+- Animezup - forum manga si anime (https://www.animezup.com/forum)
+-- Forum: Fan Zone (https://www.animezup.com/forum/Forum-Fan-Zone)
+--- Forum: Fan Fiction (https://www.animezup.com/forum/Forum-Fan-Fiction)
+---- Forum: Arhiva (https://www.animezup.com/forum/Forum-Arhiva--169)
+---- Subiect: Iluzii [+16 / +18] (/Thread-Iluzii-16-18)
RE: Iluzii [+16...+18] *by Denny and Teh* - Sushiiushii - 29-11-2009
Wow....hmm...se pare ca postul meu anterior a fost plin de greseli..sry..ma apuc sa-l corectez =_=
ohh abia astept sa-l vad mai ,,cuminte"
Si ce pot sa spun decat ca mi-a placut acest capitol...chiar daca nu m-a mai traumatizat enorm de mult ca alta dati :D
Sper ca in urmatorul capitol sa ma uimiti :D
C`mon girls :D XD ..murim aici fara voi
Bye~bye
RE: Iluzii [+16...+18] *by Denny and Teh* - Teh - 29-11-2009
Bună din nou D:
@ Yumina -- Merci de com. Dap, cam aşa merge, cred , treaba cu Jay. Dacă nici el nu ştie, dar ceilalţi? :]]].
@ Fantasy Eyes -- O să afli curând despre împăcarea lui Jay cu George, YOu'll see :]]. Merci d:
@ Kagome -- mulţumim şi ţie că ai trecut pe aici. Mă bucur că ne citeşti povestea şi că îţi place :]]. Trebuie să vă lăsăm şi momente de respiro, nu doar şoc. Nu ?:]]]. Enfin, sper să citeşti în continuare. Merci de părerile anterioare asupra personajelor.
LUL: Cât despre Kate, o să aflaţi în capitolul ăsta cum se manifestă " gelozia " la ea.
[center]Capitolul 21 .[/center]
Am expirat uşurată când am văzut că au ieşit toate colegele din clasă. Întreaga zi m-au ţinut cu întrebări despre Jay, Josh şi Caroline şi dacă eram într-adevăr prietenă cu George? Să nu mai menţionez faptul că auziseră că David Capet mă numea „ dadi †şi nu pricepeau legătura. Mi-a trebuit mult să le fac să înţeleagă că tatăl meu nu a avut o aventură cu mama lui.
În final, Danny mi-a zâmbit.
- Hei, azi a fost o zi plină. Eşti.. celebră.
A râs ironic. Eu am oftat.
- Nu e vina mea. Oricum, mă bucur că s-a terminat.
- Pe ziua de azi.
A vrut doar să mă tachineze. Cred că se pregătea să îmi spună că mă va conduce acasă când l-a văzut pe George aşteptându-mă afară din clădire, în curtea liceului. I-am făcut cu mâna şi am fugit.
- Bună !
- Bună Amber. M-a privit atât de frumos.. Încât m-am întrebat cum de mă alesese pe mine? Mi-a prins mâna într-a sa şi mă simţeam cu adevărat protejată. Mi-a luat şi ghiozdanul, se părea că nu pot protesta şi oricum îmi făcea plăcere să îl care el. Vreau să zic, aşa simţeam că ţine la mine. Ştiu că era o prostie, dar pentru mine contau astfel de mici detalii. Ştiam că era o diferenţă considerabilă de înălţime între noi, dar pe el nu părea să îl deranjeze asta.
- Åži, cum a fost azi?
Era foarte uşor să vorbesc cu el. Deşi nu ştiam prea multe despre acesta, era dornic întotdeauna să îmi povestească.
- Ah, ştii.. Nu prea multe. Am fost interogată într-una despre Jay, sau Josh, Caroline sau David...
A început să râdă.
- Duci o povară grea.
Asta a sunat foarte amuzant.
- Se poate spune şi aşa. Am zâmbit larg şi acesta a stat mai multe secunde privindu-mă în ochi. Ne opriserăm la semafor şi nu observasem că se făcuse verde ; într-un final , ne-am mişcat. Ochii săi căprui străluceau intens .
- Bătăi de cap, hm?
M-am gândit la un răspuns bun.
- Şi din cauza ta am una. Am spus-o sub forma unei glume , şi el a înţeles asta.
- Scuzele mele. Nu vroiam să fim subiect de bârfă. Dar oricum nu mă pot abţine, şi asta e vina ta.
M-am înroşit instantaneu descoperind semnificaţia ascunsă a cuvintelor.
Ajunsesem în faţa casei mele, pe tot drumul am vorbit despre diferite lucruri de şcoală; şi alte lucruri. Găsea întotdeauna să îmi pună câte o întrebare nouă şi răspunsul nu era deloc greu de descoperit. Ştiam că ar fi vrut să mă sărute, dar tocmai atunci a apărut tatăl meu. Ieşind din maşină, s-a arătat uimit să mă vadă prinsă de mână cu un băiat, am ferit privirea. George a salutat şi a vrut să îşi explice prezenţa, dar atunci a apărut şi Josh .
- Salut tată. A dat mâna cu tati, şi l-a luat în casă . Am înţeles că îi comentase deja ceva despre relaţia mea cu Geo.
- Ăh.. Ne vedem mai târziu?
Mi-a înapoiat ghiozdanul şi m-a sărutat pe obraz.
- Văd că domnul Settle nu mă scapă din priviri ; vin să te iau mai târziu, mai vorbim atunci. Ai grijă de tine.
A plecat uitându-se înapoi şi zâmbind. Am intrat repede în casă, gata să înfrunt cuvintele tatălui meu. Nu a fost nimic grav, doar cine e? Cum l-ai cunoscut? Şi aşa mai departe. L-am lămurit într-adevăr că era fiul lui Andrew Reez, fost coleg de facultate cu tata. Mi-a lăsat, oarecum, cale liberă anunţându-mă că o să fie cu ochii pe băiatul ăla. Dar m-a sărutat pe frunte şi mi-a spus că „ orice mă face fericită îl mulţumeşte şi pe el †.
