[Terminat]] Time has stopped for us [+18 yaoi facut de gabytsswh&manu]

[Nywa]

[center]Disclamer:Nici unul dintre numele sau persoanele - in afara de cele ale mele - care vor aparea aici - referindu-ma la formatia CB si altele, al caror nume vor fi scrie - nu imi apartin si nu am nici o cunostinta mai multa, fata ce gasesc pe net.

Critica pentru tot si avertizarea +18 este pentru limbaj vulgar, scene violente si hard hentai[/center]

Sper ca e bun disclamerul si va spun de acum, ca nu vreau sa ma cert cu nimeni. Eu cu gabytsswh, nu ne-am inspirat de la nici un fic yaoi cu CB. Sper sa nu fie scandal din cauza asta. Eu voi scrie din punctul de vedere a lui
Yu si gabytsswh din punctul de vedere a lui Darrin. Sper ca v-am facut curiosi si macar sa avem un coment ametit ^.^

Capitolul 1

- Cum merge afacerea? Ma intreba Romeo la telefon, in timp ce stateam la tejgheaua barului care il conduceam.
- Bine. Merge destul de bine. Hama este bucuroasa ca merge afacerea, il mint eu pe prietenul meu cel mai bun, in timp ce invarteam paharul cu gin si gheata in el.
- Ma bucur. Pacat ca a reusit fata asta sa te convinga sa mergi tocmai in Suidat de Mexico sa te casatoresti cu ea, spuse barbatul si in tonul sau am putut simti regretul.
- Mda. Hai ca trebuie sa inchid, ca fiicamea vrea ceva, il mint cu nerusinare si inchid telefonul.
Oftez obosit si pun telefonul pe tejghea si imi pun fata in maini. Nu-mi venea sa cred ca au trecut douazeci de ani, de cand am parasit Germania, dar si cei douazeci de ani, au trecut peste mine, fara macar sa ma schimbe vreun pic. Aveam tot aceeasi varsta de douazeci si doi de ani, acelasi corp, acelasi chip, fara macar vreun rid de la batranete sau de la expresii. Acum numai aveam cosuri pe fata sau cute la ten, era pur si simplu neteda, fiindca nu trebuia sa ma ocur nici cu rasul proaspat de dimineata. Aud niste zgomote usoare, provocate de tocuri pe ciment si langa mine veni Hama, imbracata cu o fusta mini din piele neagra si cu un corset din piele tot neagra. Mai avea ciorapi din plasa si cirme din catifea. Ochii ei caprui-ciocolati spre negri, machiati discreti, ma priveau atent.
- Iar te-ai certat cu Kiro sau Strify? Care dintre cei doi este cel mai mic de inaltime? Ma intreba, facandu-ma sa o privesc usor nervos.
- Kiro este cel mai mic la inaltime si nu am vorbit cu ei, ci cu Romeo, spun eu, iar ochii mei de un verde-cenusiu, o priveau atent.
Aproba din cap, apoi isi trecu degetele prin parul negru si lung pana la jumatatea spatelui, aranjat tot timpul, acum era ondulat. Nipona a fost cea care m-a invatat cum sa am grija de mine, dupa ce am fost schimbat in... vampir. Stiu ca suna ciudat si prostesc, dar acum douazeci de ani, in doua mii zece, am sustinut ultimul nostru concert in Munchen, s-a intamplat acest lucru. Si acum imi amintesc, cum am mers in club cu baieti si un tip a venit la mine, spunand ca ma cauta cineva afara. Ca un idiot m-am dus cu el si acesta m-a apucat de gat, mi-a rup curelusa de la gat, apoi m-a muscat. Am incercat sa scap, dar tipul era prea puternic pentru mine. Tot ce stiu, este ca am lesinat in bratele sale, apoi m-am trezit in camera din apartamentul ce il imparteam cu Strify si Kiro. O data l-am atacat pe Kiro, ca sa ii sug sangele, dar m-a oprit Hama si i-a modificat memoria lui Kiro. Saracul baiat, doua saptamani a visat numai chestia aia. Am plecat de langa prieteni mei, spunand ca m-am indragostit de Hama si ca ne vom muta in Mexic. Nu prea le-a convenit, dar mi-au respectat dorinta, de a nu veni la mine, fiindca ar fi vazut, ca pe mine, timpul nu ma atinge. Aici in Suidat de Mexico, mi-am deschis un bar si ajutat de Hama, am destul profit. Ea se dadea drept asistenta mea si barmanita, in timp ce eu le spuneam fostilor colegi, ca este sotia mea.
- Yu, trebuie sa deschidem. Sti ca nu trebuie sa fi vazut aici, imi reaminti ea, fiindca toti stiau ca fostul chitaris de la Cinema Bizarre, conducea acest bar si il stiau batran.
- Ai tu grija de restul? O intreb, luandu-mi mobilul si paharul cu bautura.
Aproba din cap si porni cat putea ea de normal - incet pentru ochii mei - spre usa, principala pentru a deschide. Ma indrept lenes, spre o scara cu un lant la capatul ei si o usa antifonata. Urc scara si intru in sufrageria, care avea vedere in club, dar si geam spre exterior. Ma trantesc pe canapeaua circulara si imi privesc chipul obosit in reflexia plasmei din perete. Aparatura nu s-a schimbat mare lucrul in doua mii treizeci. Parul acum imi ajungea pana la omoplati - l-am taiat scurt saptamana trecuta, dar a spus ceva bruneta, ca imi va ramane asa, fiindca aceeasi lungime a avut si la transformarea mea - negru, cu suvite rosi si o parte din el, era facut tepi. Aveam acelasi piersiguri, acelasi tatuaje si chiar cicatricea de pe piept. Nu s-a schimbat nimic la mine, nici macar machiajul sau oja.
Ma ridic de pe canapea si ma duc la fereasta, ce imi arata privelistea din bar. Acesta era arhiplin, iar cativa tineri se uitau peste tot, asteptand sa apar acolo, mai batran, dar tot asa de aratos. Chicotesc usor, dar raman usor uimit, cand imi vad sora mai mare acolo. Ce dracu facea Annika aici? Parca i-am spus sa stea departe de mine si de Hama. O vad cum se duce la bar si o intreaba ceva pe nipona. Aceasta se uita spre mine si stiam, ca ochii ei, putea sa ma vada prin fereastra de oglinda.
- Spune-i ca nu sunt in oras si ca ma intorc peste trei luni, spun eu pe muteste, stiind ca nipona, imi citi pe buze.
Vad cum repeta cuvintele si apoi Annika pleca dezamagita. Oftez din nou si ridic la nivelul ochilor paharul cu gin cu gheata. Ma incrunt si gheata fu invaluita intr-o lumina aurie, apoi se topi. Vreau sa beau bautura, dar numai avea chef de ea, asa bautura prinse o culoare argintie si ingheta. Tot acest joc cu puterile mele, imi facu foame de sange. Las paharul pe masa, ma duc in coridor, ce facea lagatura intre sufragerie si restul locuintei mele, ce o imparteam cu Hama, cand aceasta era solo. Deschid fereastra de la coridor, ma urc pe pervaz cu agilitatea unei pisici, apoi sar in strada, aterizand lin pe asfalt. Miros aerul o data, apoi am inceput sa ma misc foarte repede, incat ochii umani, nu ma puteau vedea, in cautarea hranei mele. Atacam mai mult huligani sau vagabonzi, dar le rupeam gatul, ca sa nu se poate transforma, dupa ce le goleam trupul de sange, lichidul vital mie si lor, singura hrana ce avea efect asupra mea si imi tinea de foame si sete. Singurul lucru, caruia ii puteam simti gustul in gura si sa imi placa cu adevarat.
Ma opresc in fata unui gang unde se aflau doi vagabonzi cum se incalzeau in jurul unui foc. Privesc o data luna plina si argintie, facandu-ma sa zambesc bajocoritor. "Noaptea, oameni isi arata adevarata lor fata si se trezesc la viata", imi spun in gand, apoi ma reped asupra celor doi vagabonzi...
Hama
Yu

