Double face (yaoi)

[σχуgєη]

Uite-mă aici în sfârşit! :]]
Ei bine, cred că, pentru că nu am comentat începând cu primul capitol, ar trebui să iau toate chestiile la rând, nu? Bine, bine...şi aşa nu am ce face.

Titlul e interesant. Sunt absolut sigură că are legătură cu Ryan [ştii tu, tipul cul şi rău :))]. Probabil că Kyle îl va face să-şi arate a doua faţă, nu? Aia dulce şi blândă. 8-> Pe el, Kyle!
Acţiunea mi se pare destul de ok şi, după cum te ştiu, probabil că Ryan va continua cu atitudinea de bad boy încă câteva capitole, deci nu e deloc grăbită. Am observat în primul capitol [recunosc, când am citit al doilea capitol, n-am fost prea interesată de astfel de detalii :">] că ai trecut de la un timp la altul.
Descrierea mi s-a părut bună, de fapt, chiar foarte bună.
Ai reuşit să combini modurile de expunere foarte plăcut, mie, cel puţin, mi-a făcut plăcere să citesc ambele capitole.
Personajele sunt interesante, pot spune că cele principale sunt în anti-teză. Kyle tipul drăguţ şi simpatic [apropo, prezentarea a fost absolut genială. Deşi nu mă aşteptam ca Ryan să râdă, dar acest lucru l-a făcut şi mai cul. E extra cul!], iar Ryan tipul dur şi...şi...şi...cul? :]]
Greşeli de tastare sau ortografie nu am văzut, de fapt, nu le-am căutat şi nici nu am de gând, pentru că mi-e lene, e vară şi mi-e lene. [ştiu că am repetat că mi-e lene, dar chiar sun o leneşă cu diplomă. Premiul întâi cu coroniţă!]
Ideea mi se pare interesantă, dar parcă Kyle ascunde ceva, suspicios tipul ăsta. :-? O fi un fel de extraterestru venit să facă experimente pe oameni? Neh, glumesc...dar chiar mi se pare ciudat. Sau oi fi eu prea paranoică?

Aştept nextul, ştii tu, ceva dulce ca mine [bine, nu chiar ca mine, e imposibil]. Nu m-ar deranja dacă Kyle ar fi lovit, iar Ryan l-ar lua în braţe şi l-ar pune în maşină şi ar realiza că îl place şi ar fugi în Mexic, unde se vor ascunde de cunoştinţele lor, schimbându-şi numele în...la naiba, nu ştiu nume mexicane!
Revenind la realitate, spor la scris şi multă imaginaţie! ^^

[Camelie.]

Hello there xD In primul rand imi cer scuze ca am intarziat atat cu cel de.al treilea capitol, planuiam sa.l postez vineri sau sambata, in niciun caz luni, dar asa a fost sa fie. Ma iertati, nu? :o3 Anyway, sper sa va placa ce am scris eu pe aici si va multumesc pentru comentarii :3

Cap. 3 – This is fate

Auzindu-i tipatul, m-am intors spre ea pentru a o vedea acoperita de sange. Cazuse in fund pe parchetul din lemn, ambele picioare fiindu-i distruse. Calcase pe o bomba ascunsa din neatentie, tratand cu superioritate locul in care ne aflam, astfel ramanand fara membrele inferioare. Tipa in continuare ca din gura de sarpe, in jurul ei formandu-se o balta rosiatica. Expresia de pe chipul ei arata durere, furie, dezamagire pentru ea insasi, deoarece nu fusese suficient de atenta. In spatele ei mai era o bomba ascunsa, o zarisem de cand intrasem si presupusem ca si ea facuse la fel, insa se pare ca ma inselasem. Daduse cu mana exact in acel loc, provocand o alta explozie care o distruse complet. Membrele ii zburase peste tot, la fel si bucati din corpul ei, capul fiindu-i proiectat undeva in incapere. Prima regula, Reyna, prima regula. Uitase prima regula si pentru asta platise cu viata. Nu mai aveam ce face pentru ea, sangele si ramasitele ei fiind imprastiate peste tot pe pereti, neramanandu-mi altceva de facut decat sa-i razbun moartea.

