Viata e deosebita

[Reine]

Deci acum mi-am dat seama ca cea care i-a dat "minunata" veste lui Sasuke a fost "tarfa roscata" si nu Sakura cum am inteles eu:eto: (asta e sunt mai grea de cap:)) )
En fin sa revenim... mie una mi-a placut extraordinar de mult acest capitol(iubesc cand vad un tip suferind dupa fata iubita:yes:).
Cat despre Karin sper sa:die: cum a putut sa-l minta pe Sasuke in halul asta:99: (cel putin sper ca il minte nu?)?
Abia astept urmatorul capitol si sper sa ma anunti cand il pui!
Chuu & Gambate
:bye:

[Savarina Ali]

Lume lume am adus next'ul ca am vazut ca s-a citit. Si va multumesc mult>:d< Am adus next'ul si este mai lungut si sper sa fie pe masura asteptarilor voastre. Daca nu imi cer iertare. Si scuzati-ma de greseli deoarece nu am dormit toata noaptea si sunt cam somnorici. Deci va urez lectura placuta si sper sa imi dati parerile voastre.

Capitolul XVI: Suferinta iar ... nu se mai termina odata?

Sakura:

Eram deja de doua zile in Londra. De ce nu ma simteam mai bien ca am scapat de toti si de toate? De ce nu puteam sa ma iert pe mine pentru mesajul dat lui Sasuke? M-a ranit profund, insa poate ar fi trebuit sa ii ascult si parerea lui si sa vad ce are de spus. Si mai este si Dia care plange in fiecare dimineata si seara cu pretextul „Unde este tati” Imi vine sa incep sa plang numai cand o aud, ins atrebuie sa ma tin tare si sa ii spun mereu ca tati este la serviciu si ca vine noaptea numai cand ea doarme si o pupa pe frunte cum facea ea de obicei. Reuseam sa o impac cu acest lucru, insa mai aveam o problema. Ii uitasem acasa pe ursuletul ei preferat. Era o crima pentru ea mai ales ca il iubea asa de mult deoarece mie mi-l daduse Sasuke cand eram mici. Am oftat privind-o pe cea mica. Cum puteam sa o conving sa nu mai planga dupa el?
Am luat-o de manuta si am dus-o sa o schimb. Am imbracat-o ca o adevarata domnisoara cu o rochita de un roz pal ce i se potrivea foarte bine. I-am facut parul in coada stil spic de grau si am incalat-o cu o pereche de pantofiori de lac de aceiasi nuanta cu cea a rochiteti. La gat i-am pus un lantior modificat. Era un lantisor dat de Sasuke cu mult timp in urma. Acesta era confectionat din argint si oc utiuta mica in interior din catifea rosie in care puteam sa punem doua poze. Stiam foarte bina ca de cate ori il purtam Dia vroia sa o iau in brate si sa se joace cu acel pandantiv. Ii placea sa il deschida si sa vada poza ei si a brunetului acolo. Punea pe singurele persoane la care tineam enorm. Acum nu stiam ce sa fac cu noul bebelus. Nu stiam daca sa duc sarcina pana la capat sau nu. Mi-am luat toate ganduri de pe cap si am luat-o pe printesa mea la cumaparaturi. Era asa de uimita sa vada lantiosrul la gatul ei. Daca nu ma pupa de mii de ori.
In scurt timp am oprimt masina in fata celui mai mare magazin de jucari din Londra. Am ieist din masina si am luat-o si pe fetita mea iubita si am intrat in magazin. Am ramas de-dreptul socata sa vad atea jucarii. Am mers cu cea mica printre rafturi in cautarea unei jucari ce ar fi putut sa ii inlocuiasca ursuletul. Mergeam printre miile de jucarii dar ea nu alegea niciuna.