[Beatrix LaVey]

Multumim pentru comentarii ! :X Lecturare placuta ^_^


Capitolul 2

Ma plimbam pierdut pe strazile pustii ale frumosului Ciudad de Mexico, nestiind ce naiba e cu mine. Ma simteam groaznic, teribil de groaznic. Ce se intamplase cu vechiul Darrin, acel Darrin mereu bine dispus, mereu cu zambetul pe buze ? Probabil disparuse undeva, in negura vremii. La cei 18 ani ai mei, eram o persoana chiar trista.
Imi bag castile in urechi dandu-i drumul melodiei ‘’ Angel in Disguise ‘’. Da, stiam, dupa unii, eram de moda veche, ascutam o trupa de mult apusa, dar ce conta ? Imi placeau, ma regaseam in muzica lor. Ii descoperisem din intamplare, printr-o buna prietena a mamei.
Ma saturasem practice de viata asta nasoala, de toata lumea care ma batjocorea incontinuu. Imi indrept pasii spre parcul din apropierea casei mele. Ma simteam ciudat. Cu muzica la maxim lumea parea mai buna. Ma uitam in jur, insa nu prea vedeam mai nimic. Parca treceau aievea cativa oameni prin fata mea, sau poate erau doar fantasme. Nu puteam stii, si nici ca mi-ar fi pasat. Tot ce stiam era ca nu era locul meu acolo, pe lumea asta. Eram prea trist.
‘’ Sunt emo ? ‘’ ma intreb pe mine insumi. Asta imi spusese iubita mea in urma cu doua saptamani, cand pusese punct relatiei cu mine. Vedeam cum tipase la mine si imi scosese ochii cu tot felul de porcarii cum ca nu o mai sunasem de nu stiu cate zile, dar sa ne mai intalnim sau sa o mai sarut ? oricum nu imi pasa nici de ea. Era doar o fata, doar o persoana trecatoare in viata mea.
Ajung in parc si ma asez pe o banca. Melodia se schimbase acum. Ascultam ‘’ My Obsession ‘’ si ma gandeam la Yu, chitaristul din Cinema Bizarre. Imi placuse tipul din prima clipa, paruse genul de tip caruia nu ii pasa de ceea ce spun altii. Desi imi placea la nebunie stilul sau, prietena mamei imi spusese ca adoptam mai mult stilul lui Strify, insa eu intotdeauna ripostam. Aveam propriul meu stil, nu pe al lui Strify sau mai stiu eu al cui.
Imi inchid ochii, revazandu-i chipul lui Yu, favoritul meu. Ma gandeam la faptul ca el era aici, in acelasi oras cu mine, insa acum era batran. Trecusera 20 de ani, poate chiar mai bine de atat, de cand trupa lor se despartise si Yu venise aici, in Ciudad de Mexico. Stiam unde se afla barul care se presupunea ca este al sau, insa niciodata nu indraznisem sa apar acolo si sa ii cer macar un autograf.
De ce ? Pentru ca ma temeam. Ma temeam sa il vad batran. Nu voiam ca imaginea sa, frumosul sau chip care mereu imi invada mintea sa fie distorsionat de imaginea unei personae in varsta, al carei chip fusese brazdat de semnele trecerii anilor.
Imi deschid intr-un sfarsit ochii si privesc cat de frumos este parcul. Vedeam copacii intunecati, cu siluetele lor impunatoare, blocurile din jurul meu, fantanile arteziene, florile asezate frumos in ronduri, precum si cerul. O da ! Cerul… Cerul si iubita luna, Luna care mereu ma intelesese, mereu ma mangaiase cu razele sale reci, ma protejase, imi ascultase fiecare of al sufletului. Ma uitam la ea si ea parca se uita la mine, mangaindu-ma cu blandetea sa rece.
Melodia se schimba iarasi, acum trecand la ‘’ Forever or Never ‘’. Auzeam vocalistul cantand versurile :
‘’ I`m not gonna live forever,
Said I`m not gonna live forever,
Better make it now or never
Ever ,ever ! ‘’
Le dadeam dreptate. In urma cu 20 de ani erau atat de iubiti, erau faimosi. Apoi au terbuit sa se desparta. Eu nici macar nu eram nascut pe atunci, m-am nascut cu 2 ani mai tarziu, insa crescusem cu muzica lor, privindu-i pe ei. Mama si prietena ei ma transformasera intr-un mare fan al lor, un mare fan al timpurilor apuse.
Si de ce sa nu fi fost ? Poate ca mi-ar fi fost mai bine sa traiesc undeva in trecut. In trecutul indepartat, cand evolutia nu incepuse deja, cand lumea nu era asa de rea.
Ce tot vorbeam ? Grozav ! Aberam din nou ! Imi scot o tigara din pachet si o aprind, incepand sa trag cu sete din ea. Imi las capul pe spatarul bancii, privind cerul instelat. Era noapte, o noapte asa de placuta de toamna…
Mii de ganduri mi se perindau prin minte acum. Ma gandeam la ce ma gandisem de miliarde de ori pana acum si niciodata nu ii gasisem raspuns acestei intrebari, acestui gand profund : De ce traiam ? Nimeni nu fusese in stare sa imi raspunda, sa ma faca sa imi para bine cu viata pe care o duceam. Traiam cu mama mea, fiindca tatal murise putin inainte de nasterea mea. Traiam doar prin muzica singurei trupe care imi placuse atat de tare, care imi intrase in inima prin unicitatea versurilor si sentimentelor pe care le puneau in tot ceea ce faceau.
Ma pierd intr-un sfarsit printre propriile-mi ganduri… Muzica mi se oprise. Ma uit la telefon. Era stins.
‘’ Ciudat ‘’ imi spun in mintea mea ridicandu-ma intr-un sfarsit de pe bancuta. Imi a mortise trupul deja. Era cam frig afara. Ma hotarasc sa beau o ciocolata calda inainte de a ajunge acasa, dat fiind faptul ca eram singur din nou, mama fiind iarasi plecata.
Se mai intreba si de ce oare eram asa de retras. Daca ea nu ma mai baga in seama, de parca nici macar nu existam pentru ea, cum ar fi vrut sa reactionez ? Din joi in Pasti se hotara sa mai dea si prin camera mea, sa vada ce mai fac. Ma intreb uneori daca ea mai tinea la mine.
Noul ei concubin ii ocupa tot timpul, fapt pentru care ma neglija. Eram deranjat pana peste cap. Pasii mici se indreptau spre casa.
Dupa cateva minute de mers ajung in scara blocului si incep sa urc. La etajul al doilea, deschid usa si intru. Imi bag telefonul la incarcat si caut ceva de mancare. Uitasem si de ciocolata si de tot. Frigiderul era gol. Scap cateva injuraturi printre dinti si trantesc cu putere usa acestuia, dupa care apelez un restaurant si imi comand de acolo, din lipsa.
Desi aveam aproape 18 ani, abia daca reuseam sa imi arunc un ou in tigaie sau ceva in genul. Nu prea mancam de felul meu, de asta eram si foarte slab. Aveam, ce-i drept, un trup bine sculptat, si nu ma ingrasam, ceea ce imi placea, fiindca mancam cu placer dulciuri si mancare de fast-food la orice ora din zi sau din noapte.
Dupa trei sferturi de ora, in care facusem un dus lung si injurasem cat putusem mai frumos scoala si temele ei, mancarea mi se livreaza. Platesc si ma instalez in camera mea, in fata calculatorului, dand drumul la maxim melodiei ‘’ Dysfunctional Family ‘’.
Cu bune sau rele, imi adoram stilul de viata.

Darrin -> http://i790.photobucket.com/albums/yy186...1290348107

Sper ca va place

[DeDal N.]

