[Yaoi] Sacrificiu si iubire

[Nywa]

[center]Capitolul 3[/center]

- Who owns my heart/ Is it love or is it art/ Cause the way you got your body movins got me confused/ And I can't tell if it's the beat or sparks..., ma trezi vocea idioata a unei foste colege de clasa, care s-a mutat din fostul oras, acum patru luni.
Ma ridic imediat din pat, ducandu-ma la baie, unde am facut un dus rece, revigorant, apoi m-am imbracat in uniforma. Dupa ce mi-am facut parul - bretonul dat intr-o parte si alta, facandu-l in "ve" si in spate putin tepi - ies din camera, lovindu-ma de tati, care era imbracat cu o pereche de blugi kaki si o geaca de trening neagra, iar pe umar o geanta de sport.
- Hai sa va duc la scoala, spuse el, pe un ton amuzat, vazandu-mi fata intrebatoare. Voi nu stiti unde sa mergeti si in plus, sunteti la aceeasi scoala cu varul vostru, mai adauga tati, cand iesi soramea cu o geanta pe umeri - eu aveam deja rucsacul in spate - din camera ei, cu uniforma pe corp.
Coboram la parter, apoi iesim din casa prin spate. Il asteptam pe tati sa incuie usa, apoi ne dadu la fiecare cate o cheie - una de la curte si una de la casa, ca sa intri in casa, trebuia sa intri mai intai in curte - si am plecat pe jos. Joe ne arata diferite magazine si chesti, vorbindu-ne despre vecini si ne dadu lu' amandoi cincizeci de Euro. Ne pupa pe frunte, apoi pleca, facandu-ne cu mana. Oftez si privesc curtea plina de fete necunoscute, dar l-am reperat rapid pe idiotul care s-a luat de mine ieri, stand cu o gasca de baieti si fete, uitandu-se atent la noi. Cand vreau sa imi apuc surioara de mana, aud cum ma striga cineva, iar in clipa urmatoare o persoana imi sare in spate.
- Dragon de ce nu mi-ai spus ca vi aici in Crosis? Ma intreba nimeni alta decat Anastasia Plusenko, fosta colega cu mine la profilul de bio-chimie-info.
Tipa de aceeasi vasta ca si mine, avea parul mai lung decat imi aminteam eu - acum ii ajungea pana la omoplati - lasat intr-o cascata de bucle rosi - il avea usor cret, dar si l-a facut cu ondulatorul - pe spate, cu bretonul dat intr-o parte, venindu-i in "ve". Ochii verzi precum iarba primavara, erau scosi in evidenta de machiajul negru - soramea nu avea smoki eyes - ce il purta cu mandrie.
- Anastasia, noi mergem la secretariat, spuse Lillith pe un ton fals de veselie.
Ma apuca de mana si incepu sa ma traga spre scoala.

Mergeam alaturi de diriginta mea, profa de chimie, spre noua mea clasa XB, pe cand Lillith mergea cu dirigul ei spre clasa de filologie-psihologie-sogiologie, XII A. Ajungem in fata unei usi si intram in clasa, incuntandu-ma cand o vad pe rusoaica cum imi facea semn sa ma asez langa ea. Se pare nici aici nu am scapat de tipa, dar de bine de rau, nu eram singur printre straini.
- Clasa, acesta este noul vostru coleg pe nume Dragon Salvatore, vine din orasul Kalaf, ma introduse femeia si ma impinse discret spre banca Anastasiei - ultima de la geam -, si nu faceti ora de info, deci stati cuminti, mai spuse si iesi.
Noua mea colega de banca, imi scrise rapid orarul, apoi o chema pe una CoCo - numele ei real era Caronile - si asezasera banca mea in fata geamului. M-am urcat langa argintie - CoCo avea parul argintiu, lung pana la umeri, un fel de tunsura bob, cu ochiul stang acoperit de par, iar ochii verzi-albastrui, erau scosi de un machiaj discret - incepu sa imi arate persoanele de care sa ma feresc.
- Tipa cu parul argintiu, este sora mea geamana-siameza, pe nume Claudie Deluxe, este la profilul sport-arte plastice-arte muzicale si este iubita lui Alexander McGregor - tipul ce s-a luat de mine - si...
Se intrerupse cand cineva o strigase si ne-am intors toti trei si ne-am uitat la usa. In fata clasei statia un tip de varsta surori mele, cu ochii albastri-senini, usor nervosi. Parul negru era scurt si tot ciufulit ii dadea un aer de bad boy. CoCo alerga la el si il saruta pe buze, apoi disparura in pauza, in timp ce eu ma uitam traznit dupa ei. O aud pe Anastasia cum imi spune ca ala acela ii va fi iubit pana cand Lexan - fratele vitreg dupa mama a lui Alexander - se plictiseste de ea si o lasa. Fain asa, ne-am ce spune.

- Sigur sti sa ajungi singur acasa? Ma intreba Anastasia pentru a cincia oara in ziua aceea, trecand pe langa Alexander, Lexan, Claudie, Caronile si inca cativa mai mari decat mine.
- Anastasia, imi sti numarul de telefon si il stiu pe al tau. Daca e ceva te sun, mai spus si pornesc spre aleea ce ducea pe deal.
Am trecut in graba pe langa gasca, dar cineva incerca sa imi puna piedica. Am facut o piruieta si am pornit in fuga, spre casa. Fara sa ma uit pe unde alerg, ma ciocnesc de cineva si era sa pic, dar niste degete puternice, ma apucara de brate, pentru ca sa nu cad pe beton.
- Scuze, murmur si imi ridic privirea rugatoare ca omul sa nu fie suparat pe mine.
Dau cu ochii de un tanar de cel mult douazeci si opt de ani, cu parul saten-roscat, lung pana aproape de umeri, cu varfurile taiate parca cu sticla, iar bretonul ii acoperea ochiul drept, care era de un albastru-pur. Imi zambi, apoi imi dadu drumu, dupa ce se asigura ca nu imi dau de pamant.
- Se mai intampla, imi spuse pe un ton profund, calm si usor prietenos, apoi trecu pe langa mine.
Purta un maiou negru pe trupul cu muschi discreti, dar puternici si peste o camasa cu maneca scurta in carouri. Mai purta o pereche de blugi albastri, largi si o pereche de adidasi albi.
- Mama mia, cine era bunaciunea aia? Ma trezi glasul surori mele, urcand spre mine, cu respiratia usor gafainda.
- Un om, ce ar trebui sa fie? Ii raspund ironic si rastit, apoi pornesc mai departe spre casa.