-Dia scumpo ... alege ceva ce iti place, i-am spus ingerasului meu sarutand-o pe frunte cum faceam mereu uitand ca asa ii facea si Sasuke si a inceput sa planga. Ce s-a intamplat inimioara mea? o intrebam nedumerita.
-Tatiiii nu ma mai iubeste, spuse aceasta incepuand sa planga mai rau.
Am oftat si am ieist din magazin. Am intrat in masina si am vrut sa o duc in parc. Nu stiam ce sa fac. Era mai bine sa il sun pe Sasuke? Si sa ii dau printesa sa vorbeasca cu el? Era cea mai buna metoda. Eram foarte incodata nu vroiam sa cedez asa de jos incat sa il sun. Dar trebuia sa ma gandesc ca nu o faceam pentru mine, ci pentru ingerasul meu care era rosu ca racul la fata de atata plans. Am oftat incet oprind in cateva minute in fata parcului. Mi-am dat jos centura de siguranta si m-am dat jos din masina. Am luat-o si pe micuta si am mers incet cu ea in brate, desi aveam dureri inconfundabile din cauza stresului. Ma gandeam mereu ca i-as putea face rau fatului meu. Dar nici pe jos nu o puteam lasa. Plangea ... nu ma lasa inima desi eram aporape sa cedez. I-am puat o inghetata si i-am dat-o in timp ce eu mi-am scos telefonul si am format numarul baiatului. Am oftat adnac ininte sa apas pe telefonasul verde ce trimtea apelul apoi am apasat. Se auzea cum suna de cateva ori, apoi o voce feminina mi-a raspun in telefon. Imi suan asa de familiar pana mi-a caut fisa.
-Karin! spun ca picata din cer si ma indepartez putin de fetita mea, pentru a putea vorbi la telefon.
-Ce s-a intamplat Sakura? Te miri ca raspund eu la telfonul iubitului tau? Poate nu ai auzit dar eu ii port copilul in pantec ... deci eu am prioritate, draga mea, imi spuse aceasta aceasta si imi inchise telefonul.
Am ramas surprinsa de toate acele lucruri nu stiam de ce dar aveam senzatia ca vreau sa incep sa plang. Si trebuia sa ii dau iubitei mele fetite sa vorbeasca cu „tatal”ei la telefon. M-am apropiat de banucta si am privit-o incercand sa raman tare.
-Mami ... vorbim acum cu tati? ma intreaba aceasta parca sfasiindu-mi inima. Am privit-o si am dat negativ din cap. Aceasta a incpeut sa dea cu pumnii in mine suparata. Am privit-o si i-am oprit manutele deoarece incepea sa dea in pantece si eram deja in doua luni.
-Dia ... vrei ca mami sa iti aduca un fratior sau o surioara? ma trezesc spunand privind-o pe aceasta cum se opreste si ma priveste cu ochisorii aia mari ai ei si spune un „da” mai hotarat ca niciodata, ca si cum as fi luat-o in casatorie.
Aceasta se uita la mine sperand ca eu sa continui. Insa nu imi mai gaseam cuvintele. Nu stiam ce sa ii zic ca sa o calmez. Nici nu staim cat voi putea sa duc aceasta sarcina pana la sfarsit ... deoarece tot aveam traume in ultima vreme.
-Daca chiar iti doresti un fratior sau o surioara ... nu ar mai trebui sa o superi pe mamica ta ... si sa nu mai dai in ea, deoarece il doare pe bebe ... ii explic eu acesteia.
Aceasta a aprobat si m-a imbratisat strangandu-ma cat de tare putea ea si m-a pupat pe ambii obraji de multe ori ca sa ma rasplateasca ca a lovit bebelusul.