Am inaintat cu grija, evitand toate capcanele, ajungand in cele din urma la o camera secreta. Am cercetat atent cu privirea usa, iar in cele din urma am deschis-o precaut. Am pasit in incapere, privind in toate partile, tipul nu era de gasit. Mai facusem un pas si am auzit clinchetul unei bombe cu timp. Din cate invatasem la academie aveam cel putin zece secunde pana ce aceasta explodeaza asa ca m-am intors dintr-o miscare si am inceput sa fug spre iesire. Am evitat si celelalte capcane mai mici, cu greu ce-i drept, ajungand in fata usii tocmai cand exploda bomba. Propulsia ei ma tintuise la pamant, scapand insa doar cu cateva zgarieturi, nimic grav, insa apartamentul, ca si orice alta urma de-a Doctorului fusese distrusa. Am injurat printre dinti si m-am indepartat de acel loc, iesind afara din cladire. In jur se stransera cativa trecatori care ma priveau suspiciosi, insa i-am ignorat, mergand direct la masina.

- Porneste, i-am spus baiatului enervat.
- Si Reyna? Ma intreaba, privindu-ma atent. L-am privit rece si si-a dat seama ca roscata nu mai este pe lumea asta, mai ales dupa acea explozie.

A pornit din loc si ne-am indreptat spre sediul tatei. Pe parcursul drumului niciunul nu a spus nimic, dar simteam cum roscatul ma privea insistent, desi parea preocupat de drum. Daca nu as fi fost indiferent la gesturile lui si ale alor trecatori care continuau sa priveasca insistent masina, i-as fi spus cateva lucruri, insa nu as fi fost eu daca o faceam, plus ca ma gandeam cat de pripita fusese Reyna, ajungand sa fie mancare pentru furnici. O credeam in stare de mai mult, ea fiind o personalitate importanta de la Academie. Dar asta e soarta, nimeni nu se impotriveste, iar cert e ca oricum nu-mi pasa prea mult de ea, fusese doar o alta persoana slaba, macelarita in acest joc al puterii. Oamenii semanau extrem de mult cu animalele, doar ca ei sunt mai meschini, mai rai, mai sadici. La ultimul adjectiv ma incadrez si eu, mai ales in noptile de doisprezece decembrie.

Simt o mana pusa pe umar si il privesc pe baiat. Imi spuse ca am ajuns, lucru pe care nu-l sesizasem, deoarece eram pierdut intr-o analiza profunda a fiintelor numite oameni. Am coborat din masina, iar un vant puternic incepuse sa se joace cu parul meu inchis la culoare. Un fulg gingas de nea cazuse pe nasul inrosit, vestind un nou dans tandru. Impreuna cu baiatul am intrat in cladire, mergand la lift. Am urcat in cutia metalizata, apasand pe ultimul buton : opt. M-am sprijinit de bara de fier, privind in gol usile elevatorului.
- Ce s-a intamplat acolo? Ma intreaba baiatul, evitand sa ma priveasca in ochii negrii, reci. Ce intrebare stupida, probabil isi daduse si el seama de asta.
- Reyna nu a fost atenta si a murit. Doctorul a pus o bomba si a reusit sa-si ascunda toate urmele, astfel aflandu-se cu un pas in fata noastra. Altceva? Il intreb, intorcandu-mi privirea intunecata spre el. A tresarit, probabil ochii si tonul meu exprimand o raceala groaznica. Usile s-au deschis si am iesit amandoi, fara sa mai spunem nimic. Secretara tatei, Patsy, defapt Patricia, o tipa blonda, cu parul lung pana sub fund, ochii la fel de intunecati ca ai mei si corp de fotomodel, avand prezent pe fata cate un zambet, indiferent de situatie, ne spusese ca barbatul se afla intr-o sedinta si ca nu putea fi deranjat. Ca si cand nu ar fi spus nimic, am intrat in biroul sefului, spunandu-i direct: Reyna este moarta si Doctorul a scapat. Toti din incapere m-au privit stupefiati, mai ales la prima veste. Calmul cu care le-o spusesem ii facuse sa se mire, desi stiau ca eram o persoana directa si spuneam lucrurilor pe nume.

Sedinta s-a suspendat, iar barbatul imi spusese sa iau loc si sa-i explic de la inceput ce s-a intaplat si de ce eram in starea aceea. Am inceput sa-i relatez pe scurt, in ordine cronologica cele petrecute. Auzind povestea, si-a dus mana dreapta la tampla, cazand pe ganduri. Nu stia ce sa faca sau cum sa le spuna parintilor fetei ca aceasta murise, mai ales ca nu aveau nici macar un cadavru pe care sa-l inmormanteze. Roscata urma sa implineasca nouasprezece ani saptamana viitoare, iar acum toate planurile ei se dusesera naibii. Fusese prea relaxata, asta costand-o extrem de mult. I-am luat telefonul de pe birou, formand numarul fratelui fetei.
- Bryan, o sa fiu scurt si la subiect, Reyna e moarta. Cadavrul ei ... ei bine nu exista, a fost distrus intr-o explozie. Da, sunt un ticalos fara inima si ce mai vrei tu, voiam doar sa te anunt. Am inchis telefonul si l-am pus la locul lui, vazandu-le fetele celor doi barbati de langa mine. Ce e? Tu nu stiai cum sa le spui asa ca am facut-o eu in locul tau, iar tu nu ma mai privi asa, nu sunt un inger, ti-am mai spus. Inca o data i-am lasat cu gura deschisa. Barbatul mai inaintat in varsta era deja iritat de comportamentul meu, insa nu avea ce sa-mi faca, nu voia sa ma piarda, eram prea valoros pentru el, mai ales ca de-a lungul anilor a inceput sa tina la mine. Iar in ceea ce-l privea pe noul tip, mi se parea ca in spatele privirii lui se afla ceva, insa habar nu aveam ce. Dar aveam sa aflu, altfel nu eram eu. Dincolo de raceala, indiferenta si duritatea mea eram o fire extrem de curioasa, imi placea sa stiu totul cand ma interesa ceva, iar acea privire imi starnise interesul.

Impreuna cu roscatul am iesit din biroul tatei, mergand spre lift. Patsy se uita urat la mine, ca de obicei cand nu o ascultam, insa o ignorasem complet. Am intrat in ascensor cu baiatul, apasand acel buton rotund. Coborarea fusese mai rapida decat urcarea, ajungand jos intr-un timp scurt. Drumul spre masina fusese si el parcurs in liniste, desi in momentul in care am iesit afara din cladire am fost cuprinsi in dansul fulgilor de nea. In jur, totul era acoperit de mantia alba, pufoasa. Fiecare pas pe care il faceai pentru a-ti croi drum prin acel ocean cristalizat lasa o urma, cel putin pana ce alte perechi se asezau in acel loc, in acel joc al pasiunii. Apoi, in urma acelor fulgi mai veneau altii pe acel ring de dans, astfel acea urma disparand ca si cand nu ar fi fost acolo.
Ajungand la masina, ne-am urcat, eu pe locul soferului de data asta. Baiatul a sovait putin pana sa-mi inmaneze cheile, insa in cele din urma a cedat. Cu o viteza care-l speriase goneam pe strazile pline de polei, distrugand distractia fulgilor de nea. Asta e, esti slab mori, esti puternic supravietuesti. Faceam viraje care ii facea roscatului de langa mine inima sa tresara pe cand mie mi se pareau joaca de copil, desi era ceva mai dificil cu acel omat in jurul nostru. In zadar insistase sa am mai multa grija, daca as fi incetinit nu as mai fi fost eu. Firea mea era complicata, nici macar eu nu imi stiam toate defectele pentru ca ele continuau sa apara din ce in ce mai multe, insa nu ma deranja, eram indiferent la ce credeau ceilalti.

In scurt timp am ajuns acasa, sau cel putin asa se numea casa in care locuiam de mai bine de noua ani. Probabil eram nerecunoscator celor doi, nu fusese usor sa ma creasca mai ales ca imediat dupa trazactie eram mai tacut, rece si distand decat acum. Copilotul meu a coborat primul, bolborosindu-mi cate ceva, desi nu-l ascultasem. Cel putin pana cand s-a repezit la mine si m-a prins de gulerul hanoracului negru cu care eram imbracat.
- Tu vrei sa murim? Ce te-a apucat de conduci asa pe viscolul asta? Ma intreaba de-a dreptul indignat, gesticuland cu cealalta mana. Se uita la mine urat de parca tocmai facusem un accident si omorasem pe cineva.
- De data asta te iert, nu stii ce faci, insa daca mai ma atingi o data, ei bine, sa zicem ca nu-ti doresti sa vezi ce se intampla atunci, il avertizez, luandu-i mainile de pe mine. Ii adresez o privire la fel de rece ca aerul de afara, inchizand masina. Am intrat in casa, fiind urmat de el ca de un catelus pierdut. Probabil nu stia la ce ma refeream, insa era mai bine pentru el sa asculte “sfatul” meu.
Femeia aparuse in fata noastra, afisand o expresie ingrijorata. Probabil se difuzase deja la televizor stirile despre explozie si era mai mult ca sigura ca eu eram implicat.
- Sunteti bine? Ne intreaba, mutandu-si privirea de la unul la altul. Ryan, ce s-a intampla cu hainele tale? Ma intreaba observandu-ma mai bine.
- Nimic, doar o misiune, replic ca si cand ar fi fost floare la ureche. Aud un oftat din partea roscatului, insa il ignor, urcand in camera mea, mai exact in baie. Am scapat de haine imediat si mi-am privit trupul in oglinda. Desi eram un bun luptator, tot aveam zgarieturi provenite din urma confruntarilor cu diferite personalitati criminale. In unele cazuri era sa mor, insa datorita legii junglei” Supravietuieste cel puternic” am reusit sa merg mai departe, invingandu-mi dusmanii. Am intrat in cabina de dus, lasand apa cristalina, de data asta in stare lichida, sa-mi rasfete trupul. L-am sapunit si l-am clatit, fara sa fiu atent defapt la ceea ce fac, totul era mai mult mecanic. Dupa ce am terminat, adica pe undeva in jur de cinci-zece minute, mi-am infasurat corpul intr-un prosop, legandu-l in dreptul taliei si m-am intors in camera, megand spre sifonier. L-am deschis si mi-am ales o pereche de jeansi de un albastru inchis, un maieu si o camasa groasa, ambele de culoare neagra. Pe cand am inchis usile dulapului cineva intrase in camera.

- Eu... aaa... voiam sa te anunt ca ... , incepu noul membru al familiei sa se balbaie, fata inrosiindu-i-se putin, avand privirea indreptata in alta parte. Ma uit la el, ridicandu-mi o spranceana.
- Ziceai ca esti bisexual si acum te rusinezi daca vezi un tip pe jumatate dezbracat? Patetic, ii spun, dandu-mi ochii peste cap. Apoi am observat si eu ca prosopul se afla la picioarele mele, lasandu-mi trupul gol in fata roscatului. Tot aia e, adaug la replica de mai devreme. Deci, zi mai repede, ce voiai sa ma anunti? Il intreb, pasind spre pat unde-mi aruncasem mai devreme hainele. Chipul ii era rosu, mai ceva ca al unui rac, iar asta ma facuse sa scap un zambet siret si ma duse cu gandul la un mic joc. M-am apropiat de el, tot dezbracat complet, inchizand usa pentru a nu fi deranjati. Dintr-o miscare am fost langa trupul lui, ducandu-i o mana dupa gat. I-am tras capul mai aproape de al meu si mi-am unit buzele de ale sale, lucru care-i facuse inima sa-i bata atat de tare incat ma facea sa zambesc in adancul meu. Am adancit sarutul mai mult, introducandu-mi limba prin gura lui intre-deschisa, incepand un joc violent cu a lui. Nu-mi raspunse la sarut, insa in fond nici nu trebuia, imi placea sa ma joc cu prada mea, fie ea fata sau baiat. Cand in sfarsit am ramas fara aer, am intrerupt sarutul lingandu-mi buzele. Hmm d-astea iti tot vine sa faci, ii spun, afisand un zambet pervers. Isi inclestase pumnul vrand sa ma loveasca, insa din pacate pentru el, i-am prins mana destul de usor. Nu era el cel mai musculos de pe planeta, insa nu era nici slab, avea doar nevoie de putin antrenament cum trebuie.

- Nu trebuia sa faci asta, imi spune, personalitatea parca schimbandu-i-se. Pe fata i-a aparut un zambet pervers, iar ochii au capatat o stralucire aparte, una care simboliza ceea ce urma. M-a cuprins de talie si si-a apropiat fata de a mea, unindu-si buzele cu cele care-mi apartineau. Am ramas putin surprins, desi am intrat in jocul lui, fiindu-mi oarecum dor de asemenea lucruri.

[σχуgєη]

Ok, păăăăi...uite-mă! :]]
Nu ştiu ce să zic, ultima parte m-a lăsat mască. :|
Cred că m-am înşelat în privinţa titlului, probabil Kyle îşi va arăta a doua faţă. Sau amândoi. :]] De fapt, nu contează atâta timp cât ficul e reuşit, nu?:]]
Am ştiut eu că e ceva cu el. O fi un spion, ceva? Poate că el e doctorul! :dizzy:
Îmi place comportamentul lui Ryan, ştiu că am mai spus-o şi o s-o mai spun. E foarte tare, frate! A zis că tipa a murit cu o aşa lejeritate...ca şi cum ai spune că a cazut o frunză din copac.:]]
Am văzut o greşeală:
înrosiindu-i-se-> înroşindu-i-se
Altele nu am mai zărit, poate mai ai...XD
De fapt, am văzut greşeli la spaţiere, dar astea sunt greşeli minore.



Sper că vii cu next-ul cât mai repede. ;;)

[Rain]

Oi fi intarziat tu, dar eu am intarziat si mai mult. Imi pare atat de rau T__T Am uitat complet sa citesc pentru ca am bifat subiectele sa fie citite si am crezut ca am citit si comentat. Sorry, sorry and sorry again. Ma revansez acum.

La inceput chiar ai descris bine o particica dintr-un film de groaza ( mai ales daca iti si imaginezi asa cum trebuie, cu tot sangele si membrele proiectate peste tot, asa cum ai spus tu ), ori o carte horror. Mi-a placut faza, insa totusi imi pare rau pentru Reyna, credeam ca va "dura" mai mult acest personaj, totusi povestea nu m-a deranjat deloc. Nu ma atasasem indeajuns de mult de personajul acela incat sa-mi para rau.
Imi place ca ai lasat spatiu intre idei, capitolul pare mai mare insa e bine mai ales ca este aerisit, putand astfel sa il citesc mai usor ( si de asemenea si sa comentez ). Pana ce a iesit din cladire am avut un moment de emotie, ma gandeam ca va exploda si el cu tot cu camera aceea, insa e un personaj principal, nu? Pe deasupra si puternic... Totusi ma bucur ca ai folosit putin suspans, ceea ce aduce un punct in plus ficului tau ^^
Vreau sa aflu mai multe despre acea Academie, dar asta, bineinteles, pe parcurs.

Oamenii semanau extrem de mult cu animalele, doar ca ei sunt mai meschini, mai rai, mai sadici. La ultimul adjectiv ma incadrez si eu, mai ales in noptile de doisprezece decembrie.

Cum exista replici preferate in fiecare capitiol sau cel putin un paragraf, ori o fraza, exista si de data asta. Ma pune pe ganduri modul sau de a cugeta si din nou aduci o tenta de mister plus suspans. Imi place la nebunie si sincera sa fiu, fata de primul capitol, ai evoluat mult :)
La ce caldura e afara, anotimpul in care descrii in acest fic e perfect, da o nuanta de racoare, frig, gheata, ceea ce simt si eu in momentul cand descrii fulgii de nea etc. Asta daca nu va urma o scena, caci nu va mai avea rost numai daca o fac afara, prin zapada *blush*.
La inceput nu ai mai spus din punctul cui de vedere povestesti, dar presupun ca tot din cel al lui Ryan. Ma mira faptul ca e asa rece, adica la inceput nu mi-a dat impresia asta... ai facut-o, insa acum i-ai accentuat mult mai mult raceala. Cred ca asta voiai sa faci de la inceput, dar de abia acum ti-a reusit. Totusi te felicit pentru crearea acestui caracter misterios si rece ^^

Dincolo de raceala, indiferenta si duritatea mea eram o fire extrem de curioasa, imi placea sa stiu totul cand ma interesa ceva, iar acea privire imi starnise interesul.

Inca o fraza preferata 8-> Mai ales sfarsitul ei, ah, il ador si ma tot pune pe ganduri ( bineinteles, eu doar la yaoi ma gandesc cand am citit asta ).
Ryan stie sa dea "sfaturi"... si pe mine m-a speriat acea liniuta de dialog. Il cred un demon, asa cum a zis-o si el in primul capitol, parca, dar chiar ma sperie. El si roscatul au caractere atat de diferite, ca polul N si S...

Si deja m-am cam lungit, dar am vrut doar sa ma revansez, asa ca, cum ai facut si tu, am pastrat ce e mai bun pentru final.
M-am bagat cumva, fara sa vreau, in pielea roscatului si am simtit cam aceleasi emotii cum le-a simtit si el atunci cand a fost sarutat. M-a surprins faptul ca Ryan a facut asta, dar bineinteles pentru el sentimentele nu exista, ar fi si culmea sa apara asa, dintr-o data. Si roscatul m-a surprins, caci s-a schimbat asa brusc O_O Si eu care credeam ca e foarte rusinos... se pare ca e ca focul, daca suflii in el se face si mai mare, in cazul lui, se face si mai pervers.
Dupa ce ai scris ultima data, bineinteles ca astept mult de tot urmatorul capitol. Te felicit pentru tot ce ai scris aici si imi pare rau inca odata ca am intarzita atat, cu toate ca ti-am promis ca iti voi comenta... :(
:bye:

[Addeh]

O_O Deci sunt total şocată ! Cine se gândea la una ca asta ? Hm, se vede că lui Ryan îi cam place să se joace. *laughs* Dar totuşi, oare are de gând să-l folosească într-un fel pe Kyle ? :-? God, şi mai am muulte întrebări din-astea. :]]

Anq, mă bucur că ai postat. :X Chiar aveam chef să citesc ceva, mai ales că pare un început de yaoi. <3 * yaoi fan girl sreeeaaam~ *
Btw :-? Sunt curioasă în legătură cu Kyle. Am văzut că i s-a schimbat puţin atitudinea şi crede-mă, ma' Dizz' , mă aşteptam ca ( , ) Kyle să înceapă să plângă sau să-l lovească pe Ryan. o.o Dar iată că e un război între cei doi, dar război de săruturi. :>

Oh, cred că ai observat că nu m-a interesat treaba cu moartea Reynei. =)) Shame on me, dar nu m-am mai putu concentra pe aşa ceva când am văzut ultima fază de la final. :]]
Baftăăă ! >:D<

[Drama Queen]

Oh doamne cat de mult am intarziat ...si asta la un fic care chiar imi place. Rusine sa-mi fie! Ce pot sa-ti spun scrii tot mai bine cu fiecare capitol si , intotdeauna aduci ceva surprinjator , lucru care pe mine ma incanta.

Ce pot sa spun mai mult decat atat? Vreau sa vad ce mai aduci si in capitolul urmator ( nu de alta dar ma intreb cu ce o sa ma mai surprinzi de data asta)

[Zyklon]

O la la! Deabia acum ma apuc sa citesc acest fic si m-am indragostit lulea. Eu... sunt mai sadica de fel si mi-a facut placere sa descri scena mortii tipei alea =p~ Il ador pe sadicul ala. Seamana cu mine si asta plake :)) o la la din nou. Un sarut e un inceput. Ne aduci yaoi? Sau ne pui sa mai asteptam :(( sa sti ca nu sunt genul persoanei rabdatore. Ficul acesta este deosebit in sensul bun.

Extraordinar capitol si succes in continuare :bv:

[AbiiShu']

Buna! >:D<
Din cele trei capitole de pana acum, asta a fost preferatul meu.
Mi-a placut "amenintarea" sau mai bine spus avertizarea lui Kyle cand ii spune lui Ryan: Nu trebuia sa faci asta. Si apoi il "pedepseste", faza a fost comica si incitanta in acelasi timp.
Abia astept next-ul, probabil se va ajunge la un incest (incest se spune si daca nu sunt frati de sange?) avand in vedere ca Ryan a incuiat usa si amandoi aveau chef de "joaca"...
Multa bafta in continuare!

hugzz!