Cât de spontan! Nu m-aş fi gândit niciodată că Orhime ar face curăţenie..şi totuşi... A fost frumos faptul că Daxton sau Cesario ( nu ştiu cum să îi spun : |) nu a vrut să arunce mâncarea. Adică pare mai blând, şi asta mă bucură pentru că a terorizat-o destul pe biata Orhime. De abea aştept să îşi dea seama că el este Cesario ... chiar nu pot să îmi imaginez ce reacţie va avea...
Aştep cu nerăbdare nextul ( ca de fiecare dată)...
Spor la scris!
Love is like google, you have to go trough a lot of spam before you find what you are looking for.
Damn...I love Green Day <3
I walk a lonely road
The only one that I have ever known
Don't know where it goes
But it's home to me and I walk alone
I walk this empty street
On the Boulevard of Broken Dreams
Where the city sleeps
and I'm the only one and I walk alone...
Nu am mai comentat de mult ficul tau , dar sa stii ca am citit fiecare capitol.
Pot spune ca sunt uimita de modul in care poveste a evoluat, ai dezvoltat totul extrem de bine. Caracterul personajelor este usor schimbat, dar totul este din ce in ce mai interesant. Hime s-a hotarat sa se schimbe, dar mai mult pentru Daxton, nu pentru faptul ca statea intr-o casa foarte murdara. Daxton pare mai cuminte, asta insa doar in aparenta. Ce mi s-a parut ciudat este faptul ca barbatul a taiat copaci toata ziua, este cam mult totusi chiar si pentru un om dur si puternic ca el :)). In rest nu am ce comenta. La adresa ta pot aduce numai laude. Astept urmatorul capitol si spor la scris.
Tnx nibbles:X
In the deep darkness the only light is you.
I am lost in my dark memories and in my foolish illusions.
In my dark world full of suffering and tears you are my way to happiness.
super ficul...este prima data cand iti las coment dar am citit fiecare rand din el si pot spune ca este fabulos...personajele, actiunea, totul te lasa fara grai. am ramas masca cand am vazut ca hime incepe sa faca curat si sa gateasca. apoi gestul lui daxton de a o opri din a arunca mancarea a fost foarte dulce. ce m-a mai frapat a fost faptul ca i-a povestit despre cesario...tocmai lui. abia astept urmatorul capitol.
Unicul gând al vieţii mele este el. Dacă totul ar pieri şi n-ar rămâne decât el, eu aş continua să exist; iar dacă totul ar rămâne şi el ar fi nimicit, universul s-ar transforma într-o uriaşă lume străină mie şi mi s-ar părea că nu mai fac parte dintr-însa. Iubirea mea pentru el e asemeni stâncilor eterne de sub pământ: nu prilej de încântare, ci necesitate. Eu sunt El. El e mereu, mereu în mintea mea, nu ca o plăcere, aşa cum nici eu nu sunt o plăcere pentru mine însămi, ci ca propria mea fiinţă.
*Ştiu că acest capitol este scurt! Promit ca următorul va fi mai lung.
Apropiere
Habar nu avea că acea mărturisire avea să o elibereze atât de mult. Parcă acea ultimă discuţie l-a făcut pe Cesario să dispară definitiv din mintea şi sufletul ei. Acum, se afla doar Daxton. Gândurile îi era acaparate de imaginea şi zâmbetul lui. Chiar şi când dormea… se gândea la el. Îl visa, însă nu voia să îi spună. Prefera să ţină totul ascuns. Ştia că el se va întoarce în Rusia. Ştia că va dispărea din viaţa ei, la fel ca şi celălalt. Aşa că… de ce să îşi de-a viitorul peste cap pentru o clipă de plăcere?