[center]***Seara la resedinta Haruno din Londra***[/center]

Imi aud telefonul sunand si imi indrept mana spre noptiera luand telefonul. Numarul era al brunetului. Nu stiam daca sa raspund sau nu. Ma gandeam ca iar era roscata vrand sa ma enerveze. Intr-un final am raspuns ca sa nu o trezesc pe mica mea sclipire, iesind pe balcon.
-Sakura ... ce ma bucur ca ai raspuns ... se auzi de la celalalt capat o voce plansa ce ma fecea si pe mine sa plang. Am crezut ca ai patit ceva ... si tu si Dia. Sakura nu e vina mea ... nu e nimic intre mine si Karin ... a facut toate astea numai ca sa ne desparta, continua aceiasi voce care mi-am dat seama ca era a iubitului meu.
Cand am auzit de tarfa roscata m-am intunecat la fata. Eram nervoasa iar sangele imi pulsa in vene. Imi auzeam bataile inimii in cap ceea ce nu era de bine.
-Sasuke ... Karin mi-a raspuns astazi la telefonul tau. Sunt fericita pentru voi ca sunteti un cuplu ...
-Sakura! Eu si Karin nu vom fi niciodata impruna. Tu esti singura pe care o iubesc. Tu si Dia ... sunteti singurele pentru care eu traiesc. Si tare mi-ar fi placut sa aud de la tine ca esti insarcinata nu de la aia care mai si minte. Dar se pare ca tu ma urasti ... Ai spus ca m-ai sunat? ma intreaba acesta dupa ce facu o pauza de cateva secunde si realiza ce spusesem defapt.
-Da ... Dia vroia sa vorbesca cu „taticul ei”, am spus cu o voce stinsa auzind ca cea mica s-a trezit si ca ma cauta.
M-am dus la ea si i-am dat telefonul sa vorbeasca cu el, stergandu-mi lacrimile de la ochi deoarece incepusem sa plang destul de bine. Nu intelegeam de ce atunci cand mi-a zis ca ar fi vrut ca eu sa fiu insarcinata mi-am dus mana instinctiv la pantec. Nu vroiam ca el sa afle. Sau cel putin vroiam sa ii zic asta cand eram fata in fata, insa Dia mi-a luat-o ianinte.
-Tatiiii o sa am un fratior sau o surioara, ii spuse aceasta dandu-mi toate planurile peste cap.
Am putut auzi cum ii zice sa imi dea mie telefonul, insa tot ce am vazut in jur a fost negru si am simtit podeaua rece sub mine si pe micuta mea care striga dupa mine, si apoi dupa mama si tata –parintii mei– sperand sa vina ei.


Poze:
Lantiosrul Diei

[Sayonara]

Prima b-)
Iarasi un capitol superb! Imi place cum ai descris sentimentele personajelor. Naratiunea e foarte buna, dialogul mi se pare la fel de bun. Am mai vazut cateva greseli de tastare dar nu sunt mari. Sper ca o sa se lamareasca lucrurile intre Sasuke si Sakura si Karin asta o sa dispara odata. Astept nextul si sa ma anunti si pe mine cand il pui.

Ja ne! :x

[Turta Dulce]

Pentru faptul ca este un capitol atat de frumos , te iert pentru toate greselile , sincer ma honey ma pedepsesti si nu imi place , ma lasi mereu intr-o urma de mister , vreau ca Sasuke sa vina si sa o sarute , sa o ia in brate ..a fost atat de dulce cand i-a spus ca ar fi vrut ca ea sa fie insarcinata ,sa fie din nou impreuna ..dar ca ea il uraste.Sincer nu plang,dar nici mult nu mai am .:pls: sa aduci cat mai repede nextul, vreau sa vad ce se intampla, sper ca nu o sa piarda copilul :cry: :love: e atat de dulce capitolul acesta incat nu mai stiu ce sa spun
C-am atat pentru astazi, pe data viitoare care as dorii sa vina cat mai curand :ha:
pap, te pup si succes in continuare
Ja ne!

[Savarina Ali]

Am veni cu un nou capitol deoarece am fost incurajata de Larisa sa aduc next’ul. Deci am adus capitolul. Nu este cine stie ce ... adica sunt foarte dezamagita de acest capitol. Deci ... totusi sper sa va placa. Deci lectura placuta >:D<

Capitolul XVII: Cate se mai pot intampla?

