[Terminat] Totally Dominated [*YAOI*]

[MaDeLyNe]

oi...cat am mai asteptat cap. acesta. Este chiar minunat, n-am cuvinte sa descriu cat de mult mi-a placut. Te pricepi chiar foarte bine sa descrii cu lux de amanunte(dupa cum am vazut eu) scenele "hentai". Am vazut o mica greseluta de tastare, dar nu prea conteaza. Mereu mi-au placut schimburile de replici pe care si-i le adreseaza cei doi nebunatici. Niciodata nu mi-au placut pisicile...dar dupa cum ai descris animalutul acela asa adorabil, mi-a ajuns putin la inimioara.
Astept urmaotrul capitol.
Spor la scris si idei.
Bye

[yaoi maniac]

Fatoooo!! Continua. Stiu... : - J Scoala/liceul, dar vrei sa murim aici doar pentru ca tu nu mai pui next-ul.
Haidee!! Ca poate te trezesti ca il violez pe Dante pana vii tu.
Vrei ca mintea mea maniaca sa se puna la lucru si sa iti omoare persoanejele, unul cate unul ?!
Cred ca nu. Iti doresc ideeiii multee, atat de multe incat sa faci douazeci [ 20 ] de next-uri la acest fic.

[Yaoi Queen]

@Noesis. E posibil sa ma stii si de pe alte forumuri... am fost pe destule
In legatura cu spatiile libere, ar fi o idee buna, desi nu sunt eu prea obisnuita de a da 2 enter-uri pentru a incepe un nou fragment

