Pain and Pleasure [yaoi, +18] DeDal N. & Midnight Mistery

[n{iK}a aMmA]

Poi o...
Stii in capitolul acesta nu prea am ce sa comentez de rau.
Ai explicat de ca vrea Aaron sa se razbune, ciar foarte bine di detaliat. Ne-ai spus si ce are el de impartit cu Ai. Se pare ca ii vaneaza averea. Lucru obisnuit la oameni care vor sa ajunga in varf fara sa munceasca.
Nu mai stiu in ce capitol ati spus ca Aaron se pricepe sa cante. El e prost de nu vrea sa-si foloseasca talentul pentru a castiga bani, il loc sa se foloseasca de alti oameni.
Sunt curioasa de ce la sunat Ai. Cred ca are legatura cu cadavrul Saphirei. Sau, cine stie poate aceasta n-a murit si a fost dusa la spital de Ai.
Astept next-ul DeDal.
Va pwp.
:bye: :bye:

[Addeh]

Surioarele mele, regret ca vin atat de tarziu. Eu vroiam sa fiu prima, dar naah`...:|
Revenind la fic... Il detest pe AaronX((Fara suparare my Snowy...) Adica nu ma asteptam la asta. Flasbacku` m-a lamurit in unele privinte:-?
Aaron este un obsedat dupa bani si putere, mi-e teama ca o sa-si atinga scopul, Ai o sa se ataseze de el prin santajele acelea, apoi o sa sufere:(( Iubirea asta... Suferinta mare:|
Fetelor, tineti-o tot asa si haideti cu niste surprize in urmatoarele capitole:>
:bye:

[Layla.]

Genial e singurul cuvant care imi vine in mine :X
Eu nu prea sunt genul care citeste yaoi , dar acest fic pot spune ca este absolut Genial.<3
Descrierea este ireprosabila, naratiunea la fel si dialogul nu este sec.
Aaron seamana putin cu Gaara daca stau sa ma gandesc :-?.
Sa va spun una si buna : Va iubesc fic-ul la nebunie :X
Astept next . :*

[Kayla.]

Am ajuns si eu pe aici, cam tarziu ce-i drept, dar sunt aici. Imi place mult si acest capitol, ca deobicei nu exista ceva ce sa nu imi placa la voi. Descrierea e buna, naratiunea e foarte buna, iar actiunea nu e grabita, chiar imi place cum decurge totul, lin, fara graba. Dialogul si el imi place. Nu am vazut greseli de tastare, iar ca deobicei nu iti scapa diacriticele si asezarea e buna. Chiar ma intreb ce se va intampla in continuare. Nu imi imaginam ca Aaron o cunostea pe Saphira si ca nu vrea decat sa ii ia bani lui Ai. Sunt chiar foarte curioasa cum vor decurge lucrurile. So, bafta matusica cu next si sa ma anuntati cand il puneti.*Hug*

[AlerimxD]

Trec şi eu pe aici, pe la urmă.

Um. Nu ştiu cum să încep, cum să spun ceea ce gândesc. În primul rând nu cred că până acum mi-am dat seama că Saphira şi Aaron se cunoşteau, probabil a fost o idee introdusă pe parcurs ? Oricum, este interesant, n-am ce zice.
Sunt anumite detalii din acest capitol care se contrazic cu cele din primele, dacă îmi aduc eu bine aminte. Cred că la început aţi spus că Aaron cânta la pian foarte bine, elegant and so on, nu cu scârbă. şi mai era ceva dar am uitat acum.
La început Aaron mi se părea un personaj super complex, cu o personalitate foarte atrăgătoare, dar acum mi se pare mai... normal. Ca şi ceilalţi.
Mi se pare că este cam prea puţină descriere. Majoritatea scriitorilor pe care-i citesc eu descriu puţin mai mult.
Cam atât.
Mă bucur că aţi hotărât să continuaţi acest proiect. Şi îmi pare rău dacă am zis lucruri aiurea, dar mă simt aiurea.
Succes şi inspiraţie.
Xoxo, AlerimxD.

[DeDal N.]

Deci, am ajuns in sfarsit. Daca am intarziat imi cer scuze, daca nu, nu.

Capitolul noua: Supradoza de durere

Nu ştiam ce se va întâmpla mai departe. Nu stiam dacă Aaron mă va ucide şi pe mine. Poate în opinia lui şi eu eram vinovat. Când îmi spuse adevărul, cine era de fapt Saphira, simţisem că viaţa se oprise la acel punct. Cum putea fi asta adevărat? Dar privirea ei spuse totul. Atunci, când era în braţele mele, când îmi implora ajutorul din priviri, atunci mi-am dat seama că el avea dreptate. Şi acum îl aşteptam, vream să îl văd, să îi aud glasul, să fiu sigur că nu era o iluzie.
Aud un zgomot puternic şi parcă simţ mirosul cauciucurilor arse. În secunda următoare aud use trântite şi ştiu că orice gând îmi părăseşte mintea.

