scuza de parca ar fi sfarsitul lumii. E o prostie, poti sa combini dialogul cu naratiunea si descrierea si e perfect. Sunt anumite chestii pe care nu le poti povesti si altele pe care nu le poti transmite intr-un dialog. Sentimentele sau trairile de exemplu. Pe langa asta, conteaza in primul rand sa iti placa tie cum a iesit acel capitol si asa o sa le placa si celorlalti. Asa, am vazut ca ai evoluat de la primul capitol, acolo aveai ceva mai multe greseli. Ma bucur, vad ca esti ceva mai atenta si incerci cat de cat sa corectezi capitolul inainte sa il postezi. Daca ai timp, poti sa scrii capitolele si cu majuscule, se citesc mult mai usor si arata mult mai frumos de asemenea. Fii mai atenta la semnele de punctuatie, sari peste unele si pe altele le pui aiurea, vorbesc in special de virgule.
Cam asta am vrut sa scot in evidenta.
Succes mai departe.
Buh Bye !!!

[Nixu]

Hey am venit cu nextu...... asta daca la asteptat cineva^^''.....

6

Ii simt mainile slinoase pe obrazul si abdomenul meu, incercand sa scoata diamantul. A intrecut masura, ii dau mainile la o parte si ridic palma dreapta. Nu trebuia sa ma atinga cu mainile lui murdare. Trasez cu palma un cerc magic, astept cateva clipe apoi tai cercul cu o linie orizontala. Straduta a fost cuprinsa de o rafala de vant care a maturat orice urma de nenorociti aia.
Am inceput sa tremur usor si sa respir sacadat, ar trebui sa am mai multa grija. In perioada asta puterile pot fi inselatoare si te pot parasi in orice moment.
- Acum ca am terminat cu asta sa mer......
- Tarfa nenorocita, te invat eu cum trebuie sa se poarte o femeie... Ce? Cum? ma intorc spre sursa cuvintelor si il vad pe nemernicul de mai devreme. Se afla la doi pasi de mine si singurul lucru care il mai vedeam acum era palma lui care se indrepta amenintator de repede spre mine. Nu puteam bloca atacul si nici nu ma puteam feri, asa ca am inchis ochii. Astept impactul care intarzia sa apara. Imi fac curaj si deschid ochii precauta. Raman masca, in fata mea se afla Kurai. O mana ii tinea captiva palma tipului, iar cealalta mana era infipta in haina aceluias tip. Il privea cu ura pe cel din fata lui, apoi il vad pe seful nemernicilor cum este azvarlit in peretele din spatele lui.
- Credeam ca gunoaiele ca tine stiu unde le este locul! spune sau mai exact tipa brunetul.
Era furios, oricine putea sa vada asta, imi era frica. Nu stiu de ce, dar ura pe care o emana imi ingheta sangele in vene. Simteam teama cum imi patrunde pana in maduva oaselor. Nu am mai vazut o persoana cu o asa putere. Fiecare por emana numai energie. Ce este el de fapt sau mai bine spus, cine este el de fapt?
Se indrepta cu pasi usori spre corpul aproape inert al baiatului si se pregatea sa-i ofere inca o lovitura poate mai dureroasa decat cea anterioara.
- Va rog, putem pleca? o aud pe femeia de care am si uitat.
Ii fac semn lui Kurai ca ajunge, iar acesta se retrage dezamagit. Pornim din nou, doar ca de aceasta data alergam si mai avem si un brunet dupa noi.
Am ajuns in fata unei case modeste. Nu prea am fost atenta la detali, am venit aici cu un scop, iar acela nu implica decorul locului. Am intrat intr-o camera micuta, iar in mijlocul acesteia se afla o fetita de aproximativ cinci sau sase anisori. Era asezata pe o saltea cum au majoritatea oamenilor din timpurile astea. Ma apropi de ea si o analizez cu atentie. Are febra mare si se pare ca delireaza din cauza aceasta.
- Am nevoie de multe prosoape, apa rece si de alte haine, spun ingrijorata de starea fetitei si daca se poate si un ceai de plante ar fi minunat, continui in timp ce ii dadeam jos hainele micutei.
In cateva clipe primesc tot ce am cerut. Incep sa inmoi prosoapele in apa si sa le asez pe diferite parti ale corpului copilei. Asta nu e deajuns, trebuie sa fac altceva. Imi pun mana pe capul fetitei si ma concentrez. Trebuie sa am grija sa ii scad temperatura corpului nu sa o transform in cub de gheata. Dupa ce am gasit temperatura perfecta am invaluit corpul acesteia intr-o aura albastruie. Am stat asa in jur de zece minute, pana am simtit ca micuta nu mai are deloc febra si am imbracato cu hainele de schimb.
- Haide ingerasule, e timpul sa te trezesti, soptesc bland in timp ce o priveam cum isi deschide ochii albastri la fel ca ai mamei sale. Ii spun femei sa ii de-a sa bea ceaiul de plante pentru ai stabiliza pulsul si plec de langa cele doua.
- Mami, mami am vazut un inger, o aud pe fetita spunandu-i mamei sale, iar eu ma opresc in prag si ma intorc catre ele.
- Da puile si eu, o mai aud pe femeie dupa care plec impreuna cu brunetul.