Sasuke:

Am inchis val vartej telefonul si mi-am luat jacheta pe mine si ursuletul Diei. Observasem ca il uitsera acasa. In aceste cateva zile il tineam langa mine in timp ce mergeam peste tot. Era ca si cum as fi fost un copilas mic ce avea nevoie de protectia cuiva si imi gaseam alinarea in acel ursulet. Totul mi se parea rapid, dar nu aveam ce face. Am luat repede cheile de la masina de pe pat si am coborat in viteza scarile parca zburand. Frate’miu ma intreba unde ma grabesc dar nu am apucat sa ii zic, deoarece ma grabeam prea tare. Am sunat de pe drum spre aeroport sa fac rezervare la un avion spre Londra. Cel mai rapid posibil si primul care pleca. Spre nefericirea mea nu am gasit decat peste cateva ore care venea. Am format repede un numar de telefon sunand.
-Da Sasuke ce s-a intamplat? ma intreba vocea ingrijorata a cumnatei mele.
-Kikio poti te rog sa il rogi pe pilotul tau sa ma duca urgent in Londra? am intrebat-o pe aceasta speriind-o la cuvintele mele plinde de ingrijorare.
-Da pot vorbi cu el, insa Sasuke totul este bine? S-a intamplat ceva? ma intreba aceasta vizibil si ea ingrijorata.
-Da totul este bine, insa vreau sa merg cat mai repde acolo, ii spun acesteia si apoi ajung in aeroport asteptand ca pilotul sa vina la mine si sa imi zica, ca putem pleca.
Ma miscam pe acolo ca un titirez fara oprire. Aveam un sentiment ciudat care ma tot macina. Ceva era in neregula dar nu stiam ce. Oare cea mica imi spunea adevarul? Eram pe cale sa fiu tatic? Eram deja insa cu copilul meu? De abia asteptam sa o intreb pe rozalia mea ce si cum. Eram curios, insa ma tot macinau tipetele micutei. Ce patise rozalia?
Cineva ma trezeste din aceasta vsiare, punadu-mi mana pe umar. Imi intorc privirea si langa mine era pilotul particular al cumatei mele scumpe. Se pare ca avioanele mele erau in reparatii. Ne-am urcat in avion si in scurt timp cu aprobarea celor din aeroport am decolat. Bateam din picior nervos si totusi ingrijorat. Tineam micuta creatura din plus cu o mana privind fereastra. Fara sa vreau imi simt obrajii umeziti. Pun usor mana pe obraji vazand lacimi. De ce plangeam? Rozalia ma ranise si ea cand imi spusese ca ma uraste. Dar ceva ma tinea sa nu fiu suparat pe ea orice ar face. Ceva mai presus de orice. Singur sentiment posibil era dragostea pe care i-o purtam fetei. Peste in jur de trei ore eram in Londra. Nu mai aveam rabdare. Simteam cum voriam sa sar pur si simplu din avion. Vroiam sa imi iau una din parasute si sa aterizez acolo si sa fug pana la casa ei si sa vad ce s-a intamplat.
In scurt timp, desi pentru mine a fost o vesnicie, am aterizat la aeroport, apoi am luat un taxi si am plecat pana la fata. La inceput nici adresa nu mi-o mai aminteam asa ca am sunat-o tot pe saraca Kikio, care m-a lamurit de adresa. In mai putin de jumatate de ora eram la poarta familiei Haruno. Am intrat in curte si am batut la usa o servitaore deschizandu-mi usa masiva din lemn. Am intrat si mi s-a zis ca doamna si domnul Haruno sunt in camera Sakurei ca aceasta nu se simte bine. Am urcat pe scari pana la camera rozaliei. Cand am bagat capul pe usa micutul meu bobocel de floare mi-a sarit in barte si m-a pupat pe obraz. I-am dat usrsuletul si m-a strans de gat. I-am salutat pe cei doi soti Haruno si pe doctorul ce se afla in camera. Se pare ca iubita mea lesinase datorita stresului si a sarcinii. Se pare ca cei doi soti si viitori mei socrii nu stiau nici eu de sarcina fetei. Tinuse secret de toti. Ma intrebam daca sora ei stia. Cei trei –doctorul si parintii fetei– ne lasasera pe mine si pe Dia sa stam cu fata. Nu era mult si ar fi trebuit sa se trezeasca. Cea mica mi-a cerut sa ii zic o poveste si m-a certat ca ca nu am fost langa ea cand se culca si cand se trezea si ca eram numai noaptea alaturi de ea si ca o sarutam pe frunte. Imi spunea ca ea simtea atunci cand o sarutam pe frunte, insa nu stia cine era, pana cand nu i-a spus mamica ei in acea zi. Era asa de dulce. Si Sakura chiar a mintit numai ca sa nu o mai vada plangand . Am asezat-o pe micuta langa iubita mea si o mangaiam pe par si ii spune o poveste pe care mi-o aminteam si eu in acele momente.
In scurt timp fetita mea adormise zambind si tinand ursuletul in mana. Si era asa de fericita. Desi poate nu se vedea, dar Sakura o tinea pe Dia in brate adormind amandoua. In acest timp eu m-am dus pe balcon sa privesc stelele si sa imi aduc aminte cat de grabit am fost sa vin aici si sa vad daca razele mele de soare sunt bine. Ma asezasem pe o canapea de acolo si priveam absent in jur. In scurt timp tot ce vedeam era numai un vis frumos.


