[Terminat] Iluzii - fum si oglinzi [+18, yaoi, facut de manu si gabytsswh]

[Shut up and Watch]

Am revenit
Prea frumos acest capitol.
Hahaha...iubitul lui Chris(pardon....fostul) a fost dat afara in suturi
Chris a inceput sa lase garda jos,ceea ce imi place.Cred ca putem spune ca cei doi au inceput sa se inteleaga.
Ce bine ca l-ati "eliminat" pe fostul lui Chris.Chiar ma enerva.Dar desigur,"Padure fara uscaciuni nu exista".Sau ma insel si fostul lui Chris o sa mai apara?(sper din tot sufletul sa nu).
Deja au inceput sa vorbeasca despre lucruri personale.Cat de cutee
Pe mine una nu ma deranjeaza ca , Chris isi baga in vene.Ba, din contra imi place.
Astept next-ul.
Ja ne!

[Nywa]

Capitolul 5


Zdrang!
Acest sunet ma trezi pe mine, din starea de ameteala absoluta ce mi-o introduse iarba fumata. Vreau sa ma ridic, dar cineva ma tinea de mijloc. Ma intorc si il vad pe Chris, cum dormea linistit, abia respirand?! Ii ridic incet pleoapa si injur printre dinti, toate evanghelile posibile. Pupila o avea dilatata peste masura, iar pe dulapiorul de langa pat, se afla a doua siringa folosita.
- Gata, numai pup eu droguri cate zile am si nici tu, ii soptesc in ureche si il pun pe spate, acoperindu-l pana la gat.
Il pup gingas pe frunte, apoi imi iau pe mine blugi si un tricou alb si ies din camera. Mergeam in liniste pe coridor si cand intru in sufragerie, daca nu ma lasam sa pic in fund, John imi lua gatul. Vrea din nou sa ma atace, dar m-am strecurat printre picioarele lui si am sarit in spatele canapelei. Vad cu groaza cum tricoul incepea sa mi se pateze cu sange de la... gat? Imi pipai usor pielea gatului si dau de o rana superficiala, in fata.
- Sti, ce urasc eu cel mai mult la oameni? Ma intreba John, apropiindu-se balanganindu-se de mine, iar eu ma dau in spate speriat. Ca nu stiu sa moara si sa aprecieze pe altcineva, mai adauga si ma ataca.
E doar o iluzie si trec prin el... e doar o iluzie si trec prin el... imi repetam ca un disperat in gand, cand el venea spre mine. Sar in fata si trec prin barbat, dar acesta se intoarse, imi apuca incheietura dreapta si imi baga cutitul in palma. Lama armei, trecu dintr-o parte in alta, facandu-ma sa urlu de durere. Pic in genunchi si sa imi privesc cu groaza palma. Simt taisul unei arme albe, pe ceafa mea si rasuflarea roscatului imbibata cu rom si votka in parul meu. Cand vru sa imi ia de tot gatul, am pocnit din degete si sufrageria se scufunda in intuneric. M-am tart ca un soarece orb, pana dupa un colt, unde mi-am scos cutitul din mana, abtinandu-ma sa nu urlu din toti plamanii de durere.