Capitolul VII

Stateam asezat pe pat cu micutul animal pufos in brate si cu Dante care statea si privea. Atunci incepusem sa ma intreb cu ce scop a adus acea pisica...
-Stai putin... Tu stiai! Stiai ca am o slabiciune pentru animelele astea, altfel nu pot sa imi dau seama cum de ai adus pisica asta! Cu siguranta nu ai face tu actiuni caritabile pentru animale! am spus eu, realizand ca acela trebuia sa fie adevarul.
-Adevarat. Stiam... Eu aflu tot ce vreau, despre ce vreau, deci nu trebuie sa fii surprins, a spus acesta, asezandu-se pe marginea patului.
-Ah da?... Pai, ce altceva ai mai aflat? am intrebat eu, inghitind in sec, sperand ca nu cumva sa fi aflat de domnul Kitami, pentru ca atunci si-ar fi dat seama imediat ca pentru el lucram. Nu mi-a raspuns la intrebare, si mi-a zambit de parca imi spunea "Ai vrea tu sa afli". Simteam cum ma cuprindea nelinistea. Ce s-ar fi intamplat daca stia? Habar nu am, dar probabil nu ar fi fost de bine....
M-am prefacut nepasator, insa privirea ma dadea de gol, pentru ca eram usor agitat, iar Dante isi dadu seama. Mi-am coborat privirea spre aniumalutul din bratele mele, observand la gatul lui o zgarda... de argind cu diamante incrustate... ca aceea de la gatul meu.
-Ce dracu' vrea sa insemne asta?! De ce am chestia asta la gat, in primul rand?! Si de ce pisica are una la fel?
-Nu ti-am spus ca iti voi lua o zgarda? Pisica are una, e a ta. Si tu ai una... ce crezi?
-Nu! In niciun caz! cu asta vrei tu sa zici ca iti apartin?! Oh, baiete, revino-ti pentru ca te inseli amarnic! Eu nu apartin numanui intelegi?! Nimanui! In niciun caz tie! m-am rastit eu, ridicandu-ma din pat, stand insa sprijinit de margine cu o mana, continuand apoi sa vorbesc. Mai bine ma tarasc pana acasa decat sa mai stau langa tine! Esti nebun!
Puteam sa merg, insa parca eram handicapat pentru ca mergeam ca si cum calcam pe ace. Dar de parca ma interesa! Am iesit pe usa camerei pentru ca apoi sa ma intorc, descoperind ca nu aveam decat perechia de boxeri pe mine.
-Hai, te duc eu, spuse Dante razand, in acelasi timp ridicandu-se de pe suprafata moale.
-Am spus ca nu am...!
Nu reusisem sa imi termin propozitia, deoarece pentru a doua oara ma luase pe sus de parca eram un sac de cartofi.
-Esti tampit sau ceva de genu'?! Nu intelegi ca nu am nevoie de ajutorul tau?! am strigat eu, vrand sa il lovesc, neputand insa deoarece aveam inca pisica pe care o tineam cu ambele maini, in timp ce eu stateam cu capul in jos... Ingrozitor!
Era ca si cum nu ma auzea. Coborase scarile, iesind pe usa casei pentru ca apoi sa ma bage intr-un Infiniti FX50 negru, el trecand pe partea soferului. In mod normal as fi sarit sa inspectez automobilul, ca un fan inrait al furmusetilor pe patru roti, dar cine se mai gandea la asta intr-un asemenea moment?
-Asa ceva nu se face! Esti un adevarat salbatic! Nu mai vreau sa am de-aface cu americani cat traiesc! am spus eu, incrucisandu-mi bratele.
-Bine, pentru ca voi fi singurul american de care vei avea parte, mi-a spus el pe un ton superior in timp ce pornea masina.
-Daca imi scapa pisica, te distrugeam!
-Nu ai putut sa "ma distrugi" pana acum. Crezi ca ai putea candva?
-...Psihic! Te distrug psihic! Pot fi atat de insuportabil si imposibil incat ai putea sa iti dai singur glontu' am rostit eu dintr-o singura suflare.
-Vad! Partea buna e ca acum te duc acasa si ai sa taci, iar partea si mai buna este ca pot oricand sa te fac sa iti tii gura, doar ca acum nu ai rezista inca o tura...
-Pot oricand sa vorbesc! De exemplu acum! Iar pe tine te voi innebuni! Este stresant nu-i asa? Ai face bine sa ma lasi in pace! Pot sa vorbesc fara op... Au!
Desigur, a trebui sa faca ceva sa ma opreasca, si m-a prins de zona sensibila, strangand destul incat sa ma faca sa tac, sau mai degrama sa ma smiorcai.
-Ahh, al dracului sa fii! Asta nu e schimbatorul de viteze...! am spus eu pe un ton marait, aplecandu-ma inainte si inghitind in sec.
