Dragoste de liceu(+18)

[Mariah .]

heya, am trecut si eu pe`aici ca sa vad daca ai ascultat macar vreun sfat din toate cele pe care ti le`am dat;) si am ramas surprinsa intr`un mod placut.
dar, inainte sa incep sa`mi spun parerea despre acest capitol, as vrea sa te lamuresc in legatura cu ceva... e adevarat ca sectiunea se numeste fan fiction dar totusi, sa nu exageram cu imaginatia, oke?;) si chiar daca Sasuke nu stia ca Sakura deja numai era virgina, asta nu inseamna ca ei trebe sa`i curga sange [din nou]. Pentru ca in caz ca nu stiai, asta se intampla doar cand o faci prima data, sau atunci cand o faci cu cineva [un baiat] si el impinge prea tare...
sper ca te`am lamurit..;)





acum, in legatura cu acest capitol...
mi`a placut mult mai mult decat cel anterior, dar totusi nu a fost fara pata.
am vazut cam multe greselute de exprimare, si de tastare.... o.O
incearca totusi sa corectezi capitolul sau macar sa arunci o privire si sa remediezi greselile care sunt mai evidente;))
descriere ai avut dar cred ca mai puteai adauga... dialoul mi`a placut ca a fost putin si chiar nu mi s`a parut absolut deloc sec, deci aici tine`o tot asa. Actiunea nu a fost grabita, a fost chiar in regula, la fel si naratiunea.
singura chestie care m`a deranjat, a fost ca [,] cam jumate` din perspectiva Sakurei, sau... de fapt trei sferturi au fost doar flash`back pe care l`am citit de atatea ori incat m`am plictisit, dar ai avut cat de cat la Sasuke asa ca te iert:-j
ma bucur ca mi`ai ascultat sfaturile, si sper ca nu te`ai suparat pe mine ca te`am luat putin cam tare dar am vrut sa realizezi ce greseli ai ca sa te indrepti:)
deci, sper ca si nextul sa fie cel putin la fel de bun precum capitolu` asta si tine`o tot asa.
byE;bYe:*

[Kato]

:O nui era de ajuns lui gaara?
nuu...pana nu va strica relatia nu se va lasa cred XD
bad gaara BAD!
orikm abea astept nextu...sa ma anunti si p mn :o3

[•нąкü•]

Iaaw Kukuyhi-chan , capitolul acesta a fost pur si sinmplu mega dragut :x . M`am indragostit de el la prima edere :]] . Si SASUKE O LASA PE sAKURA SA PLANGA IN BAIE , CHIAR ASA AU AJUNS , CA IN TELENOVELELE DE PE aCASA :]] . ummm , a enit si el bupaia si a luat`0 in brate ... Eu daca eram in locul Sakurei ii trageam o palme de vedea toti sfintii ... , adia cum , ma faci sa plang si dapa aceea ma iei in brate ? WTF ? I`a mai du`te tu de aicea , dude ! You're an big idiot ! Dar depinde de mentalitatea Sakurei :< Greseli de tastare nu am vazut , cu descrierea nu ai avut probleme , mi`a placut , dar stii ca mereu mai este loc de mai bine ... Naratiunea mi`a placut , aa fost chiar ok . Dialogul :-? "Don`soara " asta mi`a placut cel mai mult din liniutele alea doua de dialog :)) . A fost micut , deci nu a fost sec . Pai , multa inspiratie si spor la scris , Pa!

[Sayonara]

Hy hai, am venit si eu cu nextul, a durat atat pentru ca nu ma dus inspiratia si bineinteles scoala si temele ei :(
Soo:

