[center]Kuroshitsuji / Kuroshitsuji II

[/center]

Ador anime-ul ăsta. Este favoritul meu; ambele sezoane mi-au plăcut la fel de mult, deşi al doilea m-a cam dezamăgit la unele faze. Hm, mie mi-a plăcut mai mult grafica din primul sezon, nu ştiu de ce, dar în al doilea mi s-a părut puţin deformată. Cred că foarte mult la anime m-a atras perioada în care avea loc acţiunea, dar şi ideea absolut genială şi felul în care a curs acţiunea, complexitatea situaţiilor cărora Ciel le făcea faţă. Personajele sunt absolut perfecte, din toate punctele de vedere, deşi cam numeroase, au personalităţi foarte bine conturate şi poveştile fiecărui personaj în parte m-a captivat într-o oarecare măsură. Iar OP şi ED... well, Kuroshitsuji, după FMA Brotherhood şi Pandora Hearts, bien sur, este singurul anime la care nu treceam peste OP şi ED. Sunt geniale ca şi video şi ca şi muzică de asemenea. Evident personajul meu preferat este Ciel, dar mi-au mai plăcut şi Alois, Madame Red, Soma şi alte câteva personaje, dar care aparţin manga-ului.

[center]Code Geass / Code Geass R2

[/center]

Aşaaaa. Deşi încă mai am vreo două episoade din R2 pe care nu vreau să le văd fiindcă mi-e atât de greu să mă despart de Lulu, mi-e imposibil să nu-l pun în acest top. E... pfff! Genial din toate punctele de vedere. Nu m-am gândit niciodată că o să-mi placă un astfel de anime, dar plotul în sine e atât de formidabil, de captivant şi de incitant ( iar Lulu e atât de buuuuun ) că nu puteam să-l evit la nesfârşit. Îmi place ideea cu Geass-ul, îmi place că Lulu este atât de pornit să schimbe lumea, îmi plac conflictele din anime, strategiile complexe şi inopinante ale lui Lulu, mentalitatea lui, personajele atât de genial conturate, relaţiile dintre Lulu şi celălalte personaje, romantismul şi drama presărate cu bun gust, Lulu din nou cu şarmul şi inteligenţa lui, bătălia aia dintre fraţi şi surori ( ce afemeiat şi împăratul ăsta, câţi copchii are ) pentru tronul Britanniei, frământările şi conflictele interioare ale lui Lulu şi... tot ce se mai întâmplă prin anime ( tare mi-e teamă că voi face nişte spoilere dacă mai continui să-l ridic în slăvi ). Grafica... E primul anime realizat de CLAMP pe care-l văd, dar am înţeles că e o chestie tipică lor să facă din băieţi ditamai prăjinile exgerat de buni şi de arătoşi, iar fetele foarte bine dotate, cu părul lung şi în culorile curcubeului. OST-ul nu a fost cine ştie ce şi e păcat. La un anime atât de bun să o dea în bară fix cu soundtrack-ul. Totuşi, nu pot să neg; am adorat două dintre ED-uri şi mai precis cele cântate de Ali Project, una din trupele mele preferate. Mi-au plăcut atât ca melodii cât şi ca video... Geniale. Ah şi mai erau nişte melodii din soundtrack care-mi mai plăceau, unele lente, specifice scenelor mai siropoase din anime, dar nu le ştiu încă numele. Haha, acum că mi-am adus aminte o să le caut. Personajele mele preferate sunt, evident, Lulu, Euphie ( da, da – nici mine nu-mi vine să cred, dar în prostia ei absolută e chiar adorabilă ), Suzaku ( ştiu că a făcut ce a făcut cu Lulu, dar e atât de dulce. Mai ales când îl muşcă pisicile sau... pfff! E dulce şi atât ), Shirley, aiurita de Kaguya şi multe alte personaje. Ăh, şi din motive încă necunoscute mie, nu pot s-o sufăr pe C.C.

[center]FMA Brotherhood

[/center]