Reaprind luminile si vad ca stateam langa o oglinda mare, iar John se afla in fata ei invartindu-se in fata oglinzi. Cat timp el se juca de a idiotul, strigandu-ma ca pe un caine, eu m-am ridicat, cu mana dreapta bandajata in tricou si am pornit spre holul unde se aflau camerele, dar ceva se infipse in coapsa stanga, facandu-ma sa icnes si sa pic, lovindu-ma putin cu capul de canapea. Imi duc mana sanatoasa la coasa si scot de acolo un ciob de sticla. Barbatul venea spre mine cu un satar in mana. Il priveam cu ochii ingroziti, de fapt priveam in oglinda din spatele sau. Acolo am aparut eu cu o sabie in mana. Spiritul imi facu cu ochiul, apoi ucise spiritul lui John, automat, ucigandu-l si pe acesta. Roscatul pica in genunchi si apoi intr-o parte, cu ochii larg deschisi. Priveam inspaimantat cum spiritul meu imi zambi si apoi disparu. Celalt spirit, iesi ca un aer cald din oglinda, evaporandu-se in neat.
- Oglinda ucigasa, murmur inca socat, privindu-mi reflexia cu ochii mari.
Aceasta iluzie putea fi facuta doar de iluzionisti profesionisti, iar eu abia sunt la inceput. Posibil ca in momente de presiune, sa imi inving limita si lupta pentru supravietuire devii o fiara. M-am ridicat usor si m-am dus pana in baie, tinandu-ma de toti peretii. M-am curatat si mi-am pansat ranile. Noroc ca nu mi-a atins vreo vena importanta, ca astfel trebuia sa ajung la spital. Mi-am aruncat tricoul in cosul de rufe, alaturi de blugi si m-am dus in camera, unde m-am imbracat tot in negru si mi-am pus la gat o curelusa, dar aceasta imi ascundea doar o parte din pansamentul usor patat de sange, asa ca a trebuit sa imi pun si o esarfa pentru baieti, cu sah pe ea. Imi pun o manusa cu degetele taiate, pe mana ranita si apoi curat tot sangele din sufragerie. Nu vroiam sa fiu acuzat pentru ucidere din culpa. Am vrut sa il misc de acolo pe John, dar riscam sa las pe el amprente.
Aud din camera oaspetilor niste mormaieli, semn ca s-a trezit Chris. Am batut la usa si am intrat in camera, cu chipul plecat.
- 'Neata. Cum ai dormit? Ma intreba morocanos, in timp ce din ochii ei curgeau lacrimi. Erik de ce plangi? Ma intreba, trezindu-se de-a binelea.
M-am dus la el si l-am imbratisat, incepand sa plang in hohote pe umarul sau, in timp ce satenul ma mangaia pe par si incerca sa ma linisteasca.
- L-am ucis Chris. L-am ucis fara sa vreau, ii soptesc, cu fata ingropata in umarul sau.
- Pe cine ai ucis? Ma intreba, indepartandu-ma usor de el si imi apuca barbia, ridicandu-mi chipul, sa ma poata privi in ochi.
- Pe fostul tau iubit. I-am ucis sufletul intr-o oglinda si a murit si el, ii soptesc pe un glas secatuit.
Cand auzi se repezi in sufragerie si verifica pulsul barbatului. Ofta si ma intreba ce s-a intamplat. I-am spus ca m-a atacat si eu m-am aparat. Aproba din cap si ma intreba cum l-am ucis fara sa fie sange prin apartament.
- Dar a fost sange! Vezi-m tricoul alb din cosul de rufe! Tip si apoi ma duc, iar tricoul si il arunc direct in fata. A vrut sa imi ia capul! Strig la el si apoi ma asez pe jos, icnind usor de durere.
- Gata Erik, imi sopti, lunandu-ma in brate si vru sa ma sarute pe obraz.
Din greseala mi-am intorsc capul spre el si ma saruta pe buze. Am ramas amandoi socati, dar eu mi-am revenit primul si mi-am intredeschis buzele, asteptand ca el sa continue restul...

[Beatrix LaVey]