Stătea în faţa mea, cu o privire dementă, cu un zâmbet sadic pe chip. Nu îl mai cunoşteam, când se schimbase? Oare faptul că a ucis-o pe Saphira l-a afectat atât de mult? Se apropie de mine şi mă prinde de mijloc cu putere şi îmi şopteşte la ureche:
- ÃŽn seara asta vei fi al meu.
Mirosea puternic a alcool, ceea ce mă făcea să cred că nu mai era prea conştient. Nu ştiam ce avea de gând să facă dar oricum, nu aveam un sentiment prea bun.

Acesta nu mai aşteaptă răspunsul meu şi mă împinge cu putere la pământ, apoi se urcă peste mine. Mă săruta şi smulgea hainele, rupându-le şi arucandu-le cât colo. Simţ cum îşi bagă mână în boxerii mei pe când se scăpa de hainele lui cu cealaltă mână. Îşi mişcă mâna cu repeziciune în sus şi în jos, făcându-mă să gem cu putere. Simţeam cum luam foc şi o secundă mai târziu mă eliberam, respirând sacadat. Acesta mă privi, apoi se ridica. Încercam să îmi încetinesc bătăile inimii dar era degeaba.

Am reuşit să mă ridic în fund şi uimirea m-a lăsat fără grai. În faţa mea stătea Aaron în boxeri, ţinând în mână o pereche de cătuşe, o mască neagră doar pentru ochi şi...un bici subţire şi lung dar pe care îl simţeam deja. Încă şocat încercam să îl întreb ceva dar acesta se aplecă asupra mea, zâmbind la fel de sadic.
- O să ne distrăm atât de bine...

Respiram greu, încercând să mă opresc din tremurat. Eram pe burtă, legat de pat cu acele cătuşe şi cu ochii acoperiţi. Nu aveam idee de ce avea să se întâmple mai departe dar nici nu vroiam să aflu.
- Eşti un băiat rău Ai, trebuie să te pedepsesc.
Prima lovitură mă segată până la ultimul nerv. Mi-am afundat capul în perină, încercând să nu tip. Durerea era mare, prea mare pentru gusturile mele. Simţeam ceva cald prelingându-se pe spatele meu şi îmi dădusem seama că dintr-o lovitură sângeram. A doua nu întârzie să apară. O durere mai puternică mă acoperi şi simţeam cum fără voia mea strângeam în mâini acele cătuşe reci, parcă pentru a scăpa de acea senzaţie. Am auzit cum acesta se apropie de pat mai mult, apoi îşi puse mâinile pe spatele meu.
- Doare? Sau îţi face plăcere?
Trasă linii pe rănile făcute de bici, întinzând sângele pe tot corpul şi mangaindu-mă pe cap, îmi şopti iar.
- Hei, ştiu că îţi place.
Nu mai auzisem nici un zgomot şi în clipă următoare primi o altă lovitură. Nu stiam dacă şi cât mai puteam rezista. Erau doar trei tăieturi dar acea durere era prea mare. Spatele îmi era amorţit şi nu puteam nici să respir fără să simţ un jughi de durere. Apropiindu-se din nou, îşi bagă mâna în părul meu şi trase încet.

Vroiam să mă ridic dar cădeam imediat înapoi pe pat. Stând pe un scaun, Aaron părea amuzat de încercările mele pe când bea dintr-un pahar de whisky. Într-un final am reuşit să cobor şi m-am aşezat în fund, stând aplecat.
- De ce ai făcut asta?
Întrebarea era ciudată. Mă întrebam dacă avea de gând să îmi răspundă dar eram dispus să îl aştept.
- De ce zici...e ciudat cum mereu ai câte ceva de întrebat.
Mi-am ridicat capul, neştiind ce va urma. Poate mai aveam un drept, acela de a pune pune întrebări dar în acel moment, eram scalvul lui. Nu îmi trebuise mult pentru a-mi da seama de acest lucru.
-Mă iubeşti?

Era rândul meu să fiu uimit. Nu mai ştiam ce să răspund. Spatele îmi sângera în continuare, cearceafurile erau roşii până la ultima parte şi capul meu se învârtea odată cu camera. Aaron se apropie, se aşeză în genunchi în faţa mea şi îmi trase boxerii în jos. Trebuia să îi pun o întrebare, trebuia să ştiu ceva înainte să mă pierd.
- Saphira. Åži ea a trecut prin asta?
Acesta îşi ridică ochii, privindu-mă puţin amuzat. Îşi umezii buzele şi în clipa următoare simţi iar acea căldură şi fori de plăcere. Gura lui se plimba pe organul meu, făcându-mă să suspin. I-am prins părul cu putere în mâini şi l-am tras mai aproape. Cu fiecare atingere eram mai aproape de orgasm şi dandu-şi seama de asta, se ridică rapid şi impingandu-mă pe spate, mă penetră.