Ne place, ne place dar vrem yaoi cel putin eu . O sa fie in capitolul uramtor nu ? Sincer, nu se putea mai bine de atat. Muzica ce dainuie si peste zeci de ani, e pur si simplu superb. Muzica adevarata. Si pana la urma, va avea curaj sa ii ceara un autograf? Si cand isi va da seama ca nu e batran. Ce interesant :X
Nu am vazut greseli ca deh. Trebuie sa vorbim si de alea. Descriere super, ador. Imi place fic-ul, sa il continuati pana la ultimul capitol si ultima virgula :X

[Nywa]

Capitolul mult asteptat si @DeDal Notorius vor fi cat de curand scene de tandreturi si peting pana la hentai-ul propriu-zis ^.^

Capitolul 3

Pe la cinci dimineata am binevoit sa ma intorc si eu acasa. Apar in fata barului si intru prin fata, fiindca la ora patru se golea barul si nu prea imi permiteam sa umblu pe strazi fara sa port ceva in cap si ochelari pe ochii, fiindca soarele cam irita pupila, care se facea verticala. Deschid usa si o vad pe Hama cu cara in spate un mort de biat, ajutata de Paolo, D.J.-ul. Saracul, era cam saracut cu duhul - ce puteam astepta de la un muritor - dar era foarte curios si foarte bun la miturile cu vampiri, varcolaci, elfi si chesti fabuloase. El nu se temea ca statea in aceeasi camera cu doi vampiri sau ca poate deveni mancarea noastra.
- Frate de cand nu a mai facut asta baie? Intreba Paolo, facandu-ma sa chicotesc usor.
- Nu stiu. Yu, tu ce crezi? Ma intreba nipona, disparand din vedere, cu vagabondul pe usa din spate, pentru a-l duce in gangul intre bar si blocul de locuinte, ca sa se trezeasca acolo.
- De cand a plouat ultima data, raspund ironic si iau pe umar doi betivi. Au facut probleme? Intreb curios, arucandu-i usor pe cei doi in pubela de gunoi, fiindca le puteam rupe oasele, chiar ucide, daca nu eram atent.
Satenul - Paolo - incepu sa imi povesteasca ca astia s-au imbatat cu rom si au adormit pe masa. Mda, tipic lor. Imi dau ochii peste cap si intru din nou in bar, inchizand usa. Ii multumesc barbatului ca a ajutat-o pe Hama cu aia si apoi am plecat sus, pentru a face un dus si sa ma schimb. Nu ca as transpira in haine, dar mirosul de nespalat si de sange, mi se impregnase in haine, pe care trebuia sa le spal de trei ori, ca sa scot mirosul. Intru in baia cu marmura, vana cu jacuzzy si dus cu hidro-masaj. Ma dezbrac, expunandu-mi muschi puternici, care se contractau la fiecare miscare, ce o faceam. Intru la dus si dau drumul la apa calda, care imi mangaia muschi, imi facea sa se prelinga machiajul de la ochi, sa mi se lipeasca parul de piele. Ar fi trebuit sa ma demachez inainte sa intru la dus, imi spun eu, vazand cum picura de pe barbia mea, fardul de pleoape. Ridic din umeri imi continui sendinta de relaxare in dus. Dupa vreo jumatate de ora ies de la dus, ma sterg cu prosopul, insistand la ochi mai mult, apoi ma duc despuiat pana in camera mea. Trec pe langa Hama, care nu imi arunca nici o privire plina de perversitate, cum ar fi facut-o fetele sau baieti, daca ma plimbam gol prin casa.
Deschid usa camerei mele si trag jaluzerele in geam, apoi aprind becul. Camera mea nu era cine stie ce. Avea pereti de un lila-deschis, cu un poster cu vechia mea formatie, Cinema Bizarre, semnata de toti, chiar si de mine. Imi era asa dor de colegi mei si totodata de prieteni mei cei mai buni, dar nu puteam sa ii vad, din pacate. Oftez si iau pe mine o pereche de boxeri negri, din dulapul dublu, cu o oglinda la o usa. Imi scot din el o pereche de blugi negri si o bluza-tricou, neagra cu manici rosi-sangeri, iar pe piept aveam steaua cu sase colturi. Inchid usa dulapului si privesc intr-un colt de langa fereastra, se afla cele doua chitari ale mele. Una normala si cealalta de bass cu tot cu amplificatoare. Dupa ce ma imbrac, imi usuc parul si cand vreau sa mi-l fac tepi, batu in usa cineva.
- Intra, spun eu, iar in camera intra Hama, imbracata cu o pereche de pantaloni de trenin negri si un hanorac albastru-inchis cu marsupiu.
- Hai sa mergem putin pe afara, spune ea, ducandu-se la oglinda de la dulap, uitandu-se daca si-a facut ca lumea cararea pe mijlocul capului, fiindca avea parul impletit.
- De ce nu, spun absent si imi pun in cap o sapca neagra, dar cu spatele in fata.
