[Yaoi] Via?a unui asasin

[Dimasika]

Ai inteles gresit ceeia ce am dorit sa spun. Nu sunt rus de origine,chiar daca cea mai mare parte a vietii mele o traiesc acolo,totusi,romana o vorbesc destul de rar si nu speram ca o sa iasa ceva din aceasta. Mersi enorm pentru comentariu,pentru un incepator ca mine aceasta inseamna totul.

[Dimasika]

CAPITOLUL:5
In acele momente m-a simteam un egoist, nu ca nu ar fi fost asa. I-am luat acel ceva care candva poate mi-l va cere, iar eu ma voi simti un nimeni din cauza neputintei de a-i intoarce viata pe care ar fi putut-o trai. Teama ca voi ramane singur m-a cuprins si pe mine, pana la urma sunt si eu un simplu om cu slabiciunile sale. Pustiul s-a dovedit un baiat de treaba cu un caracter bland si o infatisare deosebita. Avea un par roscat care il evidentia de toate persoanele ce le-am intaltit pana atunci. Cuprindea in el o adevarata contradictorie, parul roscat si ochii albastrii, o combinatie nemaipomenita ce frapa imagitatia oricui. De la prima noastra intalnire mi-am dat seama ca el nu este ca toti.
Pentru a trai linistit impreuna cu acest pici dragalas, am ales un loc cu totul neobisnuit unde suntem intr-o totala izolare. Insula care a devenit locul nostru de trai este localizata in mijlocul oceanului Pacific care-mi apartine in totalitate. Casa, daca ar putea fi asa numita, se afla sub pamant la o adancime considerabila, unde chiar daca nu ar disparea oamenii de pe aceasta planeta cu siguranta nu vor fi in stare sa ne gaseasca. Aceasta insula e spledida, de parca ar fi o proectie a lumii existente inainte ca omul sa intervina in schimbarea ei. Prezenta gradinii unde exista toate tipurile de flori, face cu siguranta acest loc unic. Nu lipseste nici padurea cu toate rasele de animale atat mici si inofensive, cat mari si cu adevarat periculoase. Oricum, eu si piciul meu nu avem frica de aceste creaturi, vesnicia da curaj. Cris cu timpul s-a obisnuit cu viata pe care o ducem, iar cele doua luni traite impreuna m-au convins ca nu am facut o greseala in decizia luata, din contra am realizat cat de bine este sa ai pe cineva alaturi. Nu de putine ori am observat ca incerc sa-i fac pe plac indeplinindu-i toate dorintele. Dispretuiesc momentele cand este trist sau plictisit. Totusi, aceasta se intampla uneori, chiar daca aici sunt o multime de carti din toate timpurile. Pentru a fi mai aproape de roscovanul meu am incepul sa-l invat diferite limbi, pentru a nu fi chiar deloc invatat. Simt ca si pustiului ii plac momentele cand suntem in doi .
Niciodata nu mi-am permis sa ma gandesc ce se va intampla cand va incepe sa se plictiseasca, imi este teama si ar trebui sa-mi recunosc acest sentiment macar mie. Corpul lui s-a oprit din crestere la varsta de saisprezece ani, lucru care nu-mi aduce fericire nici mie si sunt sigur ca nici lui. Organismul fiecarui adolescent isi are propriile necesitati care nu sunt atat de usor de ignorat. Faptul ca Cris pierde uneori notiunda timpului imi da speranta ca nu ma voi intalni prea curand cu aceasta problema, insa nici un lucru nu poate fi exclus. Pe langa noi doi aceasta insula mai este populata si de cativa roboti ce indeplinesc cele mai elementare functii. Pentru a mai opri gandurile nu prea placute uneori scriu ca mai apoi roscatul meu sa citeasca pe ascus o noua istorioara scrisa de mine special pentru dansul.

[Kira's Scarlet]

Vaiii fic nou. In primul rand, imi pare rau pentru confuzie.
Mi-as dori ca ficul tau sa aiba mai multi cititori. Vreau sa stii ca eu te sustin. Capitolul mi-a placut la nebunie. Mi-a placut cum ai descris totul . Ti-ai ales bine cuvintele. ''Roscovanul meu''. Miauu ^^ Cand vin si partile yaoi?? Abia astept sa le citesc.
Imi place ideea ficului. O lume nu prea populata, cu roboti pe ici pe colo. Nu e deloc rau. Ma gandesc ca nu ai prea mult timp, cu bacul si alte chestii. Cand ai mai mult timp la dispozitie, te astept nextul. Si nu doar atat. As vrea sa purtam o conversatie din cand in cand, daca se poate si doresti asta. Daca nu raspund pe moment, sa stii ca mai scriu sau caut ceva. ;) :) .
Inca un lucru. Niciodata sa nu te descurajezi si sa te lasi de scris. Chiar daca cineva iti spune contrariul. In primul rand scrii pentru tine. Si in plus, eu te sustin si iti doresc mult succes.
Cam atat am avut de spus.
Spor la scris~ :* :*

P.S : iti ador avatarele ;)

[Dimasika]

Mersi mult pentru comentariu. Yaoi este foaste aproape :) la fel ca si continuarea. Sa stii ca foarte mult ma incurajezi, iar cuvintele tale ma indeamna sa scriu mai departe. Daca doresti putem sa comunicam si pe facebook, sau daca stii aceste saituri :?? si pe spaces.ru .

