Yumeria [terminat]

[JavaLeen]

Seijuru observa pe cineva iesind dintre copaci si privind-o straniu, dar nu dadu semne ca s-ar agita. La urma urmei, nimeni nu spunea ca nu putea sa se apere la nevoie, si in afara de urmarit zanele nu facuse nimic dubios.

Isi baga mainile in buzunare si trecu pe langa straina aruncandu-i abia o privire fugara, in timp ce fredona o melodie elfeasca pe care obisnuia sa i-o cante mama ei cand era mica si se ascundea pe te-miri-unde.

Reisui ramase putin in urma, fixand straina cu privirea, pana cand Seijuru ridica o mana si fluiera. O recunostea pe straina de la han... era din anturajul zanei care-i trezise curiozitatea, si dupa cum se uita la ele nu-i dadea niciun motiv sa-i intoarca spatele cu usurinta. Merse in ritm cu Seijuru intreband-o din priviri ce are de gand si intelese imediat cand observa ca fata avea mana stanga inclestata pe un talisman in timp ce drapta era peritulos de aproape de un pumnal usor deschis: pentru a activa anumite talismane Seijuru isi filosea propriul sange... dar nu folosea aceste talismane decat daca avea un motiv intemeiat.

Privi in urma dupa straina si parul i se ridica pe ceafa cand observa ca nu mai era de vazut.

[dark_anime]

Pe drum Hinaria a preferat sa zboare pentru a preveni un posibil pericol...Avea un presentiment ciudat .Simtea ca ar fi vrut sa mearga cu Kana...Ii era asa de dor sa faca asta incat era putin suparata ca nu a putut sa se duca si ea dar spera ca intoarcerea Kanei sa fie cat mai rapida.
Tacere.Intuneric.Ganduri.REspiratie greoaie,trup arzand,vene calde.Visuri si ganduri.Durere.Hinaria se zvarcolea si mai auzea din cand in cand vocea lui Yume "are febra...trebuie sa gasim niste plante" apoi..Somn,negru total si visuri...cosmaruri.O visa pe Kana intorcandu-se.Spera ca se va intoarce cu informatii folositoare dar acum ingerul dormea si visa...iar caldura din corp exploda era deja prea mult.A trecut prin altele mai grele.
Noaptea a trecut greu atat pentru Hinaria cat si pentru zane,care au incercat sa o ajute.Era dimineata iar Kana nu era de gasit,Hinaria i-a aruncat o privire ciudata lui Yume spunand ceva de genul "sper ca e bine" iar Yume a zambit ,un zambet pur care a facuto pe Hinaria sa se simta mai bine.Febra a trecut.acum manca,astepta,spera.Soare,lumina,galben,auriu...o dimineata poate perfecta cu o mancare perfecta lipsea doar Kana.

[Aly]

Anastasia isi folosise inca odata puterile, nimeni nu stia de acest lucru, poate doar Yume, era ganditoare in ultimele zile, zambea, si atat. Zana nu stia de ce plecase Kana, stia ca nu e un lucru bun, dar si ea simtise prezenta cuiva in aproprierea lor, spiritele nu o mai vizitau, trebuia sa fie cineva puternic dar cat de puternic.
Intrebari fara raspunsuri, tristete, un nou han, o calatorie care parea ca este mult prea lunga, simtea ca trebuie sa scape, macar putin timp din acea stare, astfel, se decisese sa intre in vorba cu celelalte persoane din han. Fiecare yumerian intra si iesea, ca intr-un ciclu al vietii, si poate, pana la urma asta era, doar o simpla viata, invartindu-se in jurul aceluiasi lucru.
Hangiul o servi cu o bautura, nu fusese atenta la numele ei, avea gust dulce, ii placea. Intrase in vorba cu o batranica, sau aceasta intrase in vorba cu ea, inca nu era sigura de acest lucru. Femeia ii spusese in vorbe mici, placute, care a fsot viata ei, aflase ca fusese si ea cineva important dar nu spusese cine, si ca Anastasia ii amintea de cineva pe care a cunoscut cu mult timp in urma, ii povesti de lupta dintra Gardian si Vrajitor, aflase si cateva lucruri ce s-au intamplat. Misterul incepea sa fie elucidat, de abia astepta ca aceasta cautare sa se termine. Batranica ii spusese ca a avut un fiu, care a pleca in acest razboi, lasandu-si fiica si sotia singure, apoi nu s-a mai aflat nimica de el, disparuse, acuma isi cauta nepoata, era unica ruda care ii mai ramasese in viata.
Un ciudat sentiment de deja-vu pusese stapanire pe Anastasia, era asemanatoare cu povestea parintilor ei, doar ca, nu isi amintea de nici o bunica, si era marisoara atunci. Vorbira mult timp, afara, o patura neagra se asterna, hanul era plin, calatorii veniti din toate colturile se odihneau, iar tanara decisese ca era cel ami bun lucru. Dorise sa isi ia la revedere de la batranica dar nu o mai vazu, presupuse ca s-a dus in odaia ei.
Se reintoarse in incaperea unde avea sa doarma, o vazu pe Yume zambind cald, vru sa vorbeasca cu ea despre cele intamplate dar decisese ca nu era un moment bun. Se intinse in pat si isi trase patura peste ea, cuprinzandu-o in taramul viselor