Imi pun pe ochi niste ochelari de soare, cu lentile de oglinda. Oricum nu prea avea sens sa ma mai machiez, de vreme ce era soare afara. Iesim din bar, prin spate, incui usa si apoi sarim gardul de sarma, pentru a nu intra vagabonzi pe acolo, fara nici o dificultate. Iesim in strada si bruneta, ma lua de brat, in timp ce isi puse pe ochi, ochelari ca ai mei, dar in varianta retro. Moda asta s-a cam dus mai bine de sasezeci de ani si ceva, dar daca ei ii place n-are decat sa ii poarte. Ne-am plimbat printr-un parc din apropiere, ne-am oprit la o terasa, unde ne-am luat doar asa sa nu parem suspecti, ne-am doua sticle de Cola si am pornit mai departe. Cola nu va muri niciodata, imi spun in gand, in timp ce luam o gura din bautura carbogazoasa, dulce si cu cofeina. Ca sa nu ne plictisim unul de celalalt, am inceput sa ne jucam un joc destul de copilaresc. Trebuia sa cantam niste refrene si sa ghicim cantecul si trupa. Asa reuseam sa imi amintesc de artisti din timpul meu, fosilele, cum spunea un pusti care l-am auzit in curtea unei scolii, intr-una dintre plimbarile mele solitare, de acum doua saptamani.
- Am I gonna live forever/ Said am I gonna live forever better make it now or never, imi canta ea refrenul facandu-ma sa zambesc trist.
- Mai are rost sa ma mai spun? O intreb sarcastic, intorcandu-mi capul spre ea.
- Stiu ca sti cine canta melodia, spuse vampiroaica, zambindu-i, mai degraba ranjind, aratandu-si dinti albi, cu canini ascutiti, ce deveneau tridimensionali, cand vroiam sa ne hranim.
Aprob din cap si apoi ne indreptam cu pasi lenti spre barul care se numea Bizarre forever. Intram pe unde am iesit si ma duc direct in camera mea, fiindca vroiam sa mai cant putin la chitara. Ma pun pe un scaun de bar ce il aveam in camera, pentru a sta jos, cand mai cantam pe la chitara si iau chitara-bass, care mi-o darui Kiro, inainte sa plec, cu semnatura lui si a celolalti prieteni ai mei, pe ea. O conectez la amplificatoare si incep sa cant Nightwish - Sahara. Stiam ca eram demotat rau de tot in materie de muzica, dar mai bine demodat si cu muzica de bun gust, decat la moda si cu muzica de prost gust. Se parea ca dupa ce Cinema Bizarre s-a dus, Tokyo Hotel a cunoscut cu adevarat succes care l-am avut noi ca trupa. Dupa Tokyo Hotel a urmat mataiata aia de Miley Cyrus, adormita de Demi Lovato si mormaita de Selena Gomez. Asa s-au pierdut trupe bune, cum ar fi Metalica, Rammstein, Sirenia, Within Temptation, T.a.T.u., Lacuna Coil, Skillet, The Rasmus, Nightwish, Evanescence si multi alti.
Pe la noua seara cand se deschidea barul, am tras jaluzerele sus si am stins becul, am deschis geamul sa intre aerul racoros al noptii si m-am pus sa cant la chitara mea, Forever or never, ca sa nu ma plictisesc. Vedeam foarte usor in intuneric, mai ales culorile de rosu, verde, violet, albastru si galben se atenuau si se combineau usor cu negru in umbre sau cu formele obiectelor.
- Ce cauti aici Darrin?! Aud o voce venind din curtea din spate.
Ma incrunt usor si pun chitara pe suport si ies cu capul pe geam, privind in intreriorul curti. Nimeni nu avea voie in interiorul curti in afara de mine, Hama si Paolo. In curte se aflau doi baieti ce bruscau un al treilea.
- Nu va intereseaza, spuse cel bruscat, facandu-ma sa zambesc usor.
Asa baiete, nu te lasa calcat in picioare, imi spun in gand, privind scena.
- Marco stiu eu de ce aici! A venit sa il spioneze pe batranul Yu! De vrei de la el? Sa ii fi menajeza? Sa il sterg la fund? Lasa-l in pace pe saracul om, ca s-a cam demodat de mult trupa, spuse unul dintre tipi.
Baiatul numit Darrin, se repezi la unul dintre ei si asa se incinse o lupta demna de privit, dar pacat ca nu e in curtea scolii. Saracul baiat ajunse batut tot si baieti au facut ceva ce eu nu as face niciodata lui cineva fara aparare. Au luat niste pungi de gunoi din plastic si le-au bagat pe cap, pentru al ucide, apoi i-am legat mainile si picioarele. Dupa ce ei plecara, sar repede pe geam si aterizez in curte, ma duc la baiat si rup punga de pe chip. Respira si asta era bine, dar era incostient. Asta nu era nimic. Il iau in brate si sar din nou cu el la geam si il asez pe patul meu, dupa ce ii rup legaturile fara nici o grija. Il descalt, apoi aduc din baie trusa de prim ajutor si incep sa am grija de el. Dupa ce l-am curatat de sange, l-am inverit si l-am lasat sa doarma in patul de o persoana, ce nu prea il foloseam, ca nu imi trebuia aproape niciodata odihna fizica. Ma pun pe scaun si incep sa cant din nou melodia care o cantam, inainte sa fiu intrerupt de baieti...