Am avut de făcut teme şi de învăţat pentru a doua zi, aşa că am stat în cameră toată ziua şi am scris, respectiv învăţat. După ce am terminat, am văzut că era destul de târziu aşa că am intrat în baie şi am făcut un duş rapid. M-am îmbrăcat cu o fustă ce nu era nici lungă, nici prea scurtă. Nu îmi venea nici până la genunchi, dar nici până la fund şi o bluziţă simplă. Mi se părea cam strânsă, dat fiind că stătea atât de „ mulată †pe trup, dar am lăsat-o aşa privind ceasul. Mi-am pus câteva accesorii şi mi-am lăsat părul desprins. După ce am folosit un luciu de buze, am luat nişte sandale cu toc micuţ în picioare şi un rucsac mic şi discret la spate, şi am plecat. George mă aştepta în faţa casei de cinci minute. Mi-am cerut scuze pentru întârziere, dar el nu a spus nimic. Cred că vroia să ne deplasăm mai repede din faţa casei mele ; parcă era cu ghinion ( nu ne putusem săruta acolo până atunci ) . Mi-a prins iar mâna într-a sa şi mă simţeam iar bine datorită acestui gest.
- Şi, ce vrei să facem?
- Orice e bine pentru mine. Am răspuns sinceră. După care am rectificat.
- Dar nu sunt chiar o împătimită a barurilor...
Åži-a dat ochii peste cap.
- Nici nu aveam de gând să te duc pe acolo.
Am răsuflat uşurată şi acesta a început să râdă.
- Ce zici de un film? Åžtiu, ÅŸtiu. Clasic.
Nu am răspuns. Nu ştiam ce înseamnă clasic în acest sens; nu avusesem niciodată un prieten, sau o întâlnire de acest gen. Să începem cu ce e mai uşor; dacă acela este filmul, accept cu plăcere.
- Ah, ok. Mi-ar plăcea.
- Şi? Ce ai vrea să vedem?
M-am gândit pentru câteva minute, nu vroiam să revăd vreun film.
- Ce-ar fi să decidem când ajungem acolo? Am zâmbit inocent şi acesta a aprobat din cap , „ sorbindu-mă †din priviri. Nu puteam găsi un alt cuvânt pentru modul în care îşi aţintise ochii asupra mea .
Am decis să vedem un film de dragoste amestecat cu comedie. Nu îl mai văzusem, dar mi-a plăcut. Pe parcursul peliculei acesta şi-a ţinut mâna în jurul gâtului meu şi eu am stat aşa, aproape de el.
Când am ieşit de la film, am putut vedea că deja se lăsase întunericul.
- Bâârrr!
Era frig, am scos acel sunet inconştient şi mi-am astupat gura după câteva clipe. Am uitat că nu îmi adusesem nicio bluză, dar George şi-a scos hanoracul şi mi l-a dat mie. L-am acceptat, fără prea mare protest.
- Ä‚h.. Åži tu?
- Eu , ce?
- O să îngheţi.
- Nup, nu o să îngheţ.
Nu ştiam ce să mai zic, aşa că am acceptat. Atunci mi-am amintit că nu îi înapoiasem sacoul.
- Ah!
S-a arătat surprins de exclamaţia mea , râzând. M-am înroşit.
- Ce? Încă râdea când a întrebat asta.
- Am uitat să îţi înapoiez sacoul.
Şi-a dat ochii peste cap şi mi-a luat brăţara pe care o aveam la mână.
M-am uitat la acesta întrebător.
- Aşa eu am ceva la tine , şi tu ai ceva la mine. Toată lumea fericită?
Am chicotit.
- Dar eu voi avea două lucruri; şi hanoracul. Am tras puţin de acesta şi am observat cât de frumos mirosea. Îmbătător.
S-a apropiat de mine în acea clipă şi am avut o secundă în care inima a bătut de câteva ori; sau poate exageram. Şi-a lăsat faţa la nivelul chipului meu şi şi-a apropiat buzele de-ale mele. În clipa următoare acestea s-au atins, formând un sărut. Mă cuprinsese de şolduri şi mâinile mele se puseseră în jurul gâtului său.
Nu ştiam cum să reacţionez; mai degrabă nu ştiam să sărut, aşa că l-am lăsat pe el. Şi-a introdus uşor limba în gura mea, probabil realizând cât de neexperimentată eram. Am închis ochii, fără să îmi dau seama de asta.
Şi totuşi , nu simţeam acelaşi lucru pe care îl simţisem gând mă sărutase Jay. Era.. Pasional, dar nu era la fel. Nu am ştiut de ce, dar m-am agăţat şi mai tare de George, acela continuând sărutul. Cred că la un moment dat am început să îmi mişc limba în gura sa.
Când ne-am desprins din sărut, m-a luat în braţe şi m-a învârtit. Am chicotit.
- Eşti atât de superbă Amber. Te ADOR. A ţipat atât de tare cât să atragă tuturor celor din jur atenţia.
- Şşşş! Am încercat să spun printre sunetele scoase de râs, dar nu mi-a reuşit prea tare. Chiar mă simţeam bine cu el.
Ajunsesem aproape de casa mea, restul drumului fiind luminat. La semafor, am văzut-o pe Caroline şi Josh aşteptând ; ce? Nu ştiam.
- Ah ! Eu o să plec de aici, mai e puţin până acasă la mine şi uite-l pe fratele meu.
A rânjit, probabil gândindu-se la scena cu tatăl meu de azi. M-a cuprins iar în braţe, sărutându-mă. Am participat la sărut.
- Ok. Ne vedem mâine.