[Shiva]

Seijuru ramane locului ,incordata ,asteptand . Stia ca cine o urmarea este pe aproape ,dar nu vede unde. Reisui maraia impertceptibil ,chinuindu-se sa o miroasa pe straina ,dar nu ii mai simte mirosul .Pentru o secunda ,cele doua cred ca [,] Kana a plecat ,dar un sentiment vag nu le da pace . Nu se poate ca ea sa fi plecat.

'Asteptati pe cineva?' se aude o voce din spate ,dar Seijuru nu pare surprinsa . Kana o priveste ranjind si ciulindu-si urechile de lup .Reisui acum intelege de ce nu a putut sa o miroasa: schimbandu-si forma ,Kana isi schimba si mirosul ,iar astfel vulpea nu a recunoscut-o .

Mimica fetei Kanei e schimbata radical: ochi patrunzatori ,ranjet de pradator. Reisui nu actioneaza ,asteapta doar ca stapana sa sa ii dea un ordin sa atace .

[hikari marina]

Yume o privi pe Anastasia cum se lasa cuprinsa de puterea viselor.Zambi spre ea simtind ca voia sa-i spuna ceva dar renuntase.Zana stia despre ce era vorba.Inainte de a se intoarce in camera o zari pe Anastasia stand de vorba cu o batranica.Parandui-se cunoscuta,prefera sa se aseze la o masa si sa le urmareasca.
-Unde am mai intalnit-o?se intreba Yume.Avea impresia ca o cunostea de multi ani.Dar de unde?Yume isi aminti de consiliul zanelor si de locul unde crescuse.
-Acum stiu...facea parte din consiliu.Dar ce cauta aici?Ce s-a intamplat cu restul membrilor?
Hotara sa se intoarca in camera inainte ca Anastasia sa o zareasca.Acum privea spre fereastra in timp ce partenerele ei de calatorie dormeau.Lacrimi izvorate din suflet pur se prelingeau pe obrazul rosu ca un trandafir.Amintirile puse stapanire pe sufletul si mintea ei,insa promisese ca va fi puternica pentru cei dragi,pentru cei nevinovati,pentru cei care s-au sacrificat.In intunericul din sufletul ei,Yume spera sa gaseasca o lumina ce-i va arata calea spre o viata fara suferinta si sacrificii.Deodata isi aminti de persoana care le urmarea si de Kana.
-Sper sa fi teafara si sa te intorci repede...Kana,spuse Yume privind dincolo de geam.

[JavaLeen]

Seijuru se uita la Reisui, apoi la straina si zambicu inocenta. Nu stia cine avea legatura cu cristalele, dar cu siguranta nu era persoana de fata, si nu avea de gand sa duca lupte inutile.

"Nu... nu asteptam pe nimeni. Incercam sa-mi gasesc o directie de mers si am hotarat sa vad unde va duceti voi. Stiu ca e putin mai mult decat bizar, dar asa fac de multa vreme. Din moment ce nu pot sta intr-un singur loc, imi aleg cate un grup de calatori si ii urmez pana consider ca ar fi timpul sa-mi schimb 'ghizii'. La han nu prea era 'oferta' asa ca v-ati pomenit cu mine. Dar nu-ti face griji: n-am sa va cer mancare, ajutor, caldura, sau ceva. O sa stau cuminte in urma fara sa va deranjez atata timp cat pot controla asta." vorbi oarecum sincera, netradand ca ar pricepe pozitia ofensiva pe care o luase fata-lup.

"Te-am vazut ca te uitai la mine si ma intrebam de ce... si pana sa ma hotarasc sa te intreb, ai disparut, asa ca eram intr-un mic soc." chicoti ea dand din maini si zambind sincer. "Cand sa pornesc din nou ai rasarit... stii, eu sunt mai inceata de fel, de-aia nici nu incerc sa gandesc prea mult singura si-i urmez pe ceilalti de nebuna..." rase jenata, scarpinandu-se la ceafa.

Reisui incepu sa dea din coada incurcata. Seijuru incepea sa-i aminteasca de acea Seijuru care ramasese sigilata cu ea in pestera cu doi ani in urma... crezuse ca acea parte a ei se pierduse in intunericul si umezeala inchisorii subterane, si fu incantata sa afle ca nu era chiar asa... nu in totalitate...