[DeDal N.]

DAH, superb :X am inteles, mai e ceva pana la yaoi, inteleg. Deci, Hama nu e perversa, trece YU prin fata ei gol si ea nu binevoieste sa arunce o privire, foarte interesant
Tokio Hotel? Ai vorbit de Tokio Hotel? Ah, si Miley Cyrus, bleax, nu are rost sa incep
Si acum se vor cunoaste, nu abia astept, ca intotdeauna, continuarea. Si cum sa se piarda asa bunatati de trupe :-O asa ceva nu e posibil, zau asa, ai mila
In fine vreau next-ul si ma rog, ca intotdeauna, pentru ceva...bun

[Beatrix LaVey]

Multumim pentru com Da, mai e pana la yaoi... ceva Hama nu, o sa vezi tu ce e cu ea Vei vedea tot
Lecturare placuta ^_^

Capitolul 4


Era deja tarziu, aproape se insera. Eram tare emotionat. De multi mi spusesem sa merg sa ii cer idolului meu un autograf si sa ii vorbesc.
Ma indrept spre barul acestuia, ‘’ Bizarre Forever ‘’. Imi placea numele, simboliza formatia sub a carei muzica imi traisem viata.
Dupa putin timp de mers ajung in fata barului. Intru si imi comand ceva de baut. Ma uitam pierdut in jur, insa nici urma de chitaristul de la Cinema Bizarre. Oftez trist, dupa care imi beau bautura.
‘’unde o fi ? ‘’ ma intreb in mintea mea, dezamagit ca nu imi alesesem un moment prielnic pentru asta. Oftez din nou si achit nota de plata, dupa care ies in curtea barului. Ma sprijin de un copac si scot pachetul de Dunhill din buzunar. Imi iau o tigara si o pun in gura, apoi scot bricheta si o aprind, tragand cu sete din ea. Simteam cum fumul imi ajunge in plamani, invadandu-mi-i. ma simteam foarte bine cand fumam, de parca m-ar fi calmat. Stiam ca imi distrug plamanii. Desi ne aflam in 2030, nu se gasise inca leac pentru acea nenorocita boala numita cancer, dar nu ma gandeam la asta. Eu traiam clipa si nu imi pasa de ceea ce se intampla cu mine.
Prin minte mi se perindau imagini ale grupului meu, cand fumam cu totii joint-uri. Ne duceau in culmile fericirii. Unii dintre noi incepeau sa se poarte ciudat, sa danseze, sa se inchine Satanei, sa faca jertfe animale si uneori chiar si umane prin cimitire, la ora 12:00. Ce oare ma facea sa imi pierd timpul cu ei nici eu nu intelegeam, dar imi placeau. Ma simteam bine, ma simteam oarecum mai aproape de partea intunecata a mea. Ma gandeam tot timpul la Yu. Daca pentru ei Satan era zeul, pentru mine acela era Yu. El reprezenta pentru mine totul, viata mea, tot ce exista. Ceea ce ma mai fermeca erau vampirii. De mult traisem cu impresia ca ei exista, ii visam deseori, imi placeau la nebunie. Ma visam pe mine ca fiind unul dintre ei, alaturi de Yu, care sa fie rege. Eram fermecat de acest lucru, sa ii fiu slujitor, sa ii ineplinesc orice dorinta, sa fim amandoi pentru eternitate.
Si acum, la frumoasa varsta [ inca neimplinita ] de 18 ani, credeam ca acest lucru este posibil. Ma incredeam inca in existent lor si nu aveam de gand sa las nimic sa ma intoarca din gandurile mele.
In sfarsit ma trezesc din visare. Ma uit atent in jur si observ geamul de la baia casei care probabil ii apartinea lui Yu si ma hotarasc sa intru. Imi sting tigara si ma urc pe geamul acestuia. Aud ceva ce ma lasa practice masca : cineva canta ‘’ Forever or Never ‘’. Raman nemiscat, ascultand. Era vocea idolului meu.
‘’ Oare chiar … e posibil ? ‘’ ma intreb si inima incepu sa bata nebuneste, parca spargandu-mi pieptul. Eram in culmea fericirii, stam ca acea voce ii apartine chiar Lui, insa pamantul imi este parca luat de sub picioare in momentul in care ii aud vocea rivalului meu, Marco, spunand :
- Mai sa fie ! Iata-l pe Darrin pe geamul batranului Yu. Ce cauti aici ?!
- Nu te intereseaza ! raspund dandu-mi ochii peste cap, vizibil iritat din cauza idiotului de Marco, precum si a prietenului sau, Luis.
- Marco, stiu eu de ce este aici ! spune cretinul celalalt. Ce vrei de la el ? Sa ii fii menajera, sa il stergi la fund ?! Lasa-l pe saracul om in pace, ca s-a demodat de mult trupa ! Sunt batrani ! striga acesta la mine tragandu-ma dupa geam.
Simteam cum sangele imi fierbe in vene. Ii uram pe amandoi.
- Nu sunt batrani ! Yu nu va fi niciodata demodat ! De cat sa ascult muzica voastra de cacat mai bine ascult muzica lui Yu, adevarate capodopere de arta ! strig exasperate aruncandu-ma peste cei doi si luandu-I la pumni. Il pun pe Marco la pamant, incepand sa il lovesc cu pumnii si cu picioarele, insa Luis ma apuca de umeri si ma trage cu fata la el, trantindu-mi un pumn care ma arunca la pamant, iar dupa aceea simt cum un picior imi intra in stomac. Parca voia sa imi scoata stomacul afara, asa ma simteam in acel moment. Incep sa scuip sange.
Luis continua sa ma bata cu ura, in timp ce Marco se indeparta. Il vad intorcandu-se cu niste pungi in mana. Ma apuca de guler si ma trage in sus, indesandu-mi-le pe cap. Simt cum sunt intors pe sparte si mainile si picioarele imi sunt legate strans, facandu-ma sa scancesc puternic si sa ma arcuiesc.
Simteam cum nevoia de aer crestea din ce in ce mai mult si plamanii tanjeau puternic dupa acesta. Totul se intuneca acum inaintea mea, ma simteam din ce in ametit. Ii aud pe cei doi nenorociti indepartandu-se razand copios pe seama mea. Stiam ca era nevoie de o minune acum sa mai scap. Ii purtam in minte chipul lui Yu, care ma fermecase de mic copil. Ii priveam imaginea si cad usor intr-un abis fara fund.