Capitolul XII

~Sasuke~

Stateam si o priveam pe Sakura cum se departa de mine, ramasem impietrit la auzul celor spuse de ea. Jur, ca daca as fi stiut ca i s-a intamplat ce i s-a petrecut nu s-ar fi intamplat asta. Probabil trebuia sa incerc sa o calmez, sa fug catre ea dar nu, eu meditam, mai mult adormit cu ochii deschisi. Probabil ca de asta si-a cerut nemernicul ala scuze.
,,-Nu raspunzi nu ? Ei bine o sa te lamuresc eu cu ceva ! spuse el tragandu-ma catre un colt al clubului impreuna cu haimanalele sale. Sakura s-a culcat cu mine de buna voie, a fost a mea si nu-ti permit sa mi-o sutesti de sub nas, asa ca nu te baga unde nu-ti fierbe oala Uchiha!spuse el…dar imediat dupa acea fapta prabusindu-se si murmurand un : ,,Imi pare rau’’ ‘’
Mda, s-a ostenit de geaba sa faca si asta, n’am sa-l iert nici cand a parasit aceasta lume pentru ce a facut, m’are parte a fost si vina mea ca Sakura, acum probabil ca nu ar mai fi vrut sa auda s-au sa ma vada veodata. Oftez infundat, dupa care cad pe asfaltul rece si cenusiu al clubului, scufundat in gandurile mele rastalmacite, negasindu-si locul. Visam cu ochii deschisi, ca nimic sa nu se fi intamplat, iar Sakura sa se intoarca in bratele mele, dar era in zadar, nu aveam o masina a timpului sa o folosesc, aceasta era realitate nu fictiune, o realitate cruda dar tot realitate. Trebuia sa ma resemnez, viata nu se oprea aici, isi continua firul actiunilor tragige care mi se petreceau. Poate si inca odata poate, daca o sa o iau cu frumosul si o sa am rabdare Sakura o sa se intoarca la mine. Poate ca imi faceam sperante desarte, dar decat sa sufar, mai bine sa sper. Incerc sa ma calmez, dupa care schitez un mic zambet lipsit de vlaga si ma ridic de pe asfalt privind in jurul meu. O varietate de cladiri si multi oameni dar nici urma de ea. Oftez din nou dupa care privesc cerul care din senin devenise plin de imensi nori gri. Imi plimb picioarele pana la masina dupa care ma opresc simtind stropii de ploaie limpezi si cristalini miscandu-se abundent pe trupul meu.
Nu imi pasa ca in cateva momente o sa devin ud leoarca, imi placea, ba chiar adoram sa stau asa. Simteam cum stresul mi se remedia incetul cu incetul si deveneam mai relaxat. Dupa mine si starea mea, asi fi ramas asa oricat as fi putut, sa uit de probleme si de griji era tot ce doream in momentul acesta, ma rog, pe langa faptul ca o voiam pe Sakura inapoi. Imi ridic privirea la cerul care isi arunca nemilos picaturile pe pamantul uscat, inchizand cateva clipe ochii. <<Cum s-a ajuns si la asta…daca eram mai prudent nu s-ar fi intamplat>>. Multe idei imi trec prin minte, majoritatea fiind afurisite ganduri care nu-mi dadeau pace si ma necajeau.
Voiam mai mult ca orice ca Sakura sa vina chiar acum, chiar in minutul asta, in secunda asta si sa stea alaturi de mine, sa-mi zambeasca si sa-mi aline auzul cu vocea sa melodioasa, sa ma alinte cu mii de zambete firave, cu mii de saruturi calde. Las siroaiele de lacrimi sa-mi strapunga fata, in timp ce inima imi era cuprinsa de un fior intunecat, o piatra mare si aspra. Imi trec mainile prin parul de abanos dupa care intru lenes in masina, dar ramanand pe loc, fara sa pornesc. De obicei fetele carora le dadeam papucii sufereau, dar acum e invers, eu sunt cel ranit moral, ranit de sentimente si ganduri desarte care nu ma lasau sa respir.
Intr-un final hotarasc sa pornesc catre casa. Accelerez dupa care pornesc cu gandurile in alta parte, scotand cu lene cate-o tigara si savurand-o. Dormeam cu ochii deschisi, eram atat de scufundat si adancit in ganduri ca nici nu observ cum semaforul arata culoarea rosie iar eu mergeam inainte. O tin asa pana cand ma bufnesc cu doua masini si bineinteles a mea rostogolindu-se de catreva ori, ajungand intr-un sant…iar de aici nu mai stiu ce s-a intamplat…

La spital>sectiunea Urgente


Mii de voci se auzeau prin salon, rastalmacite si fiecare pe un ton ridicat.
-Cum adica nu a supravituit ? Doctore nu va bate-ti joc de mine, ca nu stiti cu cine va puneti ! spuneau, sau mai bine urlau tata si mama, dar era si normal, doar eram fiul lor mult iubit. Si ei, cat si doctorii erau ingrijorati si se plimbau de colo colo sperand ca un miracol se va intampla, cine stie, poate da poate nu…Pana acum moartea a trecut de doua ori pe langa mine, cand am fost impuscat :