Multumim pentru comentarii


Capitolul 6


M-am trezit buimac. Eram ametit, stiam ca ma drogasem din nou, insa mai stiam si ca fusesem cu Erik. Am mormait morocanos si tanarul intra dupa mine in camera, plangand.
- 'Neata. Cum ai dormit? Am intrebat morocanos dupa somn, Erik de ce plangi? Am intrebat cascand ochii de-a binelea in fata mea. A venit in bratele mele si incepu sa planga pe umarul meu, in timp ce eu ii mangaiam parul si il dezmierdam usor.
L-am ucis Chris. L-am ucis fara sa vreau, imi sopti incet, inca tinandu-si chipul ingropat, ascuns privirilor mele.
- Pe cine ai ucis?am interbat confuzindepartandu-ma usor de el. I-am apucat barbia, ridicandu-i chipul pentru a-l putea privi in ochii sai frumosi.
- Pe fostul tau iubit. I-am ucis sufletul intr-o oglinda si a murit si el, sopti cu glasul inecat de lacrimi.
Am ramas ca trasnit. Am iesit din sufragerie gramada, indreptandu-m spre trupul ce zacea fara viata acolo. Am intrebat cum s-a petrecut totul si mi-a spus, apoi nu avea cum sa nu fie sange in apartament.
A tipat c-a fost sange, si-a luat tricoul si mi l-a aruncat in fata, apoi a cazut pe jos, scancind. Isi tinea capul ascuns intr-o parte, iar eu m-am asezat pe jos si am vrut sa il sarut pe obraz, insa s-a intors spre mine, iar buzele ni s-au atins.
Am ramas oarecum uimit, confuz, mai corect spus. I-am simtit buzele dulci intredeschizandu-se sub buzele mele. Astepta ceva. Dar… Oare chiar astepta…? Nu am stat sa ma mai gandesc si mi-am strecurat limba in gura sa, cautandu-i-o pentru a ne juca. Mi-a raspuns sarutului cu placere, fara sa ezite macar, apoi mi-am pus mainile pe spatele sau si l-am mangaiat bland, dorind sa il calmez.
In acel moment am stiut ca imi place Erik. Refuzasem sa cred asta la inceput, insa chair imi placea, si asta inca foarte mult. Mintea nu imi statea nicaieri altundeva decat langa el. Trebuia sa scapam de cadavru, dar nu imi pasa, acum ne sarutam si asta conta.
Treptat a rupt sarutul, incepand din nou sa planga. L-am ridicat in brate de pe jos si l-am asezat in pat, invelindu-l grijuliu. M-a privit cu ochii aia blanzi, cerandu-mi parca ajutorul. Cum as putea sa nu il ajut?!
M-am pus langa el si l-am cuprins cu bratele. Nu ma mai gandeam deloc la cum sa fac sa aflu iluziile. Imi ajungea ca el era langa mine. Pur si simplu trebuia sa iti doresti pentru a crea o iluzie, nimic mai mult. Nu intelegeam cum de un suflet il ucisese pe altul intr-o oglinda, insa draci daca imi pasa.
- Chris, spuse cu glas soptit, ce vom face cu acel cadavru?
L-am sarutat usor pe frunte si i-am spus:
- La noapte il vom arunca in mare. Cum l-ai ucis tu nu a lasat semne, nu e asa?
- Da, spuse tanarul plangand. Spiritul meu l-a ucis.
Am zambit bine dispus. Nu conta nimic in afara de el. Am luat un cearsaf din sifonier si am mers la John, l-am infasurat acolo si l-am lasat in sufragerie, apoi m-am intors la Erik. Bietul de el inca plangea. Am scos o tigara si am aprins-o, tragand din ea.
Tanarul si-a asezat capul pe umarul meu, continuand sa planga. L-am sarutat in crestetul capului. Trebuia sa discutam neaparat despre ceea ce se intamplase intre noi. Oare fusese doar din cauza socului? A circumstantelor astora? Sau poate…?
Ramasesem uimit cand si-a intors buzele spre ale mele si ne-am sarutat usor, dar mai apoi si le-a intredeschis, dandu-mi de inteles ca vrea mult mai mult. Si i-am dat ceea ce vroia: ne-am sarutat.
Oare totul avea sa se opreasca acolo? Gata? Un sarut? Insa Erik s-a intors spre mine si m-a sarutat usor pe buze. L-am luat in brate, mangaindu-l linistitor Aveam sa rezolvam totul. Numai noi doi stiam adevarul. Cadavrul lui John va fi gasit in mare, cu un boltar sau doi legati de gat. Astfel se va fi considerat o sinucidere. Si ca sa fiu sigur ca va fi asa cum vreau eu chiar eu voi fi cel care il va gasi pe John. Nimeni in afara de mine si Erik nu stia ca John fusese la mine, asta stiam suta la suta chiar din gura lui. Plus de asta eram destul de istet ca sa stiu sa maschez lucrurile.
Stiam si sa imi maschez sentimentele, sa nu ma las tradat de mine insumi. Erik stiam ca avea sa taca, fiindca se temea. Era distrus. Nu imi pasa de John atat cat imi pasa de Erik. L-am privit in ochii sai blanzi si l-am mai sarutat o data pe buze. Plansese si inca plangea, ceea ce ma durea. Ma durea sa vad ca cineva la care tin sufera.
Tin? Chiar tin? Inima raspundea singura: da. Nu eram adeptul iubirilor de o noapte. Mai patisem sa ma sarut din ‘’ greseala ‘’ cu vreo fata sau vreun baiat, dar niciodata nu raspunsesem daca nu vrusesem, daca nu voisem. Acum voisem sa o fac si o facusem. Si voiam sa o fac iar. Iar si iar si iar. Imi placea la nebunie.
Cu toate ca aveam problem acum, mintea imi zbura in cu totul alte locuri. Ma gandeam la Erik. Stiam ce aveam de facut, deci nu ma temeam. Mai facusem asta o data in trecut si nu fusesem suspectat de crima, ci totul fusese catalogat drept sinucidere. Asa avea sa fie si de data asta.