Nu stiu ce s-a intamplat ma ideparte, cert este ca m-am trezit. Privesc in jurul meu , foarte buimac. Ma aflam pe o suprafata moale, poate un pat. Plamanii mi se umpleau lacomi cu aer, bucurandu-se de acesta.
Din nou, la ureche imi ajung versurile melodiei ‘’ Forever or Never ‘’. Ma ridic pierdut din pat. Inca ma dureau incheieturile si eram ametit. Ma sprijin de perete ajungand la locul de unde se auzea melodia mea favorita. Vad o persoana inalta, cu trupul bine facut si parul negru cu suvite rosii … Parul acela facut tepi.
Mi se taie rasuflarea.. Se putea sa fie chiar el ? Eram buimac. Nu stiam ce sa spun, cum sa fac sa nu il sperii, nu voiam sa fie doar o iluzie.
- Esti … tu ? intreb cu vocea intretaiata de uimire.
Tanarul nu se opri din cantat, dar spuse :
- Cine ar trebui sa fiu ?
Il priveam uimit. Avea aceeasi voce, nu era nici macar o indoiala, el chiar era Yu, chitaristul din Cinema Bizarre.
- Yu … soptesc gatuit de emotie.
- Eu sunt, raspunde continuand sa cante cu spatele la mine.
- De ce nu te intorci cu fata cand imi vorbesti ? continui dialogul. Te rog …
- Dar de ce nu vii tu in fata mea ? ma intreba acesta, lansandu-ma mut de uimire. Asta daca ai curaj, mai spuse.
Ma apropii de el, cu ochii in pamant. Imi ridicam incet privirea pe trupul sau bine facut. Ii vedeam tatuajele de pe maini si cel de pe piept, apoi ii privesc chipul si ma cutremur. Era acelasi Yu ca in urma cu 20 de ani.
Imi venea sa ma arunc la piciorele sale si sa i le sarut, sa imi dau viata pentru El. Simt cum totul incepe sa se invarta in jurul meu si trupul incepe sa cada, fara ca eu sa ma pot opri …
‘’ Yu … ‘’

[Nywa]

V-ati omorat cu comenturile nu alta. In fine, mai ales ca lenea e mare domne. Acesta e nextul si poate nu va doare mana sa mai lasati si coment, ca nu va cer bani pentru asta, doar timp

Capitolul 5

Vad cu baiatul pica efectiv din picioare. Il prind inainte sa isi dea de pamant si il iau in brate, ca pe o mireasa, apoi il pun pe canapea, asezand o perina moale sub cap si il acopar cu o patura. Era chiar ciudat ca tineri care au fost nascuti dupa doua mii zece sa mai stie de mine si colegi mei. Ochii mei ii cerceta chipul usor palind, semn ca inca nu isi revenise de la excursia cu capul in punga de plastic. Avea parul negru, taiat scurt si dat pe partea stanga, buzele usor carnoase si in buza inferioara avea doua piersinguri. Se pare ca acest baiat era unul rebel. Dau mai incolo chitara si ma asez pe masuta de lemn, privindu-l cum dormea linistit.
- Yu vezi ca a fost o mica bataie... Ce cauta el aici? Ce i-ai facut? Ma intreba taios Hama, cand ajunse in spatele canapelei.
- L-am salvat. Era sa fie omorat de niste idioti. Ce spuneai de bataie? Aia din curtea barului? De acolo l-am pescuit, spun, zambind usor cinic.
- Ce ai de gand sa faci cu el, dupa ce isi revine? Ma intreba bruneta, iar ochii ei se uitau direct la fruntea mea, incercand sa afle ce gandesc cu adevarat.
- Voi vedea. Tu unde ar trebui sa fi? O intreb si ea scoase limba la mine, apoi disparu.
Aud un mic oftat si imi atintesc pirvirea spre tanar. Acesta deschise cu greu ochii, expunandu-si un iris de un albastru-safir, ce dadea spre alb, in punctul din care il priveam eu. Cand ochii sai imi vazu chipul, brunetul zambi usor si ridica o mana tremuranda parca ar fi pe moarte. Cu degetele usor reci, imi atinse la inceput foarte timid obrazul, poate verificand sa vada daca sunt real sau o inchipuire de a sa.