,, Vroiam sa inchid telefonul pentru a nu mai prelungi aceasta discutie insignifianta si pentru a ajunge mai repede la Sakura cand aud un foc de arma, dupa aia imi simt spatele strapuns de un glont. Raman stana de piatra si simt oribilizat cum respiratia mi se taie…iar corpul meu facand contact cu pamantul noroios, dupa care scap si telefonul din mana.
Acum chiar ca nu mai am scapare, daca mor… nu stiu ce se va intampla in continuare….
Sunt inconjurat de o balta de sange dupa care aud niste persoane indepartandu-se de acest loc….’’
Incidentul cu drogurile si acum, Ala de Sus stie daca o sa scap si de data asta. El imi hotaraste soarta. Aveam multe arsuri, sa nu mai spun de mana si piciorul fracturat, si multe alte rani la fel de grave. Nu stiu de ce dar ar fi mai simpu sa mor acum. Ar fi o lume mai linistita si relaxata fara mine, nu-mi vad rostul pe acest pamant. Sakura nu ma mai vrea, parinti nu ar mai trebui sa-mi plateasca spitalizarile, oricum pentru ei bani nu sunt o problema. Ce rostare sa traiesc fara ea, fara Sakura ? Viata nu are nici un sens fara ea, nici o logica, nici un curs normal. Probabil eram intr-o celula din iad, era asa de intuneric, incat un sentiment de groaza te cuprinde. Ma foiesc de cateva ori pana il vad pe el, pe Gaara….ce cauta aici, era sigur eram in iad ! Dumnezeule, am murit cu adevarat !
Mii de voci care spuneau ,,Ai murit Uchiha !’’, se auzeau in acel loc de un negru abisal, plin de urlete, sa nu mai spun ca ma cuprinse o teama care nu ma parasea. Oare asta-mi e destinul ? Sa traiesc o eternitate aici cu acesti demoni ? Sa stau in chinuri si mii de ganduri care-mi perturba si farama de liniste pe care o mai am ? Am trait putin, am murit tanar, se pare ca o sa-mi petrec restul ‘’vietii’’ in infernul asta.
-Sasuke! Se auzea o alta voce, care-mi rasuna in cap, peste tot. Era ea, dar ce cauta aici ? O fiinta asa de buna si gingasa nu avea ce cauta aici, oare visez sau e realitatea pura ?
In momentul asta nu mai stiu ce sa cred. Raman impietrit fara sa dau un raspuns la glasul ei care era singurul lucru care ma incanta acum.
-Ai murit pentru ca esti un monstru, fara scrupule, o dihonie imputita !
Fac ochi mari dupa care nu mai stiu ce sa spun. Mai inainte avea o voce superba iar acum, o fiinta care ma alina in acel loc sumbru, iar acum s-a transformat si ea intr-unul dintre acei draci, ca altfel nu stiu cum sai spun. Nu mai stiu ce sa cred, sunt intr-o confuzie totala. E realitate sau fictiune ? Aceasta intrebare imi strapungea acum mintile si imi dadea fiori nenumarati...

***
-Asistenta ! Adu electro-socurile ! striga un tip inalt cam de treizeci-patruzeci de ani, cu parul castaniu si ochii albastrui asemeni unui cer senin. Asistenta alerga in fuga prin salon, cautand acel aparat. Au incercat si asta, dar fara rost. Dus eram, dus voi ramane ! Doar un miracol ar putea sa ma aduca din nou la viata, daca Sakura ar veni la mine, cum am mai spus viata nu are nici un rost fara ea !