[Dimasika]

CAPITOLUL:6
*Pentru indragostiti timpul devine o vesnicie*
Au trecut o suta de ani de cand traim impreuna, insa am impresia ca ne-am cunoscut doar eri. Niciodata nu mi-am permis sa-l ating sau sa-l privesc altfel, totusi nu de putine ori observ ca corpul lui cere acel ceva pe care mintea nu-l poate identifica ca ceva cunoscut. De multe ori i-mi recunoaste ca se simte ciudat, fapt ce nu-l poate intelege dar al carui raspuns il asteapta de la mine. Ziua care m-a uimit insa ea nefiind una neasteptata a venit prea repede dupa parerea mea. Atunci au fost spuse acele cuvinte pe care nu-mi imaginam ca le voi auzi candva din gurita lui inocenta: " - Cevin, vreau si eu ca in carti" . La inceput nu am inteles ce dorea sa-mi spuna prin aceasta fraza, dar in curand am realizat despre ce era vorba. Obrajorii rosii, o infatisare timida, glasul incet de parca singur i-ar fi teama de indrazneala lui, insa toate aceasta ascundea udeva in interior o hotarare de fier. Doua cuvinte spuse dintr-o singura suflare : " - Te iubesc" , m-au lasat fara aer in piept. Nu speram ca vor fi spuse de el, de oricine, numai nu de roscovanul meu timid. In acele momente ma privea printre genele lasate in jos, aratind fara sa vrea splendoare ochisorilor sai. Astepta raspunsul meu, care din cauza socului pe care-l avusem nu se grabeau sa iasa nici dupa citeva secunde, nici dupa cele cinci minute trecute. Eram prea uimit pentru a fi in stare sa scot macar un sunet pacatos, insa tacerea mea il infricosa pe Cris, acest lucru observindu-se dupa tristetea care se instalase pe chipul sau. Nu i-a trebuit mai mult timp pentru a realiza ca raspunsul meu nu va urma, acest fapt dezamagindu-l de tot. Atunci am realizat ca nu-l pot lasa sa plece in aceasta stare, ar fi fost prea crud fata de dansul, fata de sentimentele pe care le nutream pentru acest pici. Intr-un sfarsit am putut sa-mi revin si sa pronunt acele cuvinte care mi-au trimis fiori calzi in suflet: " - Si eu te iubesc" . Odata auzite fata lui s-a luminat iar ochii i s-au umplut de lacrimi. Mi-a sarit imediat in brate sarutindu-mi obrajii, buzele, nasul, tot ce ajungea in calea lui. De data aceasta mi-am revenit mai usor luand initiativa in mainile mele sau mai bine spus in buzele mele, caci imediat am incepul sa-i sarut grijuliu buzele. Toate miscarile mele erau realizate cu tact pentru a nu-l speria. La incepul ii atingeam doar buzele bucurandu-ma de moliciunda lor fiind atat de usor de modelat, imediat dupa aceasta am patruns usor in lacasul lui umed, explorand fiecare coltisor ca mai apoi sa-i gasesc limba lui jucausa ca sa incepem o adevarata lupta. Aceste sarutari ma facusera sa uit tot , pana si faptul ca Cris era pentru mine ca un mic fratior pe care nu-l avusem niciodata, singurul lucru pe care-l stiam era ca aceasta nebunie nu trebuie oprita in nici un caz.

[Kira's Scarlet]

Ah, chiar m-as bucura sa comunicam. Am gasit un Dimasika Andronik pe fb. Ma intrebam daca nu esti tu :))) Vai ce capitol minunat. Insa cand vrei sa lasi un com adrestat mie sau oricui, pui si capitolul intr-un singur post. Nu stiu daca m-am facut inteleasa.
Oricum, incep sa ma balbai la cat de dulce a fost. Ahh, ce dragut e Cris. Roscat cu ochii albastrii =>combinatia perfecta. :X Miauuu! *aa, scuze! starea mea euforica de pisica* Sa nu te sperii ;)
Nu prea am multe de spus.
Spor la scris! ~

[Dimasika]

Ai gasit corect, eu sunt acela pe fb, asa ca poti sa-mi scrii oricand. Cu postul am inteles, isa capitolul a fost postat dupa ce am scris comentariul. La drept vorbind astazi nu aveam de gand sa postez ceva. Multumesc inco o data de sustinere.