I-am făcut cu mâna, şi m-am depărtat spre lumina puternică ce venea de la semafor, dar până acolo – era întuneric. În faţa mea a apărut Kate. Kate? Da. Ea era.
- Vai , vai. Pe cine avem noi aici?
Nu se putea auzi pe atât de departe pe unde erau Caro şi Joshua, şi ei nu puteau vedea în această parte. Am înghiţit în sec; recunosc că nu eram prea încântată de această întâlnire.
- Ce vrei Katherine? Nu am nimic de discutat cu tine.
M-am răstit la ea, aceasta privindu-mă într-un fel pe care aş fi vrut să îl şterg. Acea expresie a feţei nu trebuia să îmi fie adresată mie. Poate din partea altora ei.
- Uite ce e, păpuşică... Dacă eu l-am trimis dracului pe Jayson, de fapt cretinul de Jayson, asta nu înseamnă că poţi să te atingi de el. Ăsta o să fie mereu câinele meu. Latră după cum îi zic eu, că eu sunt stăpâna lui. Mă-nţelegi? Dacă eu îi zic că îl vreau înapoi, se întoarce la mine. Aşa că fă paşi, mironosiţo.
Mironosiţă? De ce? Nu eram aşa ceva.
- Uite ce e, dragă, Jay îşi poate purta şi singur de grijă şi nu îmi spui tu mie ce să fac !
S-a apropiat de mine. Ar fi trebuit să prevăd asta. Şi-a băgat mâna în părul meu blond şi buclat, trăgând de el fără milă. Mda, a durut rău de tot. Am văzut că îi rămăseseră câteva fire în mână. Îmi venea să plâng, dar nu mă puteam lăsa doar la asta aşa că m-am dus şi eu lângă ea şi i-am aruncat o palmă peste faţă.
Nu a fost de-ajuns. Şi-a frecat puţin obraul lovit, şi mi-a întors lovitura. Mi-am pus şi eu mâna peste obrazul rănit. Mă durea, şi nu mă mai bătusem niciodată cu o fată.
Am prins-o de părul roşcat şi nu i-am dat drumul până ce nu am fost sigură că aveam să îi rup şi eu nişte fire. Continuând i-am mai dat o palmă şi am trântit-o la pământ, aruncându-mă peste ea. Încă o palmă, şi încă una. Dar acelea au fost toate întoarse în clipa în care se afla de-asupra mea.
- Eşti o curvă cu mască Amber. Eu le ştiu pe cele ca tine, se dau drăguţe dar când colo nu e nimic de capu’ lor.
Am continuat să o lovesc, trăgând-o de păr şi mai tare. Nu trebuia să mă compare cu ea. O compătimeam.
- Mi-e milă de tine Kate. Ai rămas singură singurică. Nimeni nu o să vrea să fie cu tine. M-am ridicat în clipa în care am văzut că nu mai era de-asupra mea, şi aceasta s-a apropiat iar de mine aruncându-şi mâna asupra feţei mele. Nu am reuşit să mă feresc deşi mi-am dorit imediat să fi putut. Inelul ascuţit pe care îl purta mi-a zgâriat pielea obrazului drept. Simţeam cum îmi dăduse sângele. Speram ca lacrimile să nu înceapă să curgă. Am auzit vocea lui Jay în depărtare înjurând ceva; ştiam că vorbeşte cu altcineva. Aş fi vrut să fug la el; dar am fost oprită.
Mi-a prins mâna.
- Acum ce-o să faci? Fugi cu pâra? Şi ce-o să faci când o să îi spun că tu m-ai atacat? Ce crezi, că n-o să mă creadă? Eu pot să rămân singură cât vreau păpuşă, că mie nu îmi pasă. Dar mă întreb ce-o să creadă Jay despre tine, te baţi cu fosta lui.. Şi cel mai important trădezi prietenia cu el? El te crede o soră şi tu vi repede să îi zici că îl iubeşti? Hai să fim serioase, şi el o să vadă ce mironosiţă eşti. Nu te poţi descurca singură, dacă nu ar fi cei din juru’ tău nu ştiu ce dracu te-ai face. Vai de tine.
Au durut acele vorbe. Faptul că... Mă agăţam de Jay, şi de ceilalţi. Faptul că el m-ar putea crede ceva atât de josnic... Durea mai tare decât toate loviturile încasate în acea seară, aşa că am fugit. Dar nu la Jay, nu la Caroline sau Josh. Nu acasă. Am scos telefonul şi l-am apelat rapid pe George, acesta a venit în întâmpinarea mea şi s-a oferit să stea cu mine pe o bancă , în parc, până m-am calmat. Mi-a bandajat mai târziu obrazul rănit şi m-a dus cu maşina sa acasă.
În drum spre casă, mi-a pus întrebările de rigoare.
- Kate ţi-a făcut asta?
- Îhî.. Plângeam , aşa că doar dădeam din cap sau scoteam un sunet micuţ. Acesta mă privea atât de dulce şi ...Atât de îndurerat că nu m-am putut abţine să nu mă trântesc în braţele sale. A acceptat să mă consoleze.
- Asta n-o să rămână aşa Amber, jur.
Nu am zis nimic. Aş fi vrut să îi zic să nu îi comenteze nimic despre acestea lui Jay, dar nu am mai avut timp pentru că tocmai parcase în faţa casei mele. M-a luat iar în braţe şi sărutat, timp de câteva minute, după care m-a dus până la uşă.
Am înţeles prin acest gest că nu mă va mai lăsa să merg niciodată singură spre casă, şi într-un fel i-am mulţumit.
M-am strecurat discret în camera mea, am închis uşa uşor şi am intrat în baie. Aveam nevoie de un duş fierbinte să îmi limpezească gândurile, şi poate să îmi înlăture lacrimile. Dar asta nu s-a întâmplat. Într-un final, ştiu că am adormit ascultând aceaşi melodie preferată....
RE: Iluzii [+16...+18] *by Denny and Teh* - Mitus - 29-11-2009
Iar am intarziat...
Frumos, frumos si iar frumos. Ador acest capitol.
Imi place de George, cel putin el isi da seama ca Amber e o fata calumea care merita iubita mai intens, nu numai ca o surioara mai mica.
Pfff Kate aia merita sa arda in iad, cum sa faca asa ceva?!!! Ii noapte la fata aia...
Sunt sigura ca Caro a mea nu va lasa ca fapta asta a ei sa ramana nepedepsita. Cum isi permite aia sa ridice mana la Amber!!! O las fara peruca in cap. Amber are mare noroc cu George care e atat de simpatic si tandru cu ea. Intr-un fel si ea e cam prostuta, de ce nu sa dus la Josh, sau de ce nu l-a strigat. Off ce ma fac eu cu copila asta...
In fine mi-a placut ca cel putin de data asta nu s-a lasat si i-a dat si ea cateva palme la javra aia. Era de asteptat ca Kate sa o invinga, Amber e prea firava si nici macar nu stie cum sa dea o palma cuiva...
De eram eu in locul ei ...
Oricum momentan sunt foarte multumita de felul in care evolueaza lucrurile. E minunat ca Schumacher s-a gandit sa posteze mai des, presupun ca acum ai timp asai? E minunat sa ai ce citi, mai ales cand adori ceea ce citesti.
Continuarea cat mai repede!!!
Cya:*
I'm the first!!!
RE: Iluzii [+16...+18] *by Denny and Teh* - Sushiiushii - 29-11-2009
De la Kate ma asteptam..insa de la Amber nu O_O...wow ..se pare ca Amber a prins curaj..bravo, de si nu imi vine sa cred ca Kate e atat de malefica incat sa isi doreasca sa ii aibe pe toti la picioare #-o, intreb totusi ce se ascunde in trecutul ei, fapt ce a adus-o in acest hal, off sarmana, nu vreau sa mi se faca mila de ea, chiar si daca e doar un simplu personaj fictiv, insa incep sa-mi pun unele intrebari :D
Totusi pana atunci , Kate -> :die:
Off George ma atrage...:chuu: ii i`a apararea lui Amber [fapt si normal]
Totusi sunt curioasa sa vad cum decurg lucrurile XD ...ce o sa fac :-"?
RE: Iluzii [+16...+18] *by Denny and Teh* - Kripterya - 29-11-2009
Hello again. Scuzatimi intarzierea, dar sa nu credeti ca n-am citit. Problema este ca de obicei mi-e cam lene sa pun commuri .
Incepete sa-mi placa din ce in ce mai mult sezonul 2. Abia astept sa fie ceva mai mult decat o joaca intre Amber si Jay :chuu:.
Am zis eu ca-mi place de Caro, dar acum ca e cu Josh imi place chiar mai mult :perv: Mai puneti faze din astea aprinse, ca nu ma supar, chiar de loc :ha:.
Mai e mult pana plateste Kate? Deja m-am saturat de ea ca de mere acre. Ea tot face rau, dar nu se gaseste nimeni s-o opreasca? Toti promit, dar sa actioneze.....mai greu. Intrece toate masurile. Cum adica il inseala pe Jay pe fata, dupa aia o bate pe Amber, si tot ramane nepedepsita? Trebuie sa plateasca si repede, .Ca si asa face umbra pamanatului degeaba:die:.
Ma rog cred ca deja v-ati plictisit de ura mea fata de aceea fata, dar eu nu imi schimb parerea.
La voi daca va felicit, cam n-are rost, oricum ati scrie mie-mi place, iar daca pomenesc ceva de continuoare nici asta n-are rost, nu ma pot pune in fata lui Schumacher si Raikkonen:ha:.
Gambate
:bye:
RE: Iluzii [+16...+18] *by Denny and Teh* - Teh - 29-11-2009
Am venit cu un micuţ extra. Vreţi să aflaţi câteva lucruri despre Dave? Dacă da, aflaţi în acest capitol :]]
@ Wildrose -- mă bucur că îţi place şi merci că citeşti. Kate o să îşi primească curând pedeapsa, vei vedea D:
@ Kagome -- o să afli ce părere au ceilalţi despre mila faţă de kate, tot curând =]] nu dezvălui nimic. merci de părere, comentariu şi că citeşti.
@ Kripterya -- mă bucur că îţi place cuplul Josh Caro =]] iniţial am vrut să fac un extra cu ei, dar am zis să las pe mai târziu. Ştiu eu de ce :]]. Merci că ai trecut pe aici.
Lectură plăcută D:
[center]Capitol Extra –David Capet[/center]
- Aruncă-mi şi mie chitara aia.
- Sure.
Am zâmbit vioi înmânându-i lui Christian chitara. El a apucat-o, începând să cânte câteva note. Nu sunau prea bine. Am oftat şi am mers lângă el, arătându-i cum ar trebui să scoată acele sunete. M-a aprobat din cap iar eu l-am lăsat singur. Era deja seară, şi mă gândeam că ar trebui să merg spre casă. Am mers către vestiar şi mi-am luat rucsacul, mi-am pus chitara în husă şi m-am decis să plec. Nu înainte să îmi verific telefonul. Trei apeluri de la mama. Am sunat înapoi.
- Unde umbli Dave?
Iar uitase. Cât egoism; aş fi vrut să îşi amintească măcar odată că în zilele de marţi merg la clubul de muzică.
- La club mamă, e marţi azi.
Åži-a cerut scuze rapid.
- Îmi pare rău.. Doar că am avut o zi grea. Alex încă nu a venit de la serviciu şi mă plictiseam. Aaa, se pare că tocmai a sosit. Vi acasă, puiule?
Am chicotit.