Sakura:

Ma abtineam din rasputeri sa nu incep sa plang. Nu dormeam din momentul in care iubitul meu ma sarutase pe frunte. Am auzit toata povestea lui catre Dia. A fost impresionant. Si mai ales ca era povestea pe care i-o ziceam eu cand eram mica. Ma miram ca nu o uitase si oricum eram sigura ca si uitase de la cine o stie. Dupa ce nu se mai auzea nimic in jur si mi se parea mie ca se facuse destul de frig afara, am luat o patura si am iesit cu ea pe balcon. Brunetul meu statea inghmuit –de frig banuiesc – si zambea in vis. „Probabil o viseaza pe Karin!” Imi trec in minte acele cuvinte si ma abtineam sa nu plang. Nu ma puteam concetra la nimic. Am oftat usor ca sa nu il trezesc. Era tentant sa il sarut pe acele buze apetisante pe care nu le mai simtisem de cateva zile bune. Am scuturat usor din cap si l-am sarutat pe frunte.
-Somn usor Fat-Frumos, am soptit dupa ce l-am invelit si sarutat pe frunte.
Acele cuvinte ce imi trecusera in minte ma macinau foarte tare. Si cred ca nici bebelusului meu nu ii conveneau acele vorbe deoarece simteam dureri in tot corpul, insa nu batai. Era ciudat ar fi trebuit sa ii aud macar o bataie in pantec, dar nu a fost sa fie. Poate eram pe cale sa pierd aceasta sarcina. Imi parea rau ca ii spusesem si Diei de acea sarcina. Ma sinteam oribil.
-Sakura ... te iubesc, se auzise o soapta si eu ma intorc brusc privirea catre brunetul meu ce se pare ca visa frumos.
Oare chiar pe mine ma visa sau doar ma simtise ca eram langa el si se trezise? Nu staim sigur insa mai bine nu ma agitam sa aflu deoarece mai rau imi faceam. Am ieist din incapere si m-am dus la sala de muzica. M-am asezat la paian si am inceput sa cant o melodie lenta si foarte trista. Aveam un sentiment ciudat.