[Dimasika]

CAPITOLUL:7
Cat timp Cris era cuprins de magia sarutului, l-am luat grijuliu in brate si l-am dus in dormitorul care era compus dintr-un singur detaliu si anume: patul mare si rosu care facea un contrast uimitor cu negru si albul care predomina in aceasta incapere. Piciul meu ma uimea cu fiecare minuta ce trecea, era foarte deschis acceptand tot ce-i faceam, chiar si cele mai indiscrete atingeri plasate pe corpul lui doritor. Fara sa realizez mainile mele deja dadusera jos camasa ce acoperea corpul firav a iubitului meu. In acel moment ma sinteam ca in romanele de prost gust unde totul se petrece prea repede, dar nu eram in stare sa incetinesc acest proces. Il doream prea mult pentru a ma distrage la asa maruntisuri cum ar fi hainele, care incurcau impedicindu-ma sa-l simt pe Cris mai aproape. Ardeam de placere la fel si piciu meu care in ciuda temerilor mele nu se simtea rusinat stind in fata mea dezbracat. O priveliste excitanta creea corpul baiatului ai carui privire era atintita asupra barbatiei mele, in timp ce eu ma dezbracam rapid, alaturindu-ma din nou. De data aceasta nu am mai ezitat si l-am sarutat scurt, pentru ca mai apoi sa fiu cuprins de un val de placere vazindu-i fata atat de erotica in acele momente. Primul geamat care mi-a incantat auzul a fost scapat in momentul cand am lins mugurul intarit, muscandu-l uneori ca mai apoi sa-l sug si prin mici sarutari sa-mi cer ertare. Tot acest proces a fos realizat si cu celalalt mugur. Dupa aceasta executie cu sarutari mici am ajuns la burtica lui, nescapand din vedere buricul care parca astepta sa fie si el lins, ceea ce am si facut trecandu-mi de cateva ori limba prin mica lasatura. Momentul cand am ajuns la barbatia piciului a fost insotit de un geamat prelung din partea lui. Nu a trebuit decat cateva atingeri pentru a-l face sa ajunga la "marginea prapastiei", insa nu l-am lasat sa opreasca aceasta placere prea repede, cuprizandu-i si strangandu-i usor bazbatia la radacina . Aceste miscari au fost insotite de un scancit si de o privire dezamagita. L-am sarutat din nou pentru ai arata ca nu ma voi opri, ceea ce i-am demontrat prin atingerea anusului incordat. Am simtit imediat cum s-a speriat de aceasta atingere, totusi a reusit sa se relaxeze permitandu-mi sa patrund cu un deget in interiorul lui. Dupa cateva miscari circulare am putut adauga inca un deget, de data aceasa miscandu-le pe amandoua sub forma de foarfece. Aceste miscari mi-au permis sa-l pregatesc in curand fiind in stare sa mai adaug inca un deget fara ai produce neplaceri. Cand miscarile au devenit usoare, iar sunetele de placere sa se intensifice am oprit totul pentru a trece la urmatoarea etapa. Patrundera a fost urmata de un scancet de durere, care m-a indemnat sa ma opresc, pentru a-i permite sa se obisnuiasca cu senzatia. Primele miscari le-am facut de proba, ca doar dupa cateva incercari esuate sa gasesc pozitia potrivita pentru a-i aduce placere. Eforturile mele au fost urmate de tipete de placere si cuvinte ce ma indemnau sa continui. Aproape de final i-am luat barbatia in mana miscind in tact cu patrunderile, astfel dupa cateva minute Cris a gemut prelung colorandu-ne trupurile de substanta alba ce se amesteca cu micile picaturi ce aparuse in urma efostului depus, stringandu-ma cu mainile dupa gat si incordindu-si trupul, facandu-ma sa simt inca o data cat de stramt este si sa ma aduca si pe mine la final.
Dupa cateva ore tanandu-mi in brate piciul care dormea linistit cu capul pe umarul meu stang, am realizat ca sunt implinit si fericit, iar Cris este tot ce mi-am dorit eu toata veata si chiar daca as dori nu as putea sa-l parasesc nicicand.

[Kira's Scarlet]

Well, ai avut cateva mici greseli pe care nu le precizez. In rest, mi-a placut. Doar ca actiunea a fost prea grabita. Incearca sa descrii sentimentele mai mult. Puteai adauga si un dialog. A fost mult prea rapid si prea scurt. Puteai descrie mai mult. Puteai sa conturezi. Sa dai o forma senzatiilor si sentimentelor. Sa mai adaugi mici detalii.
Ma rog. Ma bucur ca ai depus un efort aducand next. Sper ca urmatorul capitol sa fie mai descriptiv, sa prezinti mai mult si sa nu deviezi de la firul povestii. Dragostea lui fata de Chris a fost totusi prea spontana, dar mi-a placut.
Pai, iti doresc succes si sper sa aduci next cat mai repede.