Timpul se scurse rapid si veni noaptea, cu intunericul ei. Imi placuse intotdeauna noaptea. De cand eram mic eram de parere ca noaptea este o alta lume, o lume in care poti face orice fara ca macar cineva sa iti ceara socoteala.
L-am luat pe Erik de mana si ne-am ridicat. I-am dat instructiunile: el trebuia sa se asigure ca nu e nimeni in jurul nostrum, ca am tecere libera. Norocul meu era ca era o petrecere importanta in aceasta seara, si strazile aveau sa fie pustii. Stateam intr-un cartier de fite, si mai toti bogatasii se vor duce la petrecerea aia.
In fine.Am luat cadavrul pe umar, invelit in cearsaf, si am iesit. Erik iesi inaintea mea. Se parea ca blocul este pustiu. Am coborat scarile si am iesit. Masina mea, un Ferarri Tunero de toata frumusetea. Aveam trecere libera si de data asta. Am aruncat cadavrul pe bancheta din spate si am ne-am urcat amandoi in masina, pornind spre mare.
Dupa un drum in viteza, am ajuns pe plaja. Era pustie, foarte pustie, nimeni in jur. Am luat cativa boltari pe care i-am legat cu sfoar de gatul cadavrului pe care l-am aruncat mai apoi in apa adanca. Totul avea sa fie trecut sub tacere.
Ne-am intors acasa mai apoi, urmand ca, daca trupul nu ii va fi gasit de nimeni, eu si Erik il vom gasi si vom instiinta FBI-ul. L-am asezat pe tanar in pat si l-am sarutat usor pe frunte, linistindu-l.

[n{iK}a aMmA]

:chuu: deci ma incanta noul capitol.
Si... ADemon... nu vreau ca FBI-ul sa afle de toata ''tarasenia'', ca atunci cei doi vor fi despartiti si eu voi plange cu lacrimi de crocodil :99:
Ai descris bine si mi-a placut si actiunea dar mi-ar fi placut mai mult suspans in momentul in care cadavrul a fost scos din casa de cei doi. Ar fi fost frumos sa ii prinda fr'un vecin si Erik sa il hipnotizeze pentru al face sa uite ce vazuse, sau ceva de cenul acesta.
E... da'astea sunt ideile mele nebune si tu le ai pe ale tale. Cine stie, poate sunt mai inflorate decat ale mele.
Bine, acum imi i-au la revedere.
Astept noul capitol.
:bye: :bye:

[MiraA]

Ufff....se pare ca nu-i prima data cand Chris isi mascheaza actiunile.Ma intreb cine a fost primul "norocos"...dar aici a fost vorba de un accident.Se pare ca Erik e mai puternic decat credea de a reusit sa faca asa ceva sau a fost vorba de noroc ?Vom afla...imi place ca actiunea se complica.Ma intreb daca pana la urma se va afla ce au facut sau totul va disparea asa cum banuieste Chris
Bietul Erik...e cam zguduit de tot ce s-a intamplat,dar Chris e acolo pentru el (sper)
Astept next

[Nywa]

Capitolul 7

Dupa ce Chris pleca din camera mea, mi-am scos din rucsac o carte groasa, invelita in piele si am inceput sa citesc atent capitolul intitulat "Iluzii fatale". Ochii mei parcurgeau rapid randurile, pana am gasit ce aveam nevoie.