- AÅŸa cred.
Nu mi-a răspuns, înţelegându-mi afirmaţia. Dacă mă întâlneam cu vreun amic pe drum, sigur nu ajungeam prea devreme acasă.
- Da Alex, vorbesc cu Dave. Ok, eu închid. O să îţi las cina în bucătărie dacă nu apari. Te pup, ai grijă de tine.
Mamele, atât de grijuli.
- Sigur mamă. Salută-l pe tata. Pa.
Am închis, fără să mai zic altceva şi am ieşit afară. Noaptea era luminată doar de becurile artificiale, am privit cerul. Era plin de stele, atât de fain. Doar una dintre cele mai mari pasiuni ale mele era privitul stelelor. Poate urma să fiu astronaut. Un astronaut – muzician; nu cred că a avut lumea aşa ceva. Am râs în sinea mea gândind că sunt chiar „ unic †. Vroiam să pot să am şi eu carnetul de şoferie odată; era stresant să merg pe jos şi cu taxi-ul. Aceşti cinsprezece ani mă urmau peste tot. Parcă aveam ştampilă, sau o legitimaţie pe care scria : Sunt un puşti. Încă mă joc cu maşinuţele. Sau ceva asemănător. Am fost trezit din visare de Julie. Telefonul îmi suna în prostie, aşa că am răspuns. Fata asta nu îmi dădea pace.
- Da scumpete?
Era foarte entuziasmată că îi răspunsesem. Sincer, nu o înţelegeam prea tare. Era mai mare ca mine cu trei ani, şi totuşi umbla după mine ca o căţeluşă în călduri; deşi nu asta era părerea mea despre fete. În general.
- Ce faci David? Vreau să te văd! Neapărat! Am nevoie să îţi aud cântecele, şi să te ating. Nu ne-am mai văzut de mult. Ce ai făcut? Putem să ne vedem?
Mă suna de fiecare dată când avea vreo problemă , sau când se certa cu vreun iubit; sau eu ştiu? Când îşi rupea o unghie? Nu am dat prea multă importanţă ; chiar nu aveam chef de mofturile ei în această seară.
- Îmi pare rău păpuşă dar nu-s liber în seara asta.
Am auzit –o oftând dezamăgită şi aproape că mi-a oferit satisfacţie. În fond, mă săturasem să fie interesată de mine doar când nu are altceva mai bun de făcut. Nu eram o jucărie. ( deşi era plăcut să consolezi fete ) .
- Am sunat prea târziu?
- Cam aşa. Am răspuns scurt şi inocent, ştiu că a perceput mesajul . M-a salutat , încă dezamăgită şi eu am închis telefonul.
„ Ce stres †.
- David! David!
Vocea auzită era foarte cunoscută, m-am întors indiferent. Ţineam încă husa şi chitara la spate. Nu plecam mai nicăieri fără chitară.
- Bună Mimi.
Am afişat un zâmbet sincer şi fericit pentru că o vedeam; aceasta a făcut la fel deşi semnificaţia buzelor sale conturate în zâmbet nu era aceaşi ca şi a gestului meu. Şi pentru asta, îmi părea rău.
- Unde mergi? Am întrebat-o după câteva secunde când mergeam unul lângă altul.
- Acasă. Cred. Tu?
- Te duc pe tine acasă.
M-a privit blând şi a trebuit să întorc privirea; mă înnebunea. Am văzut pe faţa ei ceva mai mult decât ce era acolo de obicei. Tristeţe.
- S-a întâmplat ceva?
Era normal să fiu îngrijorat pentru Mimi; nu vroiam să existe vreun pic de tristeţe pe chipul ei... Nu merita aşa ceva; sau nu merita în ochii mei. Nu ştiam asta , şi nici nu găseam un răspuns. Având în vedere că o plăceam atât de tare, ar fi fost mai bine să rămână un mister.
Ne-am aşezat pe o bancă într-un parc, şi aceasta a început să îmi povestească.
- Ştii.. Iar m-am certat cu fratele meu. Nu îmi place că trebuie să mă întorc iar acasă; am fost la tata pentru azi, dar a trebuit să plec... A apărut soţia lui de la serviciu şi nu mai puteam suporta să văd cum mă tratează în lipsa tatei. Ieri fratele meu iar m-a agresat, şi îţi jur.. M-am săturat. I-am zis că o să plec de acasă, dar nu ştiu ce să mai fac. La tata nu sunt binevenită.
La dracu. Mă săturasem de cretinu’ ăla de frate pe care îl avea . Nu îl prinsesem eu până acum, şi nu făcusem nimic împotriva lui pentru că Mimi m-a făcut să promit asta. Pe mine, dar pe amicii mei nu.
O bătea de fiecare dată când avea ocazia, profita de faptul că mama lor murise şi ştiam că e mai mult decât „ bătaie †, ştiam că o agresează şi altfel deşi ea nu îmi spunea.
- Mimi, de ce nu vi la mine?
Ştiu că pare copilăresc să întrebi pe cineva aşa ceva, dar ştiu că dacă i-aş explica mamei cum stă treaba ar fi fericită să accepte. Totul pentru o cauză nobilă. Şi aşa aş vedea-o-n fiecare zi..
- Nu pot. Mulţumesc pentru grijă, dar... Ştii bine că nu pot.
Din păcate ştia şi ea cât de îndrăgostit eram de aceasta. Am regretat într-un fel că îi mărturisisem sentimentele mele .Dar nu aveam ce să fac; faptul era consumat.
Am scos chitara şi am început să cânt , aceasta m-a ascultat. Cu fiecare deget aruncat pe corzi simţeam şi mai tare tristeţea ei. Fiecare notă scoasă, fiecare sunet pe care buzele mele îl rosteau se dădeau şi mai aproape de sentimentele ei... Amestecându-mi ura pentru fratele său, iubirea pentru ea... Şi regretul că le simţeam doar eu.