Stătea şi îl privea cum pregatea focul în cuptorul ce se chinuia să emane caldură. Toate acele flăcări roşiatice îi luminau chipul dur, lipsit de vre-un sentiment. Părea atât de masculin încât era imposibil să nu te îndrăgosteşti de el. Îşi ştergea picăturile de sudoare cu dosul palmei, oftând adânc. Părea ca se gândeşte profund la ceva, ce nu voia să îi dea pace. Ce îl chinuia şi îl tortura.
Orihime s-a ridicat, apropiindu-se de el. Voia să-l atingă, să afle ce e cu el. Însă ceva o dădea înapoi. Poate de vină era atitudinea şi caracterului lui, ce nu permitea nimănui să se apropie de el. Era genul de bărbat care nu se îndrăgostea, care nu punea sentimente în nimic şi nimeni. Asemenea unui robot. Era interesat doar de reuşita afacerilor lui. Nu conta peste câte cadavre călca.
Într-un final, luându-şi inima în dinţi, rozalia a tuşit uşor. Blondul a întors capul, privind-o din cap până-n picioare. S-a ridicat, scuturându-şi palmele de praful ce se afla pe lemne.
-S-a întâmplat ceva? Întreabă acesta curios.
-Nu… am văzut că erai căzut pe gânduri şi am vrut să văd dacă eşti în regulă. Adică… ai stat toată ziua în frig, să tai lemne… şi mă gândeam că te simţi rau. Întreabă rozalia frecându-şi palmele.
Daxton a trecut pe lângă ea, întinzându-se pe salteaua ce era în loc de pat. Şi-a pus mâinile sub cap, continuând să o privească. Aceasta stătea în picioare, ţinându-şi braţele strânse in jurul pieptului. Sânii ei erau strânşi, observându-se cu uşurinţă prin tricoul alb ce îl purta. Acesta a zâmbit, închizând mai apoi ochii.
Dându-şi seama că din nou a rămas singură, Orihime s-a pus pe patul improvizat, învelindu-se cu un cearceaf găsit în timp ce făcea curăţenie. S-a întors cu spatele la el, chinuindu-se din răsputeri să adoarmă.
Dar nu putea. Acum, ea era cea chinuită şi torturată de gânduri. Dacă ar fi putut, s-ar fi ridicat din patul ei şi s-ar fi aşezat lângă el. Îşi dorea să fie ţinută în braţe, să fie sărutată şi mângâiată. Voia să îşi audă numele venind din gura lui. Să simtă cum mâna lui îi mângâie chipul şi se joacă cu părul ei. A adormit, continuând să se gândeasca la el.
Însă s-a trezit brusc, speriată de nişte urlete ce veneau de afară. Înfricoşată, şi-a strâns cearceaful la piept, privind în jur. Focul din cuptor părea că se stinge şi lumina dispărea treptat.
-Daxton…
Însă acesta nu se trezea. Urletele ce păreau a fi făcute de o haită de lupi se auzeau foarte aproape. Păreau că aleargă în jurul casei, ademeniţi de mirosul de mâncare. Rusul i-a spus ca aceştia ies, la începutul sezonului, în căutarea hranei.
-Daxton!
-Ce… ce s-a întâmplat? Întreabă acesta buimac, trezit de glasul rozaliei.
-Ce se aude? Întreaba aceasta cu vocea tremurândă, speriată de bestiile ce le dădeau târcoale.
-O haită de lupi.
Tânăra era şocată. Nişte animale sălbatice se plimbau în jurul casuţei lor, iar acesta dormea ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat? Încerca să se liniştească, însă nu putea. Îi era mult prea frică.
-Te rog… nu te culca.
Iritat că a fost trezit, blondul s-a ridicat rezemându-se în coate. A privit-o, dându-şi cu palma peste frunte.
-Vin-o lângă mine daca îţi este chiar atât de frică.
Stupefiată de ceea ce tocmai a auzit, rozalia s-a ridicat de pe saltea, aşezându-se pe cea a rusului. Statea cu faţa la geam, incapabilă să se intindă. Avea prea multe emoţii.
-Ai de gând să te întinzi sau dormi în fund?