[center]Oglinda sufletelor

Aceasta iluzie este cea mai mortala sau mai putin mortala, in functie de dorinta iluzionistului care o face. Pentru a ceea aceasta iluzie, aveti nevoie de o oglinda mare sau o suprafata neteda reflectorizanta, cum ar fi apa sau aluminiu lustruit. Subiectul trebuie sa il priveasca pe iluzionist in ochi, timp de cateva secunde, ca spiritul sau sa stie cine l-a invocat, apoi sa faca o piruieta in fata oglinzi - sau a suprafetei reflectorizante - si apoi sa se intoarca cu spate. Iluzionistul trebuie sa priveasca oglinda, ca spiritul subiectului sa intre acolo. O data intrat in oglinda, spiritul va intalni spiritul iluzionistului care il va ucide sau rani. Daca spiritul e ucis, atunci si subiectul moare, daca e doar ranit, atunci, subiectului ii va aparea o dunga rosie pe piele, semn ca o data ce se inteapa sau se raneste in lumea reala, atunci spiritul sau isi va parasi corpul, iar subiectul moare...[/center]

Am ramas masca. Fara sa vreau am folosit pe idiotul de John Oglinda sufletelor. Mama avea dreptate. Iluzile chiar sunt periculoase. Aproape toata noaptea am stat treaz, adormind abia spre dimineata. Cand m-am trezit, mi-am schimbat bandajele. Cand imi pansam gatul, atunci intra Chris peste mine. Ramase uimit sa vada rana superficiala de la gat.
- El a facut-o, ingan eu, ignorandu-l si continand sa imi gandajez gatul.
- Imi pare rau. Nu am stiut ca e atat de violent. De ce nu m-ai trezit? Ma intreba, facandu-ma sa imi dau ochii peste cap.
- Fiindca erai incostient! Te-ai drogat ca un porc si ai ajuns incostient! Tu nu realizezi ca iti futi viata de tot? Nu, fiindca te dai mare si tare ca poti descoperi orice prin stiinta, dar sunt doua domenii in care tu nu poti descoperi cum se fac: iluziile si alchimia! Tip enervat si vreau sa trec pe langa el, dar ma apuca de palma ranita, facandu-ma sa strang din dinti de durere.
- Ce ar fi sa facem un pariu. Daca gasesc pentru iluzie si alchimie, orice chestie ce o sa faci, o logica si o pot dovedi stiintific, tu te vei culca cu mine, dar daca nu eu voi face orice vrei. Ca sa iti convina, nu o sa ma mai droghez pana gasesc, imi spuse facandu-ma sa rad ironic.
- M-am bagat, dar vezi ca ti-am distrus toate fiolele si siringile cu droguri, pentru siguranta, mai spun.
Vreau sa ma duc in bucatarie, dar telefonul incepu sa sune. Satenul il ridica si raspunse. Asculta vreo doua minute, apoi imi spuse ca idiotul ala jefuieste o bijuterie.
- Hai sa mergem! Striga satenul si eu l-am urmat.
Ne-am urcat in masina si porni in viteza spre bijuterie. In zece minute am ajuns acolo. Barbatul imi dadu un stilet, in caz ca intru fara el in cladire. Cand coboram din masina, un politist spuse ca e goala cladirea. Vreau sa spun ceva, dar o luminita dintr-un gang imi atrase atentia. Incep sa alerg spre acel gang ignorand duerea din picior. In fata mea alerga un om, cu capison pe cap si cu un ruscac in mana. Hotul ma vazu ca il urmaresc si incepu sa alerge din ce in ce mai repede, apoi forma un zid. Zambesc compatimitor si trec prin zid, parca ar fi fost doar fum. Iluzii de copil mic. Intru dupa el intr-o scara si urcam pe acoperis. Cand ajung acolo, ma opresc, fiindca hotul ma astepta.
- Se pare ca esti un adevarat maestru, daca nu te-ai lasat pacalit de acel zid fals. Felicitari, spuse omul, aplaudand putin in bajocora.
Mijesc usor ochii si apoi ma reped spre el sa il atac. Omul isi lipi palmele una de cealalta si apoi le puse pe acoperis, iar din el incepura sa iasa tepi. M-am ferit si am vrut sa ii dau un pumn. Acesta ma prinse de mana ranita, mi-o smuci din umar si apoi ma impinse peste marginea cladiri. Sunt mai usor ca aerul... sunt mai usor ca aer..., imi repetam in gand, in timp ce incercam sa ma incord in tot corpul, dar am reusit pe jumatate, picand pe o masina, apoi pe jos pe asfalt. As putea sa ma consider noroc, ca levitatia mi-a atenuat cat de cat caderea, ca astfel as fi fost mort de-a binelea. Simt cum ceva se scurge de la tampla mea, privirea mi se incetoseaza si intuneric total...
Simt cum cineva imi tampona usor fata, cea ce ma facu sa deschid ochii. Chris ma privea ingrijorat, apoi imi zambi. Se parea ca eram in patul din apartamentul sau. Vreau sa imi ridic mana ranita, dar nu putea. Satenul ma informa ca am mana rupta si mi-a fost scoasa din umar. Futu-i moastele lui de idiot. Ma ridic in fund si ii spun ca tipul stie sa foloseasca si alchimie.
- Ce?! Dar nu e o stiinta uitata? Ma intreba el, stupefiat.
- Se pare ca nu si asta il face periculos. Trebuie sa invat alchimia, spun eu, privind un punc din perete.
Barbatul nu spuse nimic, dar ma pupa pe fruntea acoperita de un bandaj, apoi ma saruta pe buze. Imi intredeschid buzele, iar limba lui se strecura ca un sarpe in gura mea si incepu sa se frece cu limba mea. Ma intinse pe spate si se urca deasupra mea, avand grija sa nu ma raneasca mai mult decat eram.
- Chris, mi-e frica, ii soptesc, apoi il sarut din nou pe buze...