- Esti chiar tu, imi spuse pe un ton ragusit si imi zambi bucuros.
- Da, sunt eu, iar tu esti? Il intreb, ridicand o spranceana, in timp ce il ajutam sa se ridica in fund.
- Ma numesc Darrin si sunt cel mai mare fan al tau... si... eu... vreau sa spun ca... voriam sa te intalnesc... am incercat sa intru pe la baie... si... si..., incepu sa se balbaie, uitandu-se in toate partile, numai la mine nu.
Balbaiala lui ma facu sa chicotesc usor, apoi ii spun sa se calmeze, sa traga aer in piept, pana ii aduc eu un pahar cu apa. Ies din sufragerie si ma duc in bucataria micuta, dotata cu tot ce imi trebuia, mai ales cumparam mancare ca sa pastrez aparentele. Iau un pahar de cristal din dulapul de deasupra chiuvetei, o apa plata din frigider - Hama a insistat cu apa plata, ca dupa mine era mulllttaaa bere -, pun apa in pahar, apoi ma duc inapoi in sufragerie. Darrin se uita - fara sa atinga - chitara mea, de pe masuta din lemn, in timp ce avea mainile in poala sa. Statea turceste pe canapea, pentru a-mi face loc, sa stau cat mai aproape de el. Ii dau paharul si el imi multumeste si il bea dintr-o inghititura mare.
- Foarte setos ai fost, spun eu, asezandu-ma langa el pe canapea.
- As putea spune si asa, spun rosind in obraji.
Cand am vazut roseata din obraji, m-am ridicat rapid de pe canapea si m-am dus la ferestrele ce dadeau in club. Chiar daca ma controlam destul de bine, tot trebuia sa evit uni oameni, cand acestia se inroseau in obraji sau se taiau. Il aud cum ma intreaba daca sunt bine, iar eu ii spun ca mi s-a parut ca am vazut ceva in club. Ma intorc spre el cu fata si baiatul incepu sa imi povesteasca cum a crescut cu muzica formatiei si cum prietena mamei lui, spunea ca el adopta mai mult pe Strify si el se enerva. Asa am aflat cum a luat bataie de aia doi. Dupa ce termina de povestit, scoase un pix si o foaie si veni la mine cerandu-mi un autograf. Raman usor uimit, apoi zambesc trist. Aproape am uitat cum este ca cineva sa iti ceara autograf si sa iti spuna ca esti idolul sau. Ii dau autograful pentru care a venit, apoi ii spun sa se puna sa doarma, ca e ora doua noaptea si mama lui sigur ar face cu inima, daca l-ar vedea tot batut acasa.
Aproba ascultator si se pune inapoi pe canapea si se uita la mine, parca asteptand sa ii spun vreo poveste sau ceva de genu. Ma duc la intrerupator si il rasucesc, pana cand camera se scufunda in obscuritate, iar singurele lumini veneau de la lampa de veghe de la plasma, D.V.D. si Wiin-tendo. Ii spun noapte buna si ma duc la fereastra, pentru a privi in club.
- Yu? Te rog nu pleca. Mai stai cu mine, il aud cum spuse pe un ton plangaret.
- Sunt aici Darrin. Dormi tu, ca eu sunt aici, ii spun zambind, chiar daca stiam ca nu ma vede, pentru vecie, spun ultimile doua cuvinte pe un ton jos, abia perceptibil pentru urechile sale.
Am inceput sa ma uit la Hama cum se juca pe degete cu cei doi idioti, care l-au batut mar pe saracul Darrin. Stiam ca fetei ii placea sa se joace cu prada ei, apoi cand nu ii atenta... hat... s-a dus cu viata si sangele ei. Chicotesc fantomatic, apoi ma asez pe masuta din lemn, punand picior peste picior, mainile in san si am inceput sa il privesc pe baiat, cum dormea cu fata la mine, iar buzele sale formau un mic suras, parca stiind ca sunt langa el si il privesc...

[DeDal N.]

GEEZ, gomene, nu am mai intrat sa las com. My shame. Anywho, e ora 11 si eu am descoperit ca sunt din ce in ce mai aproape de adevar. Adica Yu si Darrin vor fi lovers, pe cuvantul meu :X. Ah, ma intreb cum ar fi sa fii vampir. Se pare ca asta isi doreste si baiatul, pe langa acel autograf. Si a luat si o mama buna, buna de bataie pentru asta de la niste idioti transformati in cina. Asta merita. L-au oprit pe Darrin.

Sunt aici Darrin. Dormi tu, ca eu sunt aici, ii spun zambind, chiar daca stiam ca nu ma vede, pentru vecie, spun ultimile doua cuvinte pe un ton jos, abia perceptibil pentru urechile sale.

Vaaaiiii, pentru vecie, m-a emotionat fraza aia, suna atat de bine si de...cumva asa, foarte...emotionant. Nu stiu cum sa explic altcumva. Anywho, foarte tare, tineti-o tot asa.

[wilma eelskin]

deci sunt mutin cam nesimtita ca nu am dat un com.chiar daca stiu ficu asta de cind l-ai inceput dar nai ce face .orcum esti geniala. pur si simpu cind a jis ca va fi cu el pe vecie mi sa parut ca visez.deci suna asa romantic dar pacat ca nu se referea la ceva romantic ci ca el nu va putea muri niciodata pt ca e vampir.se vede ca regreta mult partea cu vampirii.pai doar asta i-a distrus viata si l-a despartit de prieteni.orcum dseabea astept next.ja ne...:bye:

[yaoi maniac]

Habar n-am cum, dar si eu lasasem un comment lung la fic dupa DeDal (al doilea capitol). Unde mortii lui este? Nu conteaza.
Poate ar lasa mai multa lume commentari daca macar ati scrie corect cuvinte banale.
Schimbati timpul + schimbi si personele, de la persoana I treci la a III. Fiti dragelor mai atenta ca nu toata lumea sta sa va scrie toate greselile.
Descriere ciciu. E plecata calare pe un cal aramaiu, nu altceva.
Aveti greseli: de lipsa treceri pe la orele de romana si cele de tastatura. Ce sa va pese. Scrieti doar ca sa primiti commentari, ce sa va mai pese si voua daca scrieti sau nu cuvinte ce ar putea emotiona un viitor cititor. De parca conteza.
Nu va exprimati bine in unele fraze. Repetati cuvinte. Figurile de stil lipsesc. Grabiti actiunea. Nu faceti sa para nimic special, sunt doar litere asezate anapoda cat sa formeze un capitol.
Si as mai crtica dar mi-e lene, va dati seama, ai dreptate, dar la cat de inestestetic arata aceast fic va da-ti seama ca e greu sa citesca cineva asa ceva + mai vreti si commenturi, scrieti ca sa va imbunatatiti maniera de a scrie sau a primi numai commenturi pupicureli cat sa va lingusesca si sa va faca sa primiti commentari? Nu raspundeti. Nici nu m-as obosi sa citesc vrun raspuns de la voi.

Orcium, Tokio Hotel chiar ar fii fost in voga. Sunt multi care le plac acest gen si chiar cred ca merita ascultat + de ceilalti, valeaa, basi, aia nu se numeste muzica, Selena Gomez, ca gluma buna.
Cred ca as mai critica pana maine acest fic din lipsa de ocupatie, dar va las acuma ca poate va distrug visele daca acest comment nu e o pupincureala pe care o vreti. : - J