~Sakura~

Cum a putut Sasuke sa fie asa nesimtit ? Sa puna o astfel de intrebare chiar cand ne simteam asa bine ?
Fugeam ca disperata pe aleile inguste indreptandu-ma catre casa. Pentru moment voiam sa uit de tot si sa ma relaxez impreuna cu familia mea. Incetinesc pasul putin extenuata. Cred ca nu mai are nici un rost sa fug, sunt deja destul de departe de el. Imi continui drumul cu pasi lenti pana aud soneria insignifianta a telefonului. Raspund monoton cu un simplu ‘’Alo’’.
-Sa…ku…ra, ar fi bine sa te opresti din orice activitate si sa asculti ce am de zis ! grai ea, Hinata, pe un ton ridicat si…ingrijorat. Asta ma face sa ma intreb daca s-a intamplat ceva, oare bun, sau rau… Oftez, dandu-i semn ca poate sa continuie si sa spune ce are de spus.
-Sa nu mai lungim, Sasuke a murit !
‘’ -Sa nu mai lungim, Sasuke a murit !’’. Sa fim seriosi, nu aveam chef de glume proaste acum. Incep sa rad isteric, dupa care inchid telefonul pentru a nu mai auzi alte tonterii, dar din nu stiu ce motiv incep din nou sa alerg catre casa. Chiar m-a afectat acea gluma a Hinatei, nu stiu ce as face daca ar fi adevarata.
Totusi, aveam un sentiment ciudat, rau. Parca ceva s-ar fi intamplat, dar nu ‘’ceva’’ in sensul bun. Oftez lung dupa care imi continui drumul pana ajung la casuta mea. Intru plictisita mergand catre camera mea. Trebuia sa fac un dus dupa care sa ma duc la spital sa o vizitez pe buna’ mea, bunicuta mea draga, ce sa spun…Fusese operata la plamani, iar cum mama era prea ocupata sa se duca si ma trimite pe mine, sa moara profa de mate daca am chef sa ma duc, dar n’am cei face, ordinile de la mama ordine raman.
Imediat ce ajung in camera, imi iau niste schimburi dupa care intru in baie. Dau jos hainele dezvelindu-mi trupul firav, apoi intru in cabina de dus. Las stropii de apa sa se joace pe tot trupul meu. Ce relexant era, m-as fi bucurat sa am timp sa stau toata ziulica, cat e ea de lunga in starea asta, dar se pare ca nu puteam,era un lucru nerealizabil, sau nu... Am ramas asa timp de treizeci de minute dupa care am iesit din cabina de dus. Imi infasor in jurul taliei un prosob alb. Dupa ce ajung in camera ma imbrac lent cu o pereche de jeansi albastrii inchisi mulati si un maeu roz, iar bineinteles pe dedesubt lenjeria intima de o culoare alba ca zapada.
Ma incalt cu o pereche de pantofi cu platforma si toc de o nuanta visinie dupa care imi iau mobilul si gentuta neagra.
Pasesc usor, afara din camera, dupa care cobor scarile din marmura.’’ -Sa nu mai lungim, Sasuke a murit !’’. Acest lucru imi rasuna in minte, desi stiam ca nu putea fi adevarat, acest lucru nu-mi dadea pace. Oftez indelungat, dupa care ies afara din locuinta. Privesc verdeata din curtea mea, dupa care pornesc catre spital. Vroiam si eu sa ma relaxez, sa trag un pui de somn, dar trebuie sa ma duc la baba aia oarba care ma uraste caci atunci cand eram mica ii furam dulciurile, ce vremuri minunate…

,,Aveam noua ani, eram o minune de fetita cu ochisori verzi si un par roz matasos. Eram in vizita la bunica mea impreuna cu mama. Mergeam cu pasi lenti pana cand ajungem in fata portii ei. Ne intampina cu bucurie poftindu-ne in umila ei locuinta.
-Ei, ce va aduce pe aici fiica mea draga ? intreba ea schitand un zambet dupa care ma prinde de obraji si ma pupa, lasandu-mi impregnata saliva ei. Ce scarba mai imi este, dar na, ea e un adult iar eu nepotica ei neinsemnata, ce as putea sa-i fac ? O las pe mama sa barfeasca neincetat, iar eu ma strecor din sufragerie, pe hol iar de acolo pa furisez catre debaraua bunicii.
Acolo tinea toate vrutele si nevrutele, toate dulciurile si chestiile ei.
Intru incet, pentru a nu produce zgomot. Sunt intampinata de peretii cu tapet cu model de trandafiri, iar in jur multe dulapuri, rafturi si etajere arhipline. Oftez scurt si la obiect, oare unde sa caut ma intai dulciurile ? Camera asta e plina, din ce coltisor sa incep ? Se pare ca nu e nevoie sa ma ostenesc degeaba, dulciurile imi cad direct in orizont. Fara sa mai stau pe ganduri pa reped catre reftul miraculos, apucand cata ciocolata si cate bomboane ma tineau puterile, apoi iesind cu ele si fugind ca o nebuna catre camera de oaspeti. De cum ajung acolo incep a infuleca, iar la botic ramanandu-mi urme de ciocolata, dar nici ca am observat…Pentru a nu da de banuit ma indrept din nou catre living…iar buna’ de cum ma vede :
-Draga mea nepotica din nou ai mancat dulciuri ? Ce ti-am zis eu ca astea ingrasa, te imbolnavesti de la ele….’’

Chicotesc incet si calm. Ce vremuri erau. Imi continui drumul, mai mult adormita decat treaza, dar un clacson ma trezeste la realitate. Pff, era cat pe’aci sa ma calce si o masina, cat ghinion pot avea intr-o singura zi ? Nu mai conteaza, am ajuns in fata spitalului si spre surprinderea mea, eram vie. Ma duc catre o receptionera si intreb unde e intrernata bunica mea, iar imediat ce primesc raspunsul, ma indrept intracolo, nu aveam chef sa pierd vremea prin spital.
-Saracul Uchiha, a murit tanar nu crezi, avea viata inainte si uite ce s-a intamplat, uite in ce lume traim ! spuse o asistenta cu o tristete pe chip.
Imi venea sa lesin, ,, -Saracul Uchiha, a murit tanar nu crezi, avea viata inainte si uite ce s-a intamplat, uite in ce lume traim !’’. Raman stana de piatra lasand o lacrima sa-mi brazdeze fata albicioasa, apoi din ce in ce mai multe. Era doar o coincidenta de nume, nu putea fi vorba despre Sasuke al meu, nu, chiar refuz sa cred asta ! Imi fac curaj si o intreb pe acea asistenta de numele intreg al acelui Uchiha.
-Sasuke Uchiha scumpo, daca vrei sa-l vezi pentru ultima oara e la etajul doi, sectiunea urgente!
Nu, nu putea fi adevarat, era un cosmar total ! Imi scap din mana geanta si telefonul, uitand de bunica si tot doar fugind pe unde apucam catre locul indicat de asistenta. Trebuia sa-mi confirm, era chiar Sasuke sau o coincidenta de nume. Incerc sa-mi opresc lacrimile, alergand ca o isterica pe scarile spitalului, catre etajul doi, camera indicata de asistenta. Ma ciocneam cu doctorii, asistentele, pacientii cine boala mai erau, nu-mi pasa, tot ce vroiam era sa stiu daca era Sasuke sau nu, desi as fi dat orice sa nu fie el, exista putina lume cu acest nume.
Imi trag sufletul, imediat ce ajung la etajul doi, rezemandu-ma de un perete. Cautam din priviri ‘’sectiunea Urgente’’, pana, spre fericirea mea dau de ea. Dau buzna inauntru fara sa mai bat la usa. Cum credeam, temerile mi s-au adeverit. Era chiar el. Privesc cu stupoare cum zacea pe pat, mort cum se spunea. Ii silabisesc numele, urland prin incapere, lasand stropii de apa sa-mi joace hora pe fata. Ma simteam din ce in ce mai rau, iar o ameteala ma cuprinde. De ce, de ce tocmai lui Sasuke i s-a intamplat asta ? Acum spun din toata inima ca mai bine as fi violata de o mie de ori decat sa-l pierd pe el, persoana la care tin cel mai mult pe lume.
Cad in genunchi in fata patului in care ‘’dormea’’, plangand neputiincioasa, punandu-mi mana peste a sa. Mi-as da viata pentru acet baiat, numai sa stiu ca e fericit si ca traieste... In ciuda siroaielor de lacrimi care nu voiau sa se opreasca reusesc sa soptesc incet si balbait :
-Nu ma parasi acum, iar daca o faci si te rog din inima mea sa nu o faci, ia-ma cu tine…

[•нąкü•]