[Addeh]

Manu, in sfarsit ai postat:chuu: Ce hot nenorocit, nu pot sa cred ca a facut asa ceva1 Adica sa fim seriosi, cum a putut?:die:Sunt sigura ca e ceva ciudat si cu hotu` ala.. Ah, bn ca Erik este in regula..
Si sa revin la partea cea mai interesanta... Imi place pariul dintre cei doi. Am o presimtire cum ca Erik il va pierde, iar astfel ajunge in patul lui Chris. Deja te-ai oprit in punctul "interzis"
Si sa vedem ce ne pregateste gabytsswh...:perv: Hai scumpo cu nextu`

[MiraA]

Nu sunt prima !!! Assta este...poate data viitoare
Revenind la capitol...mi-a placut enerom de mult,abia asteptam sa-l postezi.Imi pare rau de Erik...dafe ce face si tot pateste cate ceva.De data asta a cazut de pe un bloc ma mir ca mai rezista,dar Chris este acolo si are grija de el.
Mi-a placut pariul dintre cei doi,dar banuiesc ca pana la urma amandoi vor primii ce-si doresc:Chris,o noapte nebuna de sex si Erik il va convingea pe acest agent incapatanat sa renunte la droguri
V-am pupat si spor in continuare

[n{iK}a aMmA]