Când am încetat să cânt, începuse să plângă. Am luat-o în braÅ£e ÅŸi am stat aÅŸa preÅ£ de mai multe minute. Nu avea rost să îi cer să nu mai plângă, nu avea rost să îi spun „ o să treacă †, sau „ te înÅ£eleg â€. O simplă atingere poate însemna mai mult decât un milion de cuvinte.
- Îmi pare rău Dave! A zis într-un final, ştergându-şi lacrimile cu un şerveţel pe care i-l dădusem.
- Mimi....
Am vrut să îi răspund, dar nu m-a lăsat punându-şi un deget în jurul buzelor mele. Mă atingea atât de uşor şi atât de blând.. La naiba, de ce trebuia să fiu îndrăgostit tocmai de ea? Încă o ţineam aproape de mine, pentru a o încălzi şi a-i alina lacrimile.
- Ştiu ce simţi tu pentru mine, îmi pare rău... Că nu pot simţi şi eu acelaşi lucru... Dar nu vreau să profit de fiecare dată de tine. Nu e corect.. Şi totuşi..
Fără să mai spună altceva a început iar să plângă, şi eu am sărutat-o pe frunte. Nu găseam altceva mai bun de făcut. Mă durea şi pe mine, faptul că nu putea fi pentru mine, faptul că avea o viaţă atât de grea şi nu îmi permitea să o protejez. Deşi îmi doream atât , atât de mult.
- Te rog... Nu-mi mai spune niciodată că îţi pare rău...
Erau singurele cuvinte pe care le puteam spune în acel moment. Şi nu trebuia să simtă aşa ceva. Pentru că nu era vina ei, nu era vina mea.. Se întâmplase doar , şi eu eram fericit că era aşa. Gândindu-mă la asta, în această clipă nu putea exista altcineva mai bun pe care să iubesc decât ea. Şi chiar dacă ea nu realiza , se agăţa de fiecare dată de mine. Fuseserăm prieteni buni multă vreme şi eu credeam că stricasem acea relaţie prin confesiunea mea. Dar mi-a mărturisit sincer că nu vrea să mă piardă ca amic, iar eu am continuat să o iubesc într-o tăcere mortuară. Deşi îmi ştia acum secretul, l-am acceptat amândoi...
Am început să apăs iar pe corzile chitării, scozând sunete triste. Aceasta şi-a dat drumul la voce, începând să cânte acea melodie pe care o iubea... Eu am acompaniat-o doar instrumental, fără să scot vreo vorbă. Timp în care a stat lipită de mine, şi plângând mi-a alinat auzul...
- Te duc acasă.
Nu a fost o întrebare, ci doar am anunţat-o. Trecuse aproimativ o oră de când stăteam în parc când aceasta s-a ridicat să plece.
- Nu ştiu dacă..
Am privit acei ochi negri pătrunzători şi m-am răstit.
- Mimi, te duc acasă.
A lăsat capul în jos şi eu mi-am luat instrumentul . Mi-am pus o mână în jurul gâtului său şi am relizat că tremură. Aveam doar un tricou pe mine; şi deşi m-am oferit să i-l dau am decis că nu era prea ok ca eu să merg în pielea goală pe stradă.
Drumul până la ea mi s-a părut scurt, şi cred că şi ei deasemenea.
- De aici, eu am plecat. A vrut să intre în clădire dar eu am prins-o de mână.
Am urcat cu liftul până la etajul cinci, acolo unde stătea. Am ţinut-o încă aproape, având ocazia să îi ating părul castaniu, atât de lung şi drept. Aş fi vrut să iau fiecare şuviţă şi să o sărut. Când am ajuns la etajul acesteia, şi ea a vrut să scape am zis doar că o voi duce până la uşă. Îşi uitase oricum cheia.
I-a deschis un băiat înalt şi ... Verde în cap. Avea o grămadă de piercinguri, printre care în nas , sprnceană şi buză.
- Bună Mimi.
Şi-a trecut limba peste buze şi aceasta a tremurat. Am înţeles că nu e fratesu şi am mârâit.
Din spate am putut zări un întreg grup de băieţi care probabil aveau în cap doar sex şi alte vreo două fete. Era clar că nu le ajungeau. Am simţit dezgust la acest gând. Înţelegeam ce dracu îi făcea fratesu, şi nu era corect.
A apărut într-un final şi un tip ceva mai înalt ca mine, cu părul castaniu şi nişte şuviţe roşcate. Avea ochii la fel de negri ca ai surorii sale.
- Cine eşti tu mă, piciule? A început să râdă văzându-mă. Ce cretin. Deşi acum nu o mai ţineam de mână pe Mimi, am apucat-o din reflex şi m-am întors.
- Plecăm de-aici.
- Dar...
A apucat-o castaniul de lângă mine, vrând să o bage în apartament. I-am trântit un pumn în faţă.
- Uite ce e, retardatule, nu continui că am făcut o promisiune dar nu te apropia de ea, că nu răspund.
L-am auzit înjurându-mă dar am fugit trădând-o după mine şi pe sora lui. Deşi ea protesta, ştiam că pe o parte nu vroia să rămână. Am luat-o în braţe strâns, fără să îi mai dau drumul ( când deja ne aflam departe de blocul în care locuia ) .
- Nu îmi vine să cred ce îţi făcea ; Mimi, trebuie să mă laşi să îl fac să plătească. Măcar să îl denunţi. Nu poţi sta aşa toată viaţa.
Mi-a citit îngrijorarea de pe chip şi a încercat să se desprindă din braţele mele, dar nu i-am dat drumul.
- Nu pot..
Plângea groaznic, şi eu nu puteam să îi şterg lichidul amărui ce curgea pe obraji.
- Atunci mergi şi stai cu tatăl tău, o să am o discuţie cu el.