[n{iK}a aMmA]

Loc rezervat. Vreau sa fiu prima asa ca revin dupa ce citesc.

Edit: Capitolul a fost cam mic. Vorba aceea ,,Putin, dar bun''.
Fara suparare, dar aici nu prea se aplica. Nu ai pastrat ordinea ideilor. Eu la inceput am crezut ca se intalnesc undeva intr-o padure sau un spatiu deschis pentru ca ai pus in acelasi paragraf locul unde murise Saphira si venirea lui Aaron.
Apoi ai trecut direct la dormitor. Ai la primit pe Aaron direct in dormitor? Eu stiu ca atunci cand ai musafiri ii primesti in camera de zi sau in sufragerie, dar cum ne modernizam pe zi ce trece, de, acum noi primim invitati direct in dormitor. Aaa, sa nu uit, inainte de a pomeni de par, care, repet, a fost unul din putinele lucruri care m-au facut sa-mi dau seama ca actiunea se petrece defapt intr-o locuinta, ai spus ca la trantit la pamant. Bine, o merge si asa, dar numai daca descrii putin camera, lucru pe care tu nu lai facut. Stiu ca in acele clipe de durere, Ai nu ar avea gandul la peisaj, dar nici lipsa de descriere pe aceasta tema. O bagi in eroare me prostuta de mine.
Daca te-am supi, imi cer scuze, dar asta e.

[Kayla.]

Oh, dau și eu un edit puțin mai târziu după ce îmi trece durererea asta afurista de cap, of, urăsc răceala și îmi cer scuze de pe acum dacă voi spune ceva greșit, dar când sunt răcită nu prea comentez fic-uri, dar la al vostru fac excepție.
Oh, cum am promis, edit :
So, am rămas fără cuvinte când am citit capitolul, chiar nu mă așteptam ca bietul Ai să fie supus la așa o mare tortură. Cu fiecare capitol mă face să mă întreb dacă Aaron chiar nu are suflet... Sunt chiar curioasă ce se va întâmpla în continuare. Îmi place mult cum ai descris, iar narațiunea și dialogul se îmbină perfect cu descrierea. Am văzut că o dată sau de două ori ai ratat diacriticele sau le-ai pus greșit. Mai ai și câteva greşeli de tastare:
use- ușă
trântite- trântită
jughi- junghi
fori- fiori.
Cam acestea sunt toate greșelile, și într-un loc ai uitat de virgulă. So, eu vă spun multă baftă și să puneți repede next.

[Addeh]

Hey>:D< Capitolul...:perv: N-am cuvinte.
Cand am citit acolo "Supradoza de durere"...Omg, nu-mi venea sa cred. Chiar trebuia sa fie atat de sadic?! :((
Saracutul Ai, ce indura...
Si de ce te-ai oprit in "punctul culminant" ? Offf, vroiam mai multa actiune>:) :)) Chiar daca Aaron este un sado` si un mincinos, eu sper sa se schimbe si sa ajunga sa-l iubeasca pe Ai. Intrebarea sa, si pe mine m-a socat. Mai ales dupa ce i-a facut toate lucrurile acelea...:|
Anyway, fetelor, va astept cu nextu`>:D<

[AlerimxD]

Eu, eu, eu. Rezerv loc acum și dau edit mai târziu ca de obicei ^^

Wow. În primul rând am văzut 2 greșeli de tastare.
Vream la început este vroiam sau voiam, iar simț este simt. Nu am fost atentă mai departe, dar presupun că nu mai sunt.
Capitolul a avut descriere cu multe detalii, that's good, dar... nu mi-a plăcut. Sunt o fană a tristeții, dar nu și a durerii fizice. Asta mă sperie și mă seacă în același timp.
Narațiune la fel, iar dialog a fost puțin.
Nu prea îmi place ideea și nici faza cu yaoi (am mai spus, mai bine ceva normal decât 2 băieți). Defapt acesta este singurul fic yaoi pe care pot să îl citesc.
La titlu nu ai pus diacritice, ha!

Nu știu ce să mai spun, e bine și toate cele. Sunt curioasă cum veți continua povestea acum, când nu mai este Saphira între cei doi. Aș fi vrut să o luați mai încet, dar cred că dacă aș fi fost în locul vostru aș fi făcut la fel, așa că shut up, Mirela ^^
Succes și inspirație.
Xoxo, AlermixD.