Am ajuns cam tarziu. Asta e, n-am ce face.
Manu... daca as avea si eu intr-o zi macar putin din talentul tau, as fi cea mai fericita persoana din lume.
Nu vreau sa faca inca dragoste. Au facut o promisiune... ce naiba, o incalca din start? Patca Chris trebuie sa se lase de droguri si sa descopere cum face Erik iluzii?
Se pare ca noul adversar e destul de puternic de Erik nu l-a putut invinge si a mai fost si ranit. Trebuie sa se antreneze, sa devina mai puternic, iar Chris trebuie sa gaseasca logica pentru iluzii ca pentru alchimie exista logica, doar e o stiinta si stiintele sunt bazate pe logica. E dar deja am inceput sa bat campi asa ca va spun ca deabia astept urmatorul capitol. Pwp.
:bye: :bye:

[Beatrix LaVey]

Multumim pentru comentarii!
Ne bucuram ca va place!
Next:



Capitolul 8

Am plecat din camera de oaspeti, lasandu-l pe Erik singur. Am intrat in baie, hotarat sa fac si eu un dus, fiindca ma simteam murdar din cauza cadavrului ce il purtasem pe umeri. Dupa maxim un sfert de ora am iesit si m-am imbracat cu o pereche de blugi taiati si o camasa pe care insa am lasat-o descheiata. Cand am ajuns in baie, sa imi fac parul, am dat peste Erik, care isi schimba bandajele. Avea la gat o rana oarecum superficial.
- El a facut-o, imi spuse oarecum nepasator.
- Imi pare rau, nu am stiut ca e atat de violent. De ce nu m-ai trezit? Am intrebat trist.
- Fiindca erai incostient! Te-ai drogat ca un porc si ai ajuns incostient! Tu nu realizezi ca iti futi viata de tot? Nu, fiindca te dai mare si tare ca poti descoperi orice prin stiinta, dar sunt doua domenii in care tu nu poti descoperi cum se fac: iluziile si alchimia! Tipa la mine si vru sa se indeparteze, insa l-am prins de mana. A scancit in acel moment.
- Ce ar fi sa facem un pariu? Am intrbat zambind. A devenit atent. Daca gasesc pentru iluzie si alchimie, orice chestie ce o sa faci, o logica si o pot dovedi stiintific, tu te vei culca cu mine, dar daca nu eu voi face orice vrei. Ca sa iti convina, nu o sa ma mai droghez pana gasesc,am spus bine dispus, insa el a inceput sa rada ironic.
- M-am bagat, dar vezi ca ti-am distrus toate fiolele si siringile cu droguri, pentru siguranta,imi spuse.
‘’ Ce cacat?! ‘’ mi-am spus in minte. Eram un om mort fara droguri. Eram dependent de droguri si sex. Mai are sa imi interzica sa fac sex si m-a umplut de respect.
Telefonul incepu sa sune. Am ascultat atent. Danny imi spunea ca hotul ala ce facea magie loveste din nou la bijuterii.
- Hai sa mergem! Am strigat catre Erik pornind. Mi-am luat o geaca de piele pe mine si tanarul isi lua si el un hanorac, apoi am iesit impreuna. Ne-am urcat pe motorul meu si am pornit in viteza.
In cateva minute eram acolo. Cineva ne informa ca nu era nimeni in cladire, insa Erik disparu de langa mine. L-am vazut alergand dupa cineva si m-am dus dupa el, insa m-am oprit in fata unui zid. Am asteptat acolo, stiind ca e o iluzie. Am dat un pumn in el. O iluzie reala… Cacat! Mi-am spus in mintea mea sa pot trece si am intins mana. Nu a mers.
‘’ E doar o iluzie, pot trece prin zid! ‘’ am inceput sa imi spun si apoi am pasit increzator in fata. Am reusit sa trec. Am reusit! Am inceput sa alerg, in fata mea vazand cum Erik se lupta cu un cretin.
La un moment dat l-am vazut stand in aer, dupa care a cazut pe o masina si apoi pe jos. Celalalt disparuse. L-am luat in brate si am pornit cu el spre ceilalti. Paramedicii au controlat rana de la tampla si au spus ca e totul in regula, trebuie doar sa am grija sa nu i se infecteze. Mi s-a permis sa plec de acolo cu o masina de-a politiei, Danny urmand sa imi aduca motorul acasa.