-Da… bine.
Tânăra şi-a întins picioarele, strângându-şi mâinile la piept. Statea cu spatele la Dax, muşcându-şi ardent buza de jos. Brusc, a simţit cum un braţ o apucă de umeri, întorcând-o. Acum, se afla faţă în faţă cu cel ce a reuşit să îi dea minţile peste cap, încă o dată. O privea, în timp ce cu degetul arătator îi dădea deoparte şuviţele de păr ce stateau căzute pe chip. Orihime simţea cum temperatura îi creşte, cum corpul începe să îi tremure. A vrut să îi spună ceva, însă acesta i-a pus degetul pe buze, sărutând-o pe frunte.
-Eşti atât de speriată şi lipsită de apărare. Ceri şi tânjeşti atenţie şi afecţiune. M-aş putea îndrăgosti cu uşurinţă de tine.
A apucat-o uşor de obraji, sărutându-i buzele. Simţindu-i corpul cum tremură, Daxton a luat-o în braţe, trăgând-o mai aproape de el. O săruta, în timp ce o mângâia pe păr, exact aşa cum ea îşi dorea.
Ce avea să se intâmple în continuare?
My sin is Pride.
I'm on my highway to Hell!
Yuki is my kamy-sama. So...Shut the f*** up!
Criticii nu-i pot ranii pe creatori decta cu permisiunea acestora.
You tried to hold me under, I held my breath
Alone and now you wonder, what I possess
Nothing you can say , nothing's gonna change what you've done to me
Now it's time to shine, I'm gonna take what's mine
While you're burning inside my light
Hello^^
Soo eu ador capitolul asta. I love it. In sfarsit ti s-a facut mila de noi si il faci pe idiotul ala sa-si dea seama ce comoara are in fata lui. Ah deci nu imi venea sa cred cand am citit... Cred ca Hime se afla acum in al noualea cer acolo printre ingerasi:]]. Saracuta... se pare ca a meritat sa-i spuna vechiului Cesairo despre iubirea sa pentru Cesairo(maaama ce ciudat suna@.@). Sper ca totul sa se modifice si ca Dax sa nu mai fie asa de rece, de ce nu poate fi mereu asa de scump si dragastos cu fata asta???*cry* Nu e corect!!! eu vreau sa fie impreuna pentru ca deja nu mai am rabdare:]] Aa da si sa scape de acolo cat mai repede.
Greseli habar nu am daca ai sau nu pentru ca am citit capitolul la ora 6 si mi-e prea somn la o ora asa de matinala sa ma mai chinui sa caut si greseli... Oricum eu cred ca nu ai :-?
Sa te grabesti cu urmatorul capitol caci eu mor aici de neraabdare:]]
Gambate:*:*
Cya
:bye:
Btw. Sunt prima:]]
To live is the rarest thing in the world. Most people exist, that is all.
Continuarea :x
Pur si simplu o ador , mi-a placut la nebunie ce ai scris <33 De ce , de ce s-a teminat atat de repede T_T ? Tocmai cand devenea mai interesant xDD . Eu sper sa stea in casa aia cat mai mult , deoarece imi place din ce in ce mai mult ce se intampla =]] . Prostu' isi da si el seama ca e indragostit de Hime xD . Nu mai am rabdare pana la urmatorul capitol >.< . Greseli nu am vazut , nici ca am stat ca un detectiv sa le urmaresc =]] . Ai avut descriere, naratiune , iar dialogul nu e sec . Tot ce trebuie xD Chuu <33 Spor la scris ^^ .
My mama always says that I'm cute. I don't believe her. I'm more than that !
Shake, shake that booty for Beckha !
Hy!!!
Sunt noua pe aici,iti citesc de mult ficul desi mi-a fost lene sa ma inregistrez.Acum ca m-am inregistrat m-am gandit sa postez si eu pe aici.Pot sa spun ca ficul tau este unul dintre cele mai bune ficuri pe care le-am citit.Imi place foarte mult cum descrii personajele si sentimentele lor.Acest capitol ma lasat uimita.Inainte,Daxton era morocanos si lipsit de sentimente,dar acum s-a transformat intr-un om normal.
Ce s-a mai intamplat cu saracul Toshiro?Orihime chiar nu mai simte nimic pt. el?
De-abia astept next-ul.
Pana atunci Spor la postat!!
Ei bine ti-am citit si eu ficul si pur si simplu am numai cuvinte de lauda pentru tine..(Esti scritoarea mea favorita de pe zup)..Ideea hmm la inceput mi se parea asa ..obisnuita adica o fitoasa se cearta cu un angajat dar pana la urma ajung s fie indragostiti si fac 2 copii :|.Dar tu mai impresionat prin simplu fapt ca nu ai avut acelasi mod de scris..ceea ce scri este original.Despre Cesario ce sa mai zic nu mi-a placut ca a inselat-o pe Hime.. iar m-ai tarziu a si parasit-o plecand in Rusia.Despre cealalta personalitate a lui,(adica noul el)am numai cuvinte de laude m-ai ales acum ca a spus ca s-ar indragosti usor de Hime :x.A da sper ca nu se vor hrani lupi din ei -.-.Oricum tu excelezi pe zi ce trece asa ca sper ca v-a numai am nimic de spus.Descrierea imi place deoarece ai experienta,actiunea nu este grabita... si etc.Astept nextul si sper sa fie cat mai lung :x
Spor la scris
Si idei cat mai multe!
Hm , mi-a plăcut cum a decurs acţiunea în acest capitol , deşi parcă puţin cam repede , dar mi-a plăcut . În sfârşit Dax şi-a dat seama că are ceva sentimente pentru ea şi mi-a plăcut că s-a purtat mai blând cu ea , de data asta . Deşi . încă mă întreb când o să afle că el este cel pe care ea îl iubea , adică Cesario , I mean , el deja stă şi relfectează asupra multor aspecte şi cred că în curând o să se întâmple ceva care o să îi atragă şi ei din nou atenţia .
Mă rog , aşa cred eu , din moment ce el este aşa de gânditor , mă aştept să devină ceva mai stângaci , dar din moment ce nu ştiu la ce să mă aştept de la Dax , nu prea pot să fiu sigură de ceea ce afirm .
Oricum , se pare că locuitul împreună , face minuni pentru amândoi şi încă mă bucur că Hime s-a mai schimabt puţin , deşi , evident că i-a fost frică de acea haită de lupi xD .
Şi chiar şi aşa , mă întreb ce alte schimbări vor avea loc , dacă vor fi salvaţi , şi mai mişună câteva întrebări prin mintea mea , dar pe moment aştept să văd cum decurg lucrurile şi ce se mai întâmplă . Asta o să îmi fie de ajutor , I mean , ca răspuns .
Aştept capitolul următor şi îţi urez baftă la scris . Hugs >:D< .
Cu putina intrziere comentez si eu acest capitol.
Asa in general a fost superb, dar parca prea desprins din vise, avand in vedere atitudinea lui DAxton pana acum este putin probabil ca dansul sa se fi schimbat asa de repede. Cred ca Hime viseaza! Dar astept sa vad ce mai scrii tu in urmatorul capitol, foarte curioasa sunt. Dar daca se intampla sa nu viseze, sigur barbatul urmareste ceva ... pur si simplu imi este greu sa cred ca a devenit asa de afectiv.(desi cu totii speram asta).
Cum ai zis si tu un capitol scurt, dar este mai bine dacat nimic.
Un pic grabita actiunea, avand in vedere lungimea capitolul, dar oricum foarte interesanta.Astept urmatorul capitol.Spor la scris!
Tnx nibbles:X
In the deep darkness the only light is you.
I am lost in my dark memories and in my foolish illusions.
In my dark world full of suffering and tears you are my way to happiness.