Eu un inger? Dar nu am facut nimic ca sa fiu numita asa. De ce sa fiu asemanata cu cineva atat de frumos si pur ca un inger? Nu merit sa fiu pusa alaturi de acele creaturi magice atat de perfecte. Si totusi nu vreau sa fiu un inger, nu vreau sa fiu vazuta ca unul. Vreau ca lumea sa am cunoasca asa cum sunt, cu bune si cu rele. Nu mai vreau sa fiu vazuta ca marioneta cuiva sau ca o binecuvantare.
De ce sa fiu asemanata cu cineva cu care nu am nimic in comun? Un inger iubeste, respecta regulile si nu are nimic impotriva a ceea ce este. Eu in schimb nu stiu sa iubesc, nu respect absolut nimic, iar regulile imi sunt impuse, de aceea sunt obligata sa le respect chiar daca nu vreau si detest din tot sufletul ceea ce sunt.
Ma simt ciudat si stupid in acelasi timp, deoarece nu credea ca va fi nevoie sa port o discutie cu mine insami pentru un subiect atat de prostesc ca acesta. Acum ca m-am lamurit pe mine, revin la normal, desi sunt curioasa cum vad alti aceasta normalitate a mea.
Cu toata discutia foarte neimportanta din mintea mea, am uitat cu desavarsire de brunetul de langa mine. Nici el nu parea cu picioarele pe pamant. Probabil ca se gandea la incidentul de mai devreme si daca tot mi-am amintit, chiar a fost ceva in neregula cu el in momentul acela. Niciodata nu am mai simtit atata ura, furie si putere la cineva, ma inspaimantat, nu ii puteam face fata, nu o puteam egala, dar sa o mai si depasesc mi se pare un lucru imposibil, cel putin momentan. Numai gandul ca exista cineva cu o asemenea putere langa mine, ma ingrozeste. Si totusi imi ofera siguranta si liniste. Orice este cu aceasta putere trebuie sa aflu cine este cu adevarat posesorul ei. Imi indrept privirea spre Kurai, care era la fel de ingandurat.Deabea acum am putut observa mai bine acea piele alba sclipitoare, ochii negri si seriosi ca a unui pradator, parul brunet ca si negura nopti si buzele rozali.
Ma intreb cate fete au facut cunostinta cu ele si cate altele au tanjit dupa atingerea lor? Cate fete au cazut in capcana ochilor lui si cate si-au dorit sa-l simta cat mai aproape? La aceste ganduri simt cum un val de caldura imi traverseaza corpul si se opreste in obraji. Oare este un inger? Nu, nu este un inger, este doar un demon cu chip de inger.
De ce ar vrea cineva cu atata putere sa fie ucenicul unui mag insignifiant? Ceva nu este in regula si trebuie sa aflu cat mai repede ce.
- Cine esti? il intreb pe cel de langa mine.
- Sunt Kurai Yoru, ucenicul magiceanului Majutsu, care din intamplare sau din pacate pentru mine este in echipa ta, imi raspunde rautacios. De ce puteam garanta ca asa va raspunde? Dar sa nu creada ca va scapa asa usor de mine.
- Nu,.............

C-am atat pentru moment:)........ am corectat capitolul, cel putin unde am gasit greseli si sper ca nu am grabit actiunea. Urmatorul capitol nu stiu cand va veni, poate peste o saptamana, doua sau chiar o luna, daca nu mai mult:(......

[MooN.]

Vreau sa fiu prima asa ca dau edit imediat dupa ce citesc, ok?

Edit

Deci dear am venit cu edit-ul promis.

Ce pot sa spun? Este un capitol chiar foarte reusit. Este prezenta descrierea, dar nu foarte mult. S-ar fi putut adauga mai multa, dar este foarte bine asa. La naratiune te descurci chiar foarte bine. Imi place foate mult felul in care narezi. Desi ai avut cam multe greseli de tastare. Da, daca tot ai spus ca ai corectat capitolul nu mai comentez nimic. Se mai intampla sa ne mai scape cate o gresala, doua. Actiunea... mda inca mi se pare grabita. Pur si simple chiar cred ca inca nu este incetinita suficient, dar chestia asta se dezvolta in timp.
So... dear astept next-ul si sper sa ma anunti si pe mine cand il pui! Bye bye