Dupa vreo jumaate de ora de oprit pe la fiecare rahat de semafor, ca de!, idiotul de la volan respecta regulile, am ajuns acasa. L-am asezat pe Erik in pat si am adus nitica apa oxigenata, incepand sa ii ingrijesc rana de la tampla. Avea si mana rupta, dar asta se putea rezolva, urmand sa merg cu el la doctor de indata ce se trezeste.
A deschis ochii si m-a privit bland. L-am vazut incercand sa isi miste mana si i-am spus ca e rupta, sa nu incerce.
- Idiotul ala foloseste ALchimia! Mi-a spus Erik, lasandu-ma stupefiat.
- Ce?! Dar nu e o stiinta uitata?
- Se pare ca nu si asta il face periculos. Trebuie sa invat alchimia, spuse privind in gol undeva in spatele meu. Nu stiam ce sa mai spun. L-am sarutat pe frunte, apoi pe buzele dulci, iar el si le deschise automat, devenind doritor. Mi-am strecurat limba printre buzele, sale, dand nastere unui sarut pasional. M-am urcat deasupra lui cu grija, sperand sa nu il ranesc.
- Chris, mi-e frica, ii soptesc, spuse sarutandu-ma din nou. Il cuprind in brate. Nu voiam sa ii fie frica. Stiam ca alchimia este o stiinta grea, bunicul meu o studiase si imi lasase mie toate cartile sale. M-am ridicat de deasupra lui Erik si am plecat in alta camera. L-am auzit strigand dupa mine.
M-am intors la el cu o gramada de carti despre alchimie. Ramase uimit.
- De unde le ai? intreba curios luand una si rasfoind-o. I-am povestit despre bunicul si pasiunea lui la care luasem si eu parte in trecut, de cand aveam 4 ani si pana ce acesta isi pierduse viata, ucis de un alt alchemist, cealalta persoana pe care o ucisesem in viata mea, cand eu aveam 16 ani. Nu eram mult timp de atunci.
L-am sarutat usor pe buzele dulci, apoi am spus:
- Vom trece peste asta impreuna ! In orice razboi e mai usor in doi, spun, apoi imi scot o tigara din pachet si incep sa fumez, uitandu-ma atent pe carti. Hei, Erik, am rostit incet, astazi… tipul ala a creat un zid. Ai trecut prin el. Am trecut si eu, spun incet.
Erik se uita atent la mine, cercetandu-ma.
- Ai trecut? Cum? Intreba.
- Mi-am spus in minte ca e o iluzie si pot trece prin ea, exact cum imi spusesei tu. Si am reusit, i-am spus privindu-l atent.
Tanarul se ridica de la locul sau si se aseza langa mine, facandu-se ghem in bratele mele. L-am sarutat usor pe buze, apoi el a inceput sa ma mangaie pe pieptul gol. Mi-a luat tigara din gura si a tras un fum, apoi am inceput sa ne sarutam.
Se urca peste mine si imi sopti la ureche ‘’ felicitari! ‘’, apoi incepu sa se joace in parul meu facut tepi. Ochii-mi de un gri-verzui se atintira in ochii sai de un albastru-safir. L-am sarutat usor pe buze, dupa care i-am spus ca imi parea rau.
- De ce? Ma intreba curios.
- E vina mea ca esti ranit. Asta nu e cazul tau, ci e al meu. Si eu stau sit e presez pe tine sa imi explici ce sunt iluziile, cand iluziile nu pot fi explicate, si am simtit-o pe pielea mea. Sunt un idiot si tu esti ranit din cauza mea, imi spun prost dispus.
Ma simteam jalnic. El nu merita sa simta durere, era chiar de treaba tanarul. In acel moment incepusem sa simt nevoia unei doze. Probabil observase asta, fiindca ochii ma tradasera intotdeauna. L-am sarutat pe frunte, cerandu-mi iertare din nou.
- Nu e vina ta. Daca el e iluzionist si eu sunt iluzionist inseamna ca va fi o lupta a iluziilor.
Am aprobat din cap, sperand ca totul va fi bine. Speram sa fie bine.