-Am mai multe metode sa te fac sa taci. Ai vrea sa incetezi?
-Niciodata!
-Raspuns gresit! Mai ai dreptul la o incercare, a rostit acesta, strangand mai tare, facandu-ma sa scancetez de durere.
-Bine, bine, tac! m-am predat, spunand acele cuvinte scrasnind din dinti, si l-am injurat pe urma in soapta dupa ce ma eliberase.
Ajungand inaintea blocului meu, acesta coborase din masina, venind pe partea mea pentru a-mi deschide portiera.
-Stai putin, nu pot intra asa in bloc! Ma va recunoaste oricine! O sa ma fac de rahat! am spus eu, ezitand sa ies.
Dante deschise porbagajul de unde a scos o patura subtire, care o puse pe mine, invelindu-ma de parca eram un bebelus, apoi ma luase in brate ca pe unul... Era atat de jenant...
-Tine-ti capul pe pieptul meu si nimeni nu va sti cine esti, mi-a spus el, inchizand portiera masinii cu piciorul, indreptandu-se apoi spre scari.
Era buna ideea lui, dar eu ma simteam jalnic. Adica, sa fim seriosi! Aveam o pereche de boxeri pe mine, patura aceea, eram urcat scarile ca o printesa in bratele unui barbat, si stateam cu capul afundat in camasa lui alba, care apropo, mirosea foarte bine a "Acqua Di Gio" de la Giorgio Armani. Cunosteam foarte bine parfumul, deoarece era unul dintre preferatele mele, iar aroma aceea inconfundabila imi invadase narile, indemnandu-ma sa profit de moment pentru a o simti. Am si uitat de micuta fiinta pe care o tineam inca in brate si care era atat de tacuta de parca stia ce se intampla. Aveam ochii inchisi cand Dante ma anuntase ca am ajuns inaintea usii mele si m-a lasat pe propriile picioare, pentru a lua de la ghiveciul din partea dreapta a usii, o cheie pe care o tineam acolo in cazul in care mi-o pierdeam pe a mea. Ma intrebam de unde stia, insa mi-am dat repede un raspuns, amintindu-mi ca el aflase multe despre mine. Prea multe!
Descuiase usa, iar in acel moment am auzit niste voci apropiindu-se. Instrinctiv l-am impins pe Dante in apartament, intrand si eu in graba, inchizand pe urma usa, dupa care m-am sprijinit de ea cu mana libera. Eram usurat ca nu am fost vazut de catre vecini in halul ala, dar am uitat un detaliu... unul mare!
-Si se pare ca pana la urma nu vrei sa scapi de mine, glumise brunetul, apropiindu-se cu bratele incrucisate.
-Fii serios! am reactionat rapid si nu m-am gandit la ce fac! am raspuns eu rapid, deschizandu-i pe urma usa. Poti sa pleci acum, am adaugat pe urma, fiind clar ca voiam sa dispara.
-Cat de rece. Si daca nu vreau sa plec inainte sa iau ceva? a interbat acesta prinzand de clanta usii, adica de mana mea care era pe clanta...
-Da bine, ia porcaria asta, am spus eu, punand pisica jos pe podea, si indreptandu-mi mainile spre zgarda aceea de la gatul meu, vrand sa o indepartez.
-Nu aia, a rostit el, impingand usa apartamentului, atat cat sa se inchida, pentru ca apoi sa ma lipeasca de zidul care nu era departe de mine. M-a prins de barbie, ridicandu-mi chipul si acaparandu-mi buzele intre ale sale, iar mana dreapta i s-a strecurat prin parul meu lung, prinzand de el cu blandete. Imi tresarise inima de cateva ori si ma simteam ciudat. Eram ca in transa, de parca nu gandeam, iar trupul incepuse a-mi tremura. Limba lui s-a strecurat printre buzele mele, dar eu nu am facut nimic ca sa il impiedic. Nu a fost un sarut lung, insa nici scurt, iar dupa ce Dante se indepartase, a iesit din apartament, inchizand usa in urma lui. Am ramas socat de mine insumi acolo, lipit de perete, cu picioarele care parca mi se inmuiasera...
-Ce... Ce dracu' a fost asta...? m-am intrebat eu neintelegand de ce nu am reactionat in niciun fel, resimtind pe urma gustul brunetului de tigari si lichior de ciocolata...
Mi-am sters buzele, lasand patura sa cada de pe mine, apoi m-am indreptat spre fotoliul dinaintea televizorului, trantindu-ma pe el, si afundandu-mi chipul in palme.