[Turta Dulce]

Greselile nu ma intereseaza,pentru ca stiu ca am fost foarte insistenta si te-am rugat sa aduci astazi capitolul urmator ...e ca si cum mi l-ai fi dedicat mie nu??Daa ma bucur ca daa , in sfarsit ma simt mai bine , a venit brunetul sau , printul sau, acum tot ce imi doresc este sa nu piarda sarcina :o3 .. :pls: sa speram ca nu iti trece o asemenea idee prin cap, ca daca da ma omori si te omor si eu pe tine :ha: . Acum nu mai plang, am un zambet urias pe chip , it multumesc enorm de mult pentru capitol..sunt o cersetoare mituitoare .. te-am mituit numai asa cum stiu doar eu. Capitolul a fost pun cum am spus greselile nu ma intereseaza , in plus ar fi doar din vina mea :cry: dar ma bucur.Sasuke a venit saracu in goana doar ca sa se asigura ca totul este bine. Ma intreb oare ce se va intampla cand se trezeste ? Te rog sa se duca in camera aceea si sa ii asculte cantecul si apoi sa intre pe usa si la inceput sa o sarute fortat apoi Sakura sa cedeze :D ..Pot sa te mituiesc din nou??
Te iubeeesc ma dear ...mult mult de tot
vreau capitolul urmator in zbor
Gataaa te las ca imi spui pe mess ca te tin in suspans *rad*
Ja nee..si o sa te mituiesc din nou cat mai curand
P.S. o mituiesc..intr-un mod...placut ...sau mai stii *din nou rad*

[Katniss]

So dear am venit si eu intarziata de mine gomene dar dupa cum ti-am spus si pe mess am avut probleme cu netu. Asa, las asta la o parte si trec la direct la fic, caci am pierdut cateva capitole care au fost foarte interesante. Au avut de toate suspans,love, actiunea care nu a fost grabita, descrire din plin si dialog care nu a fost sec.Greseli am vazut vreo cateva dar nu prea mi le mai amintesc. My dear tnx ca mai anutat si imi pare rau ca nu am trecut mai devreme pe la tine.
Astept nextu.

[Savarina Ali]

Lumeeeeeeee cruciti-va. Am adus al treilea next pe ziua de azi la acest fic. Nu am dormit toata noaptea si totusi am scris mult. Nici mie nu imi vine sac red, insa este numai meritul Larisei ca am adus aceste capitol astazi. Pentru ca ea “a fost capul rautatilor”. Am adus next-ul si sper sa va placa. Lectura placuta >:d< [Nu ma injurati pentru greseli]

Capitolul XVIII: De ce noi?

Sakura:

Continuam sa cant acea meldoie lenta, lasand lacrimile sa ma inabuse. Ma simteam ingrozitor. De ce il sarutasem pe brunet pe frunte? Am stricat tot. De ce nu puteam sa ma abtin sa nu il sarut? Chiar nu puteam sa evit asta? Am inceput sa plang instantaneu oprindu-ma din cantat. M-am dus intr-un colt al salii de muzica si am inceput sa plang cu lacrimi amare. Aveam genunchii stransi la piept si capul statea rezemat de ei. In incapere mi se auzeau suspinele, insa ma bucuram ca in afara salii nu se auzea, deoarece camera era antifonata.
In fata ochilor imi aduceam aminte toate intamplarile cu Sasuke si cat de fericta am fost langa el. Chiar nu puteam sa uit totul si sa o iau de la capat? Si mai erau si cuvintele lui dulci pe care mi le-a spus la sfarsit ... cand vroiams a plec de pe balcon. Ce se intampla defapt cu mine? Constiinta imi zicea sa nu il iert insa inima da. Mi-am rezemat capul de perete si am inceput sa plang si mai tare. Mi-am intins picioarele si am inceput de nervi sa dau cu pumnii in pantec. De ce faceam asta? Eram suparata pe propiul copil pe care il asteptam de multa vreme? Pe care mi-l doream de cand l-am vauzt pe baiat? Lacrimile imi infundau privirea. M-am ridicat de pe jos sprijinindu-ma de perete si tinandu-ma cu o mana de burta. Ma miscam incet rezemandu-ma de perete sa nu cad.
Am ajuns intr-un final in bucatarie si am deschis barul cu bauturi alcoolice. Nu imi placea alcoolu, dar stiam ca pot sa fac imediat avort daca gustam alcool foarte tare. Aveam din ce alege nu imi faceam griji. Mi-am pus intr-un pahar cea mai tare bautura de pe acolo si am vrut sa o duc la gura mi s-au inmuiat picioarele si am cazut instantaneu, vazand negru in fata ochilor. Tot ce auzisem era cum paharul de acool se sparsese si niste pasi care veneau de pe scari grabiti.