[Shiva]

Kanei ii vine greu sa inteleaga si sa creada. Daca era adevarat ce spunea Seijuru , inseamna ca s-a despartit de Yume si celalalte degeaba ,iar intoarcerea la ele nu va fo usoara de una singura ,avand in vedere ca din ce in ce mai mult da peste persoane suspicioase. Atunci Kana se intoarce brusc catre Seijuru si ii spune scurt:
'Tu vii cu mine!'

Seijuru intepeneste din cauza tonului autoritar al vocii ,dar este apucata de mana de catre Kana care o duce/taraste/trage dupa ea in timp ce alearga .

[antarcticstar]

Prima saptamana de calatorie cu pegasii decursese normal fara incidente sau evenimente importante.

Bloomela: Ce rapizi sunt pegai astia. Legendele chiar spun adevarul. In legende se spune ca ei pot zbura cu viteza gandului. Dupa cate imi dau seama acum calatorim cu o viteza foarte aproape de viteza luminii. Calatorim cam de 1 saptamana fara oprire. De mancatin ultima vreme cu totii ne-am hranit doar cu enegie pura. Acum ar trebui sa facem o pauza. Le-am dat cu totii comanda pegasilor sa se opreasca si am aterizat intr-o frumoasa livada a Yumeriei pe niste dealuri inalte.

Am ajuns la un loc unde pegasii au aterizat cu noi. Era un loc care putea oferi mai multe indicii. Era si o padure mai departe. In alta directie se putea vedea un han, iar ion jurul nostru erau cateva ruine dintr-un zid vechi, imprastiate pe o suprafata destul de mare. sunt aici niste indicii care ar putea duce la vrajitor sau nu?
Zanele noastre isi pot da seama de asta. As putea afla ceva ce zanele noastre nu reusesc? as putea face ceva ce e pester puterea lor? in afara de cules de plante periculoase pentru ele, pentru ca aici nu vad nimic deosebit de cules.

Ok. hai sa rezolvam asa un pic cate un pic acest puzzle. Am luat-o un pic deoparte pe Amaliela, ca sa vorbim un pic:
-Amaliela, oare noi mergem unde trerbuie sau mergem spre un loc unde nu mai gasim nimic? Nu ar fi mai bine sa cautam celelalte 2 cristale intai, pananu le gaseste vrajitorul si pe alea? Pana acuam nu le are pe toate,. si deci nu e pericol mare.
Tu cate de departe poti vedea? cat de in adancime poti vedea? Mi se pare ca in zona asta ar putea fi indicii, dar nu ma apuc sa scanez, doar daca nu poti vedea nici tu si nici celelate zane. [/quote]

[Magica Bloom]

Amaliela: Pai pot vedea destul de multe. Ne-am oprit aici cu un anumit scop. Stim povestea cristalelor. Si stim ca cristalul Aerului e singurul cristal care acum nu mai e in forma solida ci intr-o forma gazoasa si care se poate solidifica prin magie. Ca sa i putem crea avem nevoie ca cineva dintre noi sa aibe puteri magice in plus. Si pentru asta zanle ar putea sa iti dea si tie pentru un anumit timp limitat din puterile lor si iti voi da si eu din puterile mele. Dar pentru acest transfer de puteri este necesar ca sa bei o potiune inainte, preparata din niste fructe din aceasta livada.

[dark_anime]

Cateodata "putin mai tarziu" devenea..prea tarziu.Kana trebuia sa apara pana acum dar nici vorba ,nici acum cand zorii de zua se revarsau peste chipurile fetelor pe natura.In han Hinaria astepta ca Yume sa se trezeasca pentru a-i propune sa plece in cautarea Kanei ...Dar ideea devenea din ce in ce mai absurda in gandul ingerului iar absurdul este o dorma a ratarii sublimului.
"De unde va stii unde suntem? stiu ca are un miros bun..dar...chiar asa de bun?...sper ca nu a patit nimic".Cineva ciocani la usa iar Hinaria se astepta..spera..dorea sa fie Kana sperante mici,slabe..si la usa era o femeie care le-a rugat sa elibereze camera si sa vina la micul de-jun.
"Da e curajoasa...Dar si curajul este o frica in care s-a pus ordine; ceea ce te ajuta sa te agati de partea de frica unde pierderile sunt mai mici.Dar ce fac stau si meditez..asupra unei chestiuni care ebereaza de la subiect..ar trebui totusi sa o intreb pe Yume daca pot pleca in cutarea Kanei ..pana la urma e usor sa ma deplasez zvor repede si...imi e dor de vanat"
A vorbit cu Yume si ezana a spus ca poate pleca dar ar fi mai bine sa ramana unite dar asta nu o oprea pe Hinaria nu pleca departe doar prin apropieri.
Cand sa isi ia zborul la orizont cineva ii face cu mana...Kana?era chiar ea..da..si nu era singura..cu inca o persoana..era oare Seijuru...Da..era Kana doar ea putea alrga asa repede..."sper sa fie Kana..sper" Speranta este ea insasi un soi de fericire si, poate, principala fericire pe care aceasta lume o ofera.