Huh ? Nu , nu , nu :| . Este al treilea fic pe care il citesc azi si moare Sasu`kun , de ce sunteti asa de rele . Si tu beib , fa ceva , ca Sasu`kun al meu nu moare asa de usor . Doamne saraca Saku`san , mi-e si mila de ea , serios :| . Umm , sa incepem cu inceputul , introducerile ca sa le zic asa ... ^^
`Ello beib` ^^ vad ca ai venit INSFARSIT cu un capitl nou , bun asa :]] . Pai , descrierea m-a dat pe spate si de data asta , serios de nu am inceput sa bocesc , nici acum[a] n`am terminat :]] . Dialogul , ultima liniuta o ador , mi-au dat si lacrimile citind`o . Asa te vreau , cu boceala , ca tot imi zice Vero aka Dei-kun sau mai nou Rose ca sunt prea sadica si ca seman cu un emo :-w , si ca am numai idei sadice :]] . Naratiunea a fost si ea ok , chiar nu am ce comenta , nu cred ca as avea ce :]] . Greseli de tastare nu am vazut , pentru mine oricum sunt inexistente la asa o FRUMUSETE de fic . Te felicit din toata inima mea pt. aceasta reusita ! Mi-as dori sa nu iti pierzi ideea nici odata si sa scrii mult si bine la el , chiar este unul dintre fic-urile mele favorite .

Pai , cam ata am avut si eu de zis , spor la scris si multa inspiratie . Ja ne beib` >:D< !

[Green.Frog.Is.Here]

Hey..am aterizat si eu p'aci..cum?moare Sasuke,aolo de ce moare?ok sa revenim..deci descriere chiar imi place..naratiunea este buna..dialogul nu mi sa parut sec...actiunea nu este de loc grabita si asta imi place..greseli din cate stiu eu nu am vazut..spor la scris urmatorul capitol...See ya!

[Sho-Yo]

Imi place ficul tau , greseli nu prea ai de tastatura , descriere destul de buna (eu nu prea am la ficul meu) si cam atat.

[Sayonara]

As vrea sa-mi spuna un Moderator sau un Admin, nu conteaza, ce am gresit ca sa remediez, caci am observat ca ficul mi-a fost pus la Atelier
Poate e din cauza injuraturilor sau a scenelor h*ntai pe care le-am adaugat
Si pentru useri care imi lasa comentarii la fic as vrea sa reveniti si sa va cititi comentariile poate de asta ficul mi-a fost mutat. Unii dintre voi folositi mai multe emoticoane decat cuvinte si as vrea sa nu mai faceti spam, adica scrieti doar tampenii ca de exemplu:

Nu vreausa moara Sasuke ,sa DEA DOMNUL Sa invie , ce stiu eu ....vreun miracol ...si Sakura sa il ierte si sa traiasca ferciti pana la adangi batraneti inrest ador ficul tau ,si ASTEPT CONTINUAREA
[no offence dar cred ca am spus adevarul, daca va jignit cu ceva spunetimi si o sa dau un edit]
Ar trebui sa spuneti ce va place, daca am tot ce ii trebuie, ce sa mai adaug, unde sa ma imbunatatesc, dar unii pun o groaza de emoticoane si spun si ei acolo ca le place, vreau nextul bla bla.. si sa nu mai faceti spam adica scrieti un rand doua acolo, incercati sa scrieti un comm mai mare de trei randuri
Cei care considera ca au facut spam as vrea sa revina cu un edit, altfel nu o sa mai continui ficul.

Si cum am mai spus as vrea sa-mi spuna cineva, ce am gresit ca sa remediez, caci stiu ca si eu am gresit

[Kato]

ce intorsatura ...
Pana acum erau fericiti, dar se baga gaara si astia 2 se cearta, apoi sasuke moare, desi nu cred, ca deobicei mi-a placut la nebunie, desi a fost cam trist, dar a fost chiar dragut in rest, dulce si sensibil, sper ca sasuke sa nu fi murit, desi cred ca nu e mort, probabil e in coma, sau se termina ficul :| uuu nu vreau sa se termine ><
abea astept nextu, anuntama cand pui nextu

[Sayonara]

M- am hotarat si nimeni n-o sa-mi schimbe decizia asa ca nu va mai obositi sa comentati sau sa cititi degeaba acest esec. Rog un moderator sa-mi inchida ficul. O sa ma straduiesc sa fac altul mult mai bun, care sper sa merite intradevar sa fie citit.
Cam atat am avut de spus.