A vrut să protesteze, dar nu mai avea rost. Eram categoric. Măcar atât puteam face pentru ea. Am sărutat-o pe obraz moment în care a tremurat.
- Nu îţi face griji, rămâne între noi. Şi... Nu o să încerc nimic cu tine, ţi-am dat cuvântul meu deja.
A dat din cap tristă, şi am plecat către locul unde stătea tatăl său.
- Îmi pare foarte rău Dave, că nu pot să îţi împărtăşesc sentimentele. Dar nu am control asupra acestui lucru.... Ştiu cum poţi să te simţi, că m-am îndrăgostit de un băiat pe care tu mi l-ai prezentat .. Şi nu de cel care era lângă mine. Eu...
Vorbele ei erau înde-ajuns pentru mine . Le cunoşteam pe de rost. Plus că... Prima dată când m-a respins am crezut că e din cauza vârstei ; deşi ne despărţea doar un an. Apoi, am ştiut că de fapt era îndrăgostită de Danny. Şi nu am regretat o clipă că s-au cunoscut. Nu puteam face aşa ceva, pentru că astfel i-aş fi renegat fericirea. Şi totuşi, mă simţeam puţin vesel că acela nu simţea nimic pentru ea. Nu ştiu cum aş fi reacţionat să îmi fie furată.
- Şşşş .
Mi-am apăsat buzele pe obrazul ei şi am urcat în apartamentul tatălui său. Ştiam că nu pot fi cu ea; dar vroiam măcar să fac parte din viaţa ei şi să o ajut. Să o ajut să fie mai aproape de mine. O iubeam.
RE: Iluzii [+16...+18] *by Denny and Teh* - Cristinel - 29-11-2009
oooooooooooo nu mi s-a sters postu oricum trec direct la subiect
Mi-a placut foarte mul capitolul extra totusi mai am o nelamurire despre David nu inteleg care e legatura dintre el si Amber "? si mai e ceva care ma nelinisteste si mai tare Angel avea o sora nu e asa cumva Jay si David sunt veri "?
Cat despre celelalte capitole in care Amber s-a paruit cu scorpia oxigenata fac referire Kate cum indrazneste ea sa se compare cu Amby oricum Amber a facut bine asa fetito asa sa faci :bv: ,trebuia sa-i mai dea si o dreapta si o stanga adica niste pumni,mi s-a parut cam putin sa-i dea nu mai cateva palme si sa o paruiasca putin trebuia sa-i dea si unu doi pumni acolo sa-i lase un semn o urma ceva acolo infine e bine si asa,dar ce nu-mi place e ca Kate i-a dat-o la intors si cu vorbele si cu palmele :mean: sunteti rele rau de tot las ca tot afla Caro si cu Jay si sa nu-l uitam pe Joshua,George deja stie,ce o sa mai pateasca Kate :crazy: deja prevad :yes: am sa fiu mai fericita cand blestemele o vor ajunge din urma.
Bye bye now :bye:
RE: Iluzii [+16...+18] *by Denny and Teh* - Sushiiushii - 29-11-2009
Uhh, sarmana fata =[
sincer eu sunt profesionista in capitolul ,,tristete" [am citit peste 1000 de ficuri triste cred..si nu ma satur O_O ..imi place ...imi ajunge la suflet ^^"
Hmm..stiti voi creati cu mare talent niste personaje pe gustul meu, dar care parca sunt desprinse de realitate, sunt curioasa ce o sa se intample mai departe.... o sa-i denunte?
Deja ma innebuniti ><
AM O MULTIME DE INTREBARI PT VOI =_="
Nu stiu ce o sa ma fac cu voi :-?
Love it~
ByeBye ^___^
RE: Iluzii [+16...+18] *by Denny and Teh* - Khonsu - 29-11-2009
scuze ca n-am comentat la capitolul precedent :(...da e cam mare nebunia pe la mine....
Mi-au placut capitolele, mai ales primul. Imi vine sa ii smulg tot parul lui Kate....sper ca Jay va afla si nu o va lasa nepedepsita.
Imi pare rau pentru David...sarmanul...si pentru cea pe care o iubeste....sper ca o va ajuta , si o va scapa de chinul in care traieste.
Astept capitolul urmator....bye :*
RE: Iluzii [+16...+18] *by Denny and Teh* - Denny - 30-11-2009
Waaah, am venit si eu cu un capitol, dragut :"> :))))). Sper sa va placa.
Cristinel -> Mersi ca citesti si ca comentezi >:D<. Ma bucur ca-ti plac pers.
KaGoMe -> Ma bucur ca-ti place si ca citesti, eh ... creem personaje reale pentru ca si noi suntem oameni reali, nu avem de ce sa facem un personaj Minunat, ca pe el il doare'n pix de oameni si ii cel mai tare, ca e cam penibila faza asta. Daca ai nelamuriri i-a id-ul meu sau al lui Teh de la profil.
Fantasy Eyes -> Nu ai nicio idee despre cum reactioneaza Jay. :-j. Nicio idee. :)))))) mersi ca citesti >:D<
Enjoy !