Sasuke:

Am auzit zgomot din bucatarie si m-am trezit instantaneu pronuntandu-i numele rozaliei. Am iesit val-vartez din camera fetei si m-am dus in fuga pe scari pana in bucatarie. Acolo am vazut-o pe iubita mea lesinata curgandu-i sange de la cap. Langa ea pe gresia alba se putea distinge un pahar spart si un lichid care mirosea puternic a alcool. M-am uitat pe masa si am vazut sticla. Ce avea de gand sa faca fata asta? Vroia sa se omoare si ea si copilul? Daca chiar crede ca scapa asa de usor se inseala. Langa mine apar parintii ei ingrijorati. Tatal sau suna la salvare, iar mama acesteaia se duse la cea mica pentru a nu se trezi si sa intrebe de noi. Cand masina de salvare venise acestia o luasera pe fata pe targa si eu m-am dus cu ei. Eram asa de ingrijorat incat nu imi gaseam starea. Tremuram tot si ma rugam la Dumnezeu ca amandoi sa fie bine. Drumul pana la spital mi s-a parut o vesnicie.

[center]***[/center]

Eram din ce in ce mai tensionat. Parca trcusera treizeci de ani de cand doctorii stateau in sala aceia cu iubita mea, nu treizeci de minute. Nu stiam ce se petrece acolo. Stateam pe scaun si nu imi gaseam stare. Ma mai ridicam uneori nervos si imi puneam mainile la ceafa si ma invarteam pe acolo, mai injurand uneori in gand cum de ce i-a venit ei sa faca o asemenea tampenie. Si eu tocmai cand visam ca suntem fericit impreuna si avem un baiatel si ca suntem fericiti toti patru ca o familie ce nu mai are greutati ... insa ei ii place sa intoarca cutitul in rana.
Din cand in cand imi mai suna telefonul sau primeam mesaje de la enervanta aceia roscata, dar respingeam si nici nu citeam mesajele. Tot ce vroiam era ca fata sa se faca bine si sa imi cer iertare in fata ei pentru tot ce se intamplase desi nu era vina. Si chiar nu aveam nici-o legatura cu toate acelea. Ma gandeam ca nu ma va ierta, insa ma va acepta langa ea numai pentru Dia si noul bebelus. Dar acum ma temeam pentru fatul ei, copilul nostru, fratele micuteti noastre printese. Ma temeam sa nu pateasca ceva. Sa nu il pierdem deoarece as fi regretat toata viata acea pierdere. Ii iubeam pe toti trei desi langa mine erau numai doi. Vroiam sa ii imbratisez pe toti ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat si totul ar fi fost perfect. Ceream prea multe? Poate ca da cine stie? Numai Sakura imi poate da raspuns la acele intrebari.
O asistenta mai venea din cand in cand cu un pahar de cafea de la tonomatul din hol, sperand sa ma pot calma cat timp asteptam ca doctorii sa iasa. Dar nu vroiam nimic. Aveam de gand sa nu mananc, sa nu beau ceva sau alte lucruri pana cand ea nu iesea din acea sala sau pana cand o puteam vedea deoarece eram tare incordat. Nu mai suportam nici-o tensiune.
Am coborat la „Coltul Bisericesc” din spiatla si m-am asezat in genunchi incepand sa ma rog si sa palng. Nu mai puteam sa stau cu aceasta tensiune in mine. Am luat o floare de acolo sfintita cu permisunea lui Dumnezeu si m-am intors pe hol. Nici nu am ajuns eu bine si doctorul iesise din acea sala.
-Domnule Uchiha, puteti vedea pacienta, insa este conectata la aparate si inconstienta momentan. Se pare ca a trait cateva traume si este in stare critica. Nu o fortati. Puteti sa stati cu ea, insa sa nu faceti galagie.
-Am inteles domnule doctor. Va multumesc! spun doctorului. Cum se simte copilul din pantecul ei? imi aduc aminte si intreb stergandu-mi lacrimile.
-Copilul este bine ... insa trebuie sa aveti grija sa nu o mai supuneti la traume dinacestea deoarece il poate pierde in orice moment. Numai un miracol poate sa il mai salveze si urmatoarea data. Ori copilul va fi foarte puternic ori Dumnezeu va iubeste prea mult, spuse acesta puandu-mi mana pe uamr si lasandu-ma sa intru la iubita mea.
Cand am intrat am ramas socat. Era conectata la multe aparate si pulsul ei era pe acel ecran care bibaia incontinu. Ma ingrija. Avea un bandaj plin de sage la cap deoarece neastamparata s-a taiat putin cu un ciob la cap, dar nu avea nimic grav. M-am asezat langa ea pe pat si i-am sarutat mainile si fruntea si i-am dat in mana –avand grija la perfuzie– floarea pe care o luasem de la locul de rugaciune. Asteptam un miracol.