[♥ Iepuras♥]

De ce trebuia sa te opresti?Iti ador toate ficurile,esti geniala.
Ce pervers e Dante...de asta imi place de el
,,-Ahh, al dracului sa fii! Asta nu e schimbatorul de viteze...!''...ce mi-a placut replica asta.Am ras o multime.
Te pricepi de minune dar te rog pune continuarea aia mai repede ca ma omori!Ja Ne!

[nemo-chii]

Iti place sa ne lasi cu ochii in soare ,nu ? Sa ne manace curiozitate,nu? GAH!!
Ma rog , deci si el are o zgarda si pisicuta are o zgarda ... si cred ca pe a lui Yuri va trebui sa i-o dea jos , sincer...o sa ii provoace rani...umm si cred ca ar trebui Dante sa il asculte si pe Yuri un pic , pana acum nu l-am considerat deloc enervant pe Yuri dar dupa capitolul 6 ..e mai rau ca o fetita.
Astept nextu cu nerabdare.

[yaoi maniac]

Fameioo!!! A baut lichior de ciocolata fara moa?!!! Il distrug, il fac afis! Cum isi permite?! Mie nu mia luat nici o zgarda, firar el sa fie, acum ma duc sa iau toporul, il inginerez! Iar tu!! Da, tu!
Cum ai putut?! Sa nu lasi nici un spatiu liber ca te crap.
Ahh!! Imi vine sa imi smulg parul din cap, ce a mai ramas, cum ai putut, chiar tu... acum teai putut oprit? Incepe sa il placa? * w h a a * Nuuu!! Sper ca nuu! Mai bine ii sta in postura de pisica a lui Dante, pe care cred ca o sa il violez daca nu imi cumpara vreo bijuterie!!

[Noesis]

off:
@Obsession. Afis? Nu te las! Altfel cum mai citesc eu scene 18+ pe aici?

On:
aniumalutul - animalutul
mai degrama sa ma smiorcai. - degraba
Ajungand inaintea blocului meu - in fata blocului
am ajuns inaintea usii mele - in fata usii
fotoliul dinaintea televizorului - din fata televizorului

Yeah, e cam greu sa te obisnuiesti acum sa mai dai un enter, dar se poate. ^_^

Zgarda aia ma irita. Nu imi place sa am ceva foarte aproape de gat asa ca il inteleg pe Yuri si ahh... sarutul a fost uimitor. Eto... din perspectiva lui Yuri, ofc, dar pacat ca el nu isi prea da seama de ce simte... Eh, are timp.

Frumos capitol si mie imi place de Yuri. Can I own him?

Spor la scris!

[Yaoi Queen]

Capitolul VIII

Stateam aruncat pe fotoliu cand am auzit ciocanitul enervant in usa care apartinea cu siguranta lui Takashi. Am urlat sa intre, prea lenes si obosit sa ma ridic, iar pe urma am auzit usa trantindu-se de perete, reusind sa ma faca sa tresar. L-am vazut intrand cu bratul stang plin de lucrurile pe care i le-am cerut. Am zambit amuzat, insa chiar si asa nu m-am incumetat sa ma ridic in picioare.
-Doar pune-i de mancare pisicii, si ai putea sa-mi faci ceva si mie, am spus eu, pleostindu-ma acolo pe fotoliu.
Vazand ghemotocul de blana, a lasat toate produsele pe jos, incepand sa scoata niste sunete de copil, intrand in starea de "vreau sa ma joc!". Da, ciudat pentru un tip de aproape douazeci si cinci de ani... Dar cine sunt sa vorbesc, cand eu o iau razna vazand asemenea fiinte adorabile?
El si-a ridicat privirea spre mine, in timp ce tinea ghemotocul in brate, apoi m-a privit printre gene.
-Deci chiar ai zgarda aia? Intreba el, apropiindu-se. Arata foarte pervers pe tine, adauga apoi razand.
-Ti-am spus de ea cand vorbeam la telefon, boule!
-Oh, esti foarte agitat. Cred ca mai bine ar fi stat barbatul ala cu tine... a rostit Takashi, moment in care s-a auzit soneria de la usa, iar el s-a dus sa vada cine e, privind pe vizor.
-Vorbind de lup...
-Poftim?! Nu poate fii el! Adica el m-a adus acasa si a plecat!
-Ei bine, atunci, cine poarta costum gri, camasa desfacuta la trei nasturi, si fara cravata? m-a intrebat el, descriind imbracamintea exacta a lui Dante.
Fiind mai tampit din nastere, acesta a deschis usa, permitandu-i dusmanului sa intre.
Brunetul ridicase o spranceana la vederea amicului meu, pe urma isi indrepta privirea spre mine. M-am asezat decent pe fotoliu, nevrand sa par slabit in fata lui.
-Ti-ai uitat poseta, domnisoara, a spus el, ranjind ca de obicei, inmanand obiectul amicului meu.
-Ar trebui sa ramai tu aici in locul meu, rostise Takashi printre dinti, punandu-si mainile in san.
-Poftim?! Am tresarit eu, incruntandu-ma.
-Imi pare rau Yuri, dar te-ai obijnuit sa imi vorbesti ca unei slugi. Nu cred ca sunt antrenat pentru asta, si am impresia ca Dante ar avea mai multa autoritate asupra ta.
-Glumesti, nu? ai tampit? te-a lovit trenul, ce dracu' ai?! Nimeni nu are autoritate asupra mea, iar eu vorbesc si ma port cum vreau!
-Atunci asa sa faci. Am plecat!
Spunand aceste cuvinte, a inmanat pisica brunetului, lasand genata undeva pe jos, a deschis usa, iesind nervos, si trantind-o apoi in urma lui, de parca era prietena mea cu ifose. Mi-am dat ochii peste cap, apoi mi-am luat o tigara din pachetul de pe masuta din fata fotoliului. Poate ca eu nu am inteles care era problema lui Takashi, insa Dante parea sa il fi inteles.
-Vad ca iti place sa-l ai ca servitor pe prietenul tau, hm? Cred ca toata viata i-ai vorbit asa, pana acum, in momentul in care ai pus ultima picatura in pahar.
-Ce te bagi si tu ca musca in curu' calului?! Nu cred ca ma port cu el ca un servitor, si e tampit ca te-a lasat sa intri! M-am rastit eu, dupa ce mi-am aprins tigarea.
-M-a lasat, pentru ca el crede ca iti e teama de mine. Poate vrea sa te "educ", a spus el aproape razand, incrucisandu-si bratele.
-Mie? Teama? Ha! Vei fi tu o amenintare, dar crezi ca de aia nu mi se mai inchide mie usa de la dulap?
Am inghitit in sec imediat dupa treminarea frazei, pentru ca din senin imi reamintisem de ceva ce imi spusese el in momentul in care ne aflam inauntrul limuzinei, in drum spre casa lui, de la balul acela...
" -Iti pot demonstra in orice secunda ca fac ce vreau din tine, cu sau fara forta. Poti sa stai linistit. Daca mi-am pus in minte sa te fac al meu, asta se va intampla, fie ca vrei, fie ca nu, cert e ca nu-mi scapi!"
Dar eu nu eram prostul nimanui! Viata mea, regulile mele! Incercam intr-adevar sa ma tin mai departe de el, dar sa recunosc vreodata in fata lui ca imi este frica? Mai bine renuntam la viata!
Din nou, pe chipul lui aparuse ranjetul acela. Si am observat ca am ajuns sa recunosc faptul ca atunci cand il are pe buze, nu poate urma nimic bun... Se apropia amenintator de mult, lasand intre timp animalutul pe masuta. Cum sa se aplece el ca sa o lase pe jos? Cred ca eram si nesimtit daca ii ceream lucrul ala!
Mi-am pastrat atitudinea calma, privindu-l ca pe un oricare altul, pentru ca in fond, asta si era. Si-a asezat mainile pe bratele fotoliului, apropiindu-si chipul de la meu.
-E bine de stiut ca nu iti e frica. Asa nu mai trebuie sa-mi fac griji ca fugi de mine, nu-i asa?
-Stai usor amice! nu imi e frica, dar asta nu inseamna ca iti accept tie treburile alea! nici sa n-aud! Si... indepateaza-te, am spus eu, lasandu-ma mai pe spate in incercarea de a evita ca apropierea dintre noi sa fie si mai stransa. Parca nu mai puteam respira la ce distanta mica era intre noi!
-Am mentionat eu ceva de asta? a intrebat el, ridicand o spranceana, ca si cum eu eram cel care se gandea mereu la toate cele...
-Iubitel! Se auzie o voce pitigaiata de fata, venind de la usa, iar imediat dupa, am observat-o pe Asami care intrase fara a mai ciocani.
Era o domnisoara de varsta mea, bruneta, cu parul lung pana la talie, iar ochii ei verzi pareau a semana cu niste zmaralde nevazute de razele soarelui. Ca de obicei buzele si pleoapele ochilor ii erau usor rozalii, iar imbracamintea ei, o combinatie de alb si roz pal. Purta un tricoul mulat pe trupul ei slabut, scotand la iveala bustul frumos dezvoltat cu un decolteu discret. La fel ca tricoul, pantalonii erau albi, mulati, avand niste fluturasi roz si flori imprimate pe piciorul drept, o camasa roz, subtire si scurta o mai acoperea, insa nu era incheiata la nasturi. In mana purta o posetuta, desigur si ea avand cele doua culori, predominante...
Era prietena mea, sau mai pe inteles, iubita mea. Ea statea nemiscata cu zambetul pana la urechi, apoi peste cateva secunde incepuse a fugi spre mine, moment in care Dante s-a dat la o parte, aproape bufnindu-l rasul.
-Yuri, dragul meu! Mi-a fost atat de dor de tine, iubitule! a rostit aceasta, sarind pe mine la propriu! S-a asezat cu genunchii pe fotoliu, pe de-o parte si de alta a picioarelor mele, strangandu-ma puternic in brate. Dar dupa ce ma imbratisase cu atata ardoare, incepuse a-mi urla ca de ce nu am sunat-o, de ce nu i-am dat niciun semn de viata in ultimele zile. Mi-am dat ochii peste cap si am initiat un zambet fortat, sustinand ca am avut foarte mult de lucru si ca am fost retinut de o persoana anume... Desigur, a urmat iertarea ei, si vorbitul pe un ton subtire ca de copil. Poate fi extrem de enervant, de sacaitor! Simteam ca ma zgaria pe creier!
-Puisor, de ce ai zgarda asta la gat? ai chef de joculete? Stiai ca am sa vin, hm? a rostit aceasta, lipindu-si fruntea de a mea.
-Mmm... nu...
-Atunci? Cand m-ai spus ca te transformi in varcolac... nu era minciuna?
-Ba da! Joculete... Pentru aia e! Joculete! Te-ai prins, dar voiam sa iti fac o surpriza... Du-te, asteapta-ma in camera, ca vin in zece minute, bine?
Am sarutat-o scurt, apoi s-a dat jos de pe mine, mergand spre incaperea mea. M-am ridicat de pe fotoliu, punandu-mi mainile in san, in timp ce il priveam pe Dante.
-Foarte desteapta prietena ta, spuse brunetul, abia abtinandu-se sa nu rada. Daca ai facut-o sa creada in varcolaci... si mai ales ca tu esti unul din ei... e absolut perfect! a continuat el, de data aceasta lasandu-si liber rasul, fiind foarte amuzat de situatie. Desigur, nici nu mai avea rost sa spun ca ea nu a vorbit serios, doarece nu a avut tonul care sa denote ca glumea. Trebuia sa recunosc ca nu era tocmai inteligenta fata... Cel putin era frumoasa! Si enervanta...
-Bine, nu ai tu treaba cu cine umblu eu, clar? asa ca ia-ti talpasita ca am treaba!
-Desigur. Ai grija ca nu cumva sa creada ca ramane insarcinata daca iti face un oral, a spus el, continuand sa rada.
Dupa ce se calma, m-a privit un scurt timp, apoi ranji, ca de obicei, prinzandu-ma de brat si tragandu-ma spre el, atat cat sa imi lipeasca trupul de al sau. Si-a apropiat buzele de urechea mea, rostind incet si clar...
-Daca tu crezi ca fata asta te va satisface indeajuns, te inseli amarnic. Doar eu stiu ce iti face placere...
Un val de fiori imi trecuse pe sira spinarii, facandu-ma sa tresar, odata ce incepuse el a vorbi, si ma simteam de parca tot sangele mi s-a adunat in obraji, facandu-i sa arda cu putere. Mi-a dat drumul bratului, intorcandu-se spre usa, iesind apoi, fara a-mi adresa inca vreun cuvant.
Am inghitit in sec, apoi mi-am scuturat capul, incercand sa-mi revin. Cu pasi lenti m-am indreptat spre camera in care prietena mea ma astepta, si nu am ezitat nicio secunda sa intru, spre a-mi demonstra mie insumi ca Dante nu avea dreptate.

[nemo-chii]

Oh he is damn right , Yuri ,Dante stie ce vorbeste ...puhahah ..a si tipa aia ma streseaza , scoate-o din peisaj,pretty please .
Deci Takeshi ii e aliat lui Dante sau cum ? Oricum daca s-ar puta cineva asa ca Yuri si eu mi-as iesi din minti >.>. Anyway credeam ca nu mai vi cu capitolul T^T .Inca nu ii da jos zgarda aia sau are de gand sa o pastreze pentru ' joculete'?
Astept next-ul

[tamy_2000]

yeeey first......so....love it...e super fic-ul tau shy-l citesc de ceva vreme...cred ca l-am citit de cel putin 10 ori...shy tot super e....greseli...nu sunt in masura sa critic shy n-am observat ceva nepotrivit....waiting for the next chapt...hurry up please...kissez and hugz<<shy spor la scris>>:-*