Capitolul 22
Nu stiu cand dracu am ajuns acasa, dar cert e ca nu am dormit la mine in camera. M-am trezit in sufragerie, pe langa canapea, exact, pe jos. M-am ridicat cu greu de pe jos si am vazut ca era sapte fara zece minute. M-am dus in camera mea clatinandu-ma intr-o parte si alta avand grija sa nu fac zgomot, poate se trezea mama si apoi vai si amar, imi tinea predica. Ma durea capul tare, nu imi amintisem sa beau prea mult, adica doua pahare de whiskey, ce sunt alea ? Cred ca am baut si cand am venit acasa. Am mers la mine in camera si m-am descotorosit de haine si am intrat sub dus, jetul de apa rece l-am simtit pana la oase. Un scancet mi-a scapat printre dinti, aveam nevoie sa ma trezesc bine de tot, pana la urma azi aveam ore. Dupa ce am terminat dusul care m-a trezit complet m-am sters repede cu prosopul si apoi m-am imbracat in uniforma scolii, mi-am luat ghiozdanul si am iesit din camera. Nu am mai stat la micul dejun deoarece nu imi era foame. Am urcat in masina si am pornit spre liceu. Nu am mai trecut pe la Josh deoarece presupuneam ca Amber o sa vina cu George si nu voiam sa ii vad impreuna, nu imi placea sa-l vad cum se uita la ea sau cum o tine de mana, ma infuria acest fapt, motivul nu-l stiam, poate eram doar gelos ca are pe altcineva cu care sa stea decat cu mine. Odata ajuns in curtea scolii am vazut ca m-am inselat, George a venit singur, statea in fata portii si astepta pe cineva, cred ca pe ea. Am trecut indifererent de el.
- Jayson ! m-a strigat facandu-ma sa ma opresc.
- Aaa da ? l-am intrebat putin dezorientat.
- Avem de vorbit ! mi-a spus pe un ton ferm.
- Chiar asa ? l-am intrebat suspicios.
- Da. Daca nu o pui pe Katherine la punct o pun eu s-a inteles ? Ieri s-a luat la bataie pe strada cu Amber, a zgariat-o pe fata si i-a smuls cateva fire de par din cap. Fata aia e nebuna ! A infricat-o in cel mai rau hal pe Amber.
Pentru o clipa inima mi-a stat in loc. Cum Dumnezeu s-a apucat nebuna aia sa o bata pe Amber ? Nu se intelegeau perfect ? Sau totul a fost o minciuna ? M-am incruntat.
- Imi pare rau, nu am stiut. Dar o sa vada ea. A dat de dracu, s-a luat de ce am mai scump in viata si asta nu ramane fara pedeapsa.
Nu am mai spus nimic ci doar m-am dus in clasa, stiam ca aveam sa o gasesc acolo. Am urcat scarile agitat si l-am 'simtit' pe George cum ma urmarea, voia sa vada ce am sa fac ? Patetic. Intru in clasa si observ ca statea singura in banca, ceiltalti colegi sustind tot felul de lucuri. M-am dus la banca mea si mi-a lasat ghiozdanul iar apoi m-am dus catre banca ei.
- Ia zi, draguta .... iti place sa te iei de fete mai mici decat tine nu ? am intrebat-o zambind intr-un mod 'dragut'
- Nu stiu despre ce vorbesti. mi-a dat o replica plictisita.
- Auzi, papusa, daca te-am iubit nu inseamna ca nu te pot lovi clar ? am intrebat-o si m-am apropiat de ea.
- Ce dracu e cu tine ? m-a intrebat ridicandu-se de pe scaun.
- Ce am ? Cum ti-ai permis sa o lovesti pe Amber ? Cum ? Ti-am zis cat conteaza ea pentru mine. Ce zici sa faci si eu acelasi lucru ? spunand aceste cuvinte am pleznit-o peste fata, destul de tare, nu obisnuiam sa dau in fete, dar in tarfe, orice era posibil.
- Cine dracu te crezi sa ma lovesti ? Bou naibii !
Nu am mai spus nimic, am luat-o de par si am scos-o din clasa. Am coborat scarila tragand-o de par incontinuare. Am mers la etajul unu, unde era clasa lui Amber. Am deschis usa clasei, si am tras-o pe roscata dupa mine. Am ajuns la banca lui Amber cu ea de par. Am trantit-o pe jos. Toti se uitau cu frica catre mine, chiar si Amber.
- Cere-ti scuze, acum ! am strigat catre Kate.
- Nu ! mi-a raspuns sfidator.
- Nu ? Mai vrei o palma ? am intrebat-o uitandu-ma la ea.
- Nu o sa imi cer scuze de la ea ! a strigat.
- O sa o faci, sau daca nu o sa regreti ca te-ai nascut ! am strigat catre ea si m-am pus in genunchi.
- Imi, imi ... imi ... pare rau ca te-am lovit.
- Asa ... vezi ca stii sa asculti ? Esti o fata desteapta pana la urma, dar tot o tarfa ieftina ramai. si cu aceste spuse m-am ridicat si am dat sa plec dar nu inainte sa ii fac cu ochiul lui Amber.
- A da, si sa nu indraznesti sa o lovesti daca plec eu de aici, ca de aflu chiar ca o sa o patesti, s-a inteles ?
Am iesit din clasa si m-am dus inapoi la a mea. Am privit timp de cateva secunde fetele colegilor mei, baietii zambeau. Josh era cu George si se holba la el ca la masini straine, probabil ca ii povestea despre mica mea aventura. Indata ce m-a vazut a venit la mine si a inceput sa strige.
- Ce naiba e cu tine, Jay ? Cum sa lovesti o fata ?
- Nu, Josh, cum si-a permis ea sa o raneasca pe Amber, pe Amber ! m-am rastit catre el. Fie el, fata sau baiat, nu ma intereseaza, ea e o persoana sfanta pentru mine, s-a inteles ?
- Da, dar...
- Niciun 'dar', subiect incheiat. A primit ceea ce a meritat. Si cred ca o sa si-o ia si de la Caroline, asa ca fi cu ochii pe ele, ca o baga Caroline in spital si nu mai avem de cine rade. am spus asta si m-am dus la locul meu.
Ce naiba ! Acuma ii iau apararea la idioata aia ? Chiar nu mi-a pasat. Dupa vreo cinci minute apare si fufa aia. Se pare ca i-am spart buza, ii statea bine cu sange la gura. S-a aranjat putin si apoi s-a dus la locul ei. Profesoara a venit tarziu asa ca nu am facut prea mult din ora, si totusi chiar m-am plictisit !