[Turta Dulce]

Capuu rautatilor :yes: :perv: daa ce-mi place cum sunaaaa
deci ma dear te iubeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee...n... sc asa cum am scris si pe mess
doar datorita mieeee..deci din nou cu dedicatieee pentr mine :ha: ce ma bucur , abia astept sa vad miracolul si stiu cum il cheama pe d-zeul lor , il cheama [o] Savarina Ali:X , deci ma astept la un miracolul acela si sper sa vina curand , poate maine ?? hmm ce zici ?? te mai mituiesc un pic si sper sa se rezolve fara"odihna" , odihna dauneaza grav cititorului [adica eu].Eu sunt o mareeee egoistaa ,dar imi place sa fiu egoista daca asa vin mai repede capitolele urmatoare . Copilul sau Ufff ce bine suna , abia astept sa vad daca se va naste :pls:,si sper sa se nasca sa vada si el lumea asta , sa se bucure de mama lui rozalie si de tatal sau uff bunaciunea aia de barbat Sas'ke-kun si nu in ultimul rand adorabila mea Dia pe care o iubesc !
Asaaa ca fumeieee adu-mi nextul ca te omor sau ma omor eu sau poate te omor pe tine si ma sinucid si eu ..din dragoste :love: gataa te las din nou ca iar ma omori tu pe mess sa ma grabesc
C-am atat din nou pentru astazi , capitolul scurt :-w dar r facut la "comanda" mea , capu rautatilor , poate visezi urat la noapte :O3
Te iubeeesc dulcea mea savarina
Si adu-mi nextul :die:
papa ..si inca o dataaa vreau nextul ..o sa te mituiesc cat pot eu de mult >:)

[Reine]

Esti pur si simplu geniala, te ador, iubesc modul in care scrii:love: Desi ma enerveaza la culme faptul ca ai tendinta sa te subapreciezi:grr: .
Greselile nu le voi spune pentru ca te-ai revansat cu continuarile astea grozave;;) .
Mi-au placut ultimele doua capitole la nebunie, cat despre Dia... o ador. Este atat de draguta si dulce incat nu pot decat sa o iubesc( mai ales ca sunt obsedata dupa cei mici :grin: ).
Ai evoluat foarte mult in comparatie cu primul capitol :bv:, lucru ce nu poate decat sa ma incante.
Iti doresc mult succes in continuare si sper sa pui next-ul la fel de repede ca pana acum :pls:
Gambate!

[edit]
Mda...Cum am postat comm-ul cum a venit bomba :)) Trei capitole intr-o zi? Promotie, citesti un capitol si primesti alte 2 cadou am dreptate? Se pare ca acest cap al rautatilor se pricepe sa mituiasca nu gluma:)) .
Super capitolul si sper ca Saku si bebe nu o sa pateasca nimic(te looog;;) ).
Astept next-ul!
Kiss & Gambate!
:bye: