Yumeria [terminat]

[dark_anime]

Macar acum au aflat adevarul...Hinaria se timtea usurata dar in acelasi timp o mie de ganduri o framantau...Toata noaptea s-a gandit la ce le-a spus gazda,a incercat sa doarma dar in zadar o mai auzea din cand in cand pe Kana ridicandu-se din pat pentru a privi ploaia ..se pare ca nici ea nu putea dormi.
Hinaria aprindea niste mingiute mici,ca niste stele, pentru ca nu vroia sa se plictiseasca ,vroia sa se gandeasca si la altceva.Pana la urma Kana o intreba daca nu poate sa doarma dar Hinaria nu i-a raspuns doar a privit-o si i-a trimis o mingiuta albastra si stralucitoare fapt care a facut-o pe Kana sa zambeasca.
E dimineata dar soarele nu bate pe cer..din contra nori acopera ca si cum ar vrea sa atace..sa zdrobeasca tot.Batranica a intrat in camera devreme pentru a-si trezi musafirii,ca deobicei Yume era prima ea era cea mai harnica mereu.Micul de jun era gata atmosfera nu mai era asa incinsa si acum se pare ca si Hinaria zambea,pentru moment cele patru prietene au uitat de tot se gandeau acum doar la ..prietenia lor.

[antarcticstar]

Ma uitamla pegasii care veneau la apa in acest paradis si la cum ii hranea Amaliela. Langa mine era Bloomela si am intrabat-o:
-Putem sa hranim si noi pegasii? ca sa nu fie atasati doar de Amaliela, iar pe noi ceilalti sa ne refuze sa ne duca.

Ma uitam la rau si vedeam ca e destul de mare, am putea naviga pe o pluta numai sa duca raul pe unde avem noi nevoie. Si iar catre Bloomela:
-Sti cumva unde duce raul asta?

[Magica Bloom]

Bloomela: Sigur ca am putea hrani si noi pegasii. Iar raul acesta se varsa in Marea Cristalelor care nu e prea mult drum pana acolo. E cam la 2h de mers pe jos. Asta e pe undeva pe la iesirea din acest paradis tropical.

[Aly]

Era ceva in acea noapte care nu le lasa sa doarma, fiecare se foia, Anastasia reusise sa atipeasca putin dar apoi somnul disparuse. Statea in pat cu ochii inchisi sperand ca Mos Ene sa vina in curand,dar stia prea bine ca nu era asa. Spiritele erau agitate, refuzau sa ii vorbeasca iar acest lucru o inspaimanta pe tanara zana. In tumultul noptii le simtea pe Hinaria si Kana miscandu-se prin camera insa nu le dadu importanta. Era mult prea ingrijorata de ce se putea afla in aproprierea lor, de reusise sa agite in felul acela micile duhuri
Dimineata sosi cu pasi repezi, soarele nu se vedea, nori negri veneau inspaimantatori, prevestind ceva rau. Spiritele se ascunsesera in cele mai adanci locuri, le era frica iar Anastasia simtea asta. Era a doua oara cand nu putea sa vorbeasca cu spiritele deloc si stia ca nu e de bine.
Se hotarara sa plece din nou la drum, desi, i se parea, ca cineva avea sa le stea in cale.

[JavaLeen]

Seijuru adormise tot asteptand o reactie de la mistica. Incepuse deja sa se gandeasca sa o ia la picior singura din nou... cu Reisui adica... dar astepta inca, sperand ca poate asteptarea va avea un sfarsit fericit...

Cand, insa, vulpea o trezi spre dimineata si descoperi ca ceilalti doi dormeau foarte bine, dragonul chiar langa ea, Seijuru isi pierdu rabdarea. Se apleca si il saruta usor pe dragon apoi lasa cateva bucati de Inima Demonica in palma misticei si isi lua zborul cu Reisui.

"De aici vine energia despre care iti spuneam..." fornai Reisui in timp ce galopau prin aer spre un han. "Nu-mi dau seama ce e, dar tot mediul e ravasit... simti incarcatura?"

Seijuru intinse mana pe care si-o umezise in prealabil cu o linsatura scurta si simti cum i se ridica parul din cap.

"Spirite... incearca sa ne alunge chiar... ceva e aici. Poate chiar cristalele..." izbucni Seijuru si zambi multumita. "Aterizeaza!"

Putini erau afara la mijitul zorilor ca sa vada cum fata ateriza in curtea hanului calare pe un cal negru arzand de dinauntru, un demon in toata puterea cuvantului, dar si mai putini fura de fata sa fie martori transformarii demonului in cea mai adorabila catelusa roscata cu ochi albastri.

Seijuru isi schimba cu un pocnet de deget imbracamintea in timp ce se indrepta spre usa hanului, unde intra curioasa. Spiritele intelesesera deja ca protectia lor nu putea fi deajuns impotriva ei asa ca incercau acum sa-i distraga atentia spre lacul de langa han, dar Seijuru traise prea mult ca sa se mai lase pacalita atat de usor.

Tocmai atunci observa ca cineva cobora dinspre dormitoare... si nu era cineva din cei ai hanului...

Ramase tintuita locului, asteptand.

[hikari marina]

Yume cobori linistita scarile cand la un moment dat zari o fata care o privea insistent.
-Te pot ajuta cu ceva?intreba Yume cu un zambet pe buze privind in acelasi timp catelusa care o insotea.Nu intelegea de ce avea un presentiment.Cine era cu adevarat fata?
Zana isi lua ramas bun si se pregati sa plece impreuna cu prietenele ei care tocmai coborase.Imediat cum parasi hanul,Anastasia ii spuse ca spiritele s-au retras si nu stia de ce.
-Acum inteleg...,gandi zana.Cand era mica consiliul zanelor ii povesti despre o fiinta magica inchisa intr-o pestera.
-Ne vom mai intalni,zise Yume privind in urma.

[Magica Bloom]

Amon, Amaliela, Bloomela si celelalte zane incalecara fiecare pe un pegas si pornira spre Vlea Hcus Pocus. Ei gandeau ca in acea vale vor gasi anumite indicii despre cum poate fi invins vrajitorul.

[JavaLeen]

Seijuru o privi pe zana cum iesi din han, in timp ce Reisui le adulmeca pe fiecare din fetele care trecura pe langa ele, putin infoiata.

"Ce s-a intamplat?" o interoga semizeita dupa ce ramasera singure.

"Zana aceea... imi pare cunoscuta si nu tocmai... But i can't place her..." vorbi, privind incruntata pe geam.

"Hai sa aflam atunci..." chicoti Seijuru si din trei salturi fu deja afara tinand usa pentru amica ei.

Le prinsera din urma pe zane destul de rapid, si ramasera in urma lor fara a se ascunde. Seijuru fredona un cantecel vesel in timp ce Reisui alerga in jurul ei, adulmecand drumul.

Chiar daca parea a fi un simplu catel, Reisui luase urma zanei, inca nesigura pe ceea ce ii amintea aceasta. Traise mult, si avea multe lucruri uitate, dar de data asta avea impresia ca era vorba de ceva foarte important.

[Shiva]

Kana simti de la inceput ,de cand Yume vorbi cu straina, ca ceva nu era in regula . Cu aceeasi privire in ochi ca si cu o seara inainte , se apropie de Yume si ii sopteste incet in timp ce paseste grijuliu pe langa ea .

Am sa dispar putin...Sa nu ma asteptati.

Yume ii ghicise intentia Kanei si inclina usor capul in semn ca e de acord. Kana atunci se preface ca isi ia la revedere de la celalalte si ia un drum ocolitor .Anastasia si Hinaria nu inteleg si se uita nedumerite la Yume ,dar sunt linistite pe moment cu un zambet din partea acestea .

Kana sare in spatele unui copac si le priveste pe cele trei in timp ce se indeparteaza. Dupa cum se astepta , straina impreuna cu animalul sau inainteaza spre zane , parand ca le urmareste .
Nestiind ce face ,Kana schiteaza un ranjet slab ce aminteste de ranjetul unui lup la vanatoare si o urmareste cu privirea pe semizeita .

[Magica Bloom]

Prima saptamana de calatorie cu pegasii decursese normal fara incidente sau evenimente importante.

Bloomela: Ce rapizi sunt pegai astia. Legendele chiar spun adevarul. In legende se spune ca ei pot zbura cu viteza gandului. Dupa cate imi dau seama acum calatorim cu o viteza foarte aproape de viteza luminii. Calatorim cam de 1 saptamana fara oprire. De mancatin ultima vreme cu totii ne-am hranit doar cu enegie pura. Acum ar trebui sa facem o pauza. Le-am dat cu totii comanda pegasilor sa se opreasca si am aterizat intr-o frumoasa livada a Yumeriei pe niste dealuri inalte.