Primul sezon nu mi-a plăcut cine ştie ce, poate din cauza finalului cam fără logică. Însă Brotherhood e atât de genial că m-aş apuca de manga nu mai ca să mai retrăiesc încă o dată toate acele faze căci, cum bine ştiţi, Brotherhood urmează cu exactitate ( sau nu ? ) povestea din manga. Eh, totuşi, nu pot să zic cine ştie ce fiindcă nici pe ăsta nu l-am terminat, mai am vreo trei episoade şi-l termin. Daaar, până aici pot să spun că tot ce se întâmplă, plotul, acţiunea şi toate cele sunt geniale. Ador ideea cu alchimia, e o perspectivă genială şi nu ştiu, mă captivează toate teoriile lor, interdicţiile, experimentele. Genial. Da, ştiu că mă repet. Ce face anime-ul şi mai interesant, cred eu. şi plăcut de urmărit, este însăşi evoluţia personajelor pe fondul trăirilor lor interioare şi a situaţiei întortocheate din lumea care îi înconjoară. Coloana sonoră la Fullmetal Alchemist a fost întodeauna sublimă şi nici Brotherhood nu e mai prejos. Pur şi simplu OST-ul a fost o delectare pentru urechile mele. OP-urile mele preferate sunt Rain şi Period, iar dintre ED-uri mi-a plăcut Uso, Let it all out şi Shunkan Sentimental. Cât despre personaje, îmi plac foarte mult fraţii Elric şi chiar nu pot să aleg dintre ei, Winry e şi ea drăguţă, Ling/Greed, Hughes, Olivier Armstrong, Itsumi şi adorabilul de Selim/Pride.

[center]Pandora Hearts

[/center]

Despre Pandora Hearts nu am cine ştie ce de spus, decât că mi-a plăcut asocierea cu Alice in Wonderland. În rest m-am uitat mai mult pentru personaje, care au fost de-a dreptul geniale. Totuşi, în 24 de episoade, a ajuns să-mi placă plotul, existenţa Abyss-ului şi a lui Intention of the Abyss, a chain-urilor, contractelor, orgnizaţiei Pandora şi mă rog. Adevărul e că manga mi-a captat mai mult atenţia decât anime-ul, dar au fost faze interesante şi în anime. În orice caz, pentru un anime supernatural, aventure şi toate cele din categoria shounen, Pandora Hearts a avut cam multe faze comice. Grafica a fost pe placul meu, mi-au plăcut mult cum erau desenate hainele personajelor ( în special rochiile, hehe ), clădirile, peisajele. Totuşi, Pandora Hearts e unul din anime-urile alea care o dau în bară ori la plot, ori la personaje, ori la grafică, dar OST-ul compensează întotdeauna. Cum Yuki Kajiura s-a ocupat de soundtrack, nu avea cum să iasă ceva prost din asta, făcându-mă să o stimez tot mai mult. Cred că e singurul anime a cărui coloană mi-a plăcut cap-coadă. Şi să nu mai vorbesc de OP-ul cântat de FictionJunction, Parallel Hearts. 10+ şi felicitările de rigoare din partea mea. Dintre personaje mi-au plăcut foarte mult Break, Sharon, Jack, Oz, Lottie şi cam atât.

[center]Clannad / Clannad ~After Story ~

[/center]

Nu merită să fie pe ultimul loc, fiind anime-ul meu preferat din toate timpurile la categoria drama/slice-of-life, dar mă rog, trecem peste asta. E primul anime produs de Key pe care l-am văzut, dar ştiu şi despre celelalte două pe care aş vrea să le văd cândva dacă am posibilitatea, pentru că sunt curioasă să văd cum sunt şi dacă îmi vor place la fel de mult. În orice caz, Clannad e unul dintre cele mai bine realizate drama/slice-of-life anime-uri pe care le-am văzut, dacă nu cel mai bun. Are tot ce îi trebuie de la comedie din plin până la dramă, tragedy chiar şi un pic de fantasy. E o poveste cutremurătoare şi emoţionantă despre viaţă, despre cum ne pot schimba anumite persoane în bine, despre faptul că o familie nu înseamnă neapărat legături de sânge, despre drumul pe care noi toţi trebuie să îl parcurgem către fericire şi oricât de multe încercări ni se pun în faţă, în final putem găsi o cale să fim fericiţi. Hăhă, Cum stăteam nopţile târzii cu laptopu’ în braţe şi mă uitam la el şi aveam faţa în permanenţă acoperită de lacrimi. Grafica m-a surprins plăcut prin culorile lor calde şi plăcute, cu personajele desenate foarte drăgălaş, un stil foarte adecvat seriei. Peisajele sunt mirific realizate, cadrele cu cerul, marea, cireşii înfloriţi, zăpada sunt de-a dreptul superbe. Despre OST... hm, în general Clannad are un soundtrack foarte plăcut care te aruncă în povestea atât de dulce şi emoţionantă şi care îi conferă o atmosferă pe măsura universului paralel cu fetiţa şi roboţelul. Îmi plac foarte mult ambele OP-uri, chiar nu pot să aleg dintre ele şi îmi mai place şi ED-ul din primul sezon. Hehe, mi-aduc aminte cum cântam printr-a şaptea „Dango, dango, dango, dango, dango daikazoku!”. Toate caietele mele sunt împânzite cu desene şi versuri „Dango”. *laughs* Dintre personaje mi-au plăcut foarte mult, evident, Tomoya, Kotomi, Sunohara, Nagisa, Ushio şi părinţii Nagisei care au fost de-a dreptul geniali.