[Yaoi] Prizonierul

[Clau~]

Chapter XVIII -[size=4]Last chapter

Cei doi barbati se aflau in fata scolii Rose park school, in timp ce luna isi prelungea razele aurii peste ei. Se uitara, pentru o clipa, unul la altul, impartasind parca, prin priviri, aceeasi idee si apoi Tim ofta ingreunat, pronuntand lipsit de putere:
- Esti sigur?
- Pentru asta am mers pana in Idaho, nu? spuse Davis prinzandu-l in brate pe Tim. Sunt aici, continua si il saruta scurt pe frunte, el insusi simtindu-se neputincios. Dupa ce il parasira pe batran se urcara in primul avion si desfacura hartia data de Ronald. In flacari s-a nascut, in flacari va muri... scria cu un scris caligrafic pe acea hartie ce dezvaluia secretul nimicirii spiritului lui Rose. In prima instanta cei doi nu fura prea convinsi de mesajul acesteia, insa, pana la urma, isi dadura seama ca inevitabilul trebuia produs: ca spiritul fetei sa fie exterminat scoala trebuia arsa.
- E singura solutie, spuse Davis calm si rece, iar Tim simti pentru prima data ca barbatul de langa el e mai puternic decat oricine altcineva. Asa ca hotarara amandoi sa urmeze ceea ce biletul cerea si, cum ajunsera acasa, cumparasera zece litri de benzina si se indreptara, in plina noapte, spre scoala.
Priveau inca inspaimantati scoala si zgomotele din jurul lor pareau a fi impuscaturi de tanc in acea liniste lugubra si infricosatoare; noaptea stapanea semeata intregul peisaj, in timp ce vantul cald misca norii gri pe cer cu viteza, lasand lumina lunii sa imbratiseze intregul tablou cu raceala ei misterioasa. Ochi nevazuti ii urmareau pe cei doi, in timp ce Tim si Davis nici nu banuiau fortele impotriva caror luptau.
- E timpul, spuse hotarat Davis si, cu greu, se desprinse din imbratisarea lui Tim. Luara amandoi cate un butoi de cinci litri si incepura sa inconjoare scoala, lasand dare din lichidul imflamabil in urma lor. Udara peretii, usa, geamurile, tot, asigurandu-se ca nici un colt din cladirea nu avea sa ramana intreg. O ultima dara fu trasata de Davis si, cand bidonul de plastic se goli, isi sterse transpiratia de pe frunte si ii spuse lui Tim pe un ton hotarat:
- Departeaza-te.
- Bine, spuse Tim ascultator si se departa de el traversand strada si ajungand pe celalalt trotuar. Davis, cu mainile tremurande, aprinse chibritul si il lasa sa cada, apoi o lua la fuga. Flacara chibritului urma atent dara de benzina ce ducea spre scoala, apoi focul se raspandi rapid, intetit de rafalele calde de vant. Ajuns langa Tim, Davis il lua in brate si amandoi privira cum scoala se transforma intr-un rug funerar in flacari, scanteind incadescent. In scurt timp, cladirea ceda si, in mai putin de un sfert de ora, aproape ca se prabusise cu totul; cei doi barbati privira indelung focul ce parea ca devine din ce in ce mai mare, apoi privindu-se pentru scurt timp, se departasera de aceasta. In timp ce mergeau usor, linistea noptii fu strabatuta de un strigat puternic, ca de fiara prinsa, iar geamurile cladirii explodara brusc. Tim se uita speriat la cladire si aproape ca plangea de teama, in timp ce Davis tot spunea "sa mergem" si incerca sa il calmeze pe saten.
- Am facut o greseala! tipa disperat Tim si aproape ca ii venea sa se arunce in flacarile ce cuprinsera intreaga scoala.
- Taci! Nu e gresit nimic! Totul e bine! spuse Davis si il trase dupa el la masina, urcandu-se apoi in ea. Se asigura ca Tim e in regula si porni cu viteza, incordat si temator de ce putea sa se intample.
- Chiar era singura?... se trezi el spunand si Tim il privi intrebator si inca marcat, spunandu-i:
- Ce ai spus?
- Nimic, nu am spus nimic... spuse Davis si incerca sa zambeasca, insa sentimentul ca facuse ceva rau si ca avea sa se intample ceva nu ii dadea pace. Dar ce urma sa se intample?

Gonea pe sosea cu spaima in suflet si, in cele din urma, ajunse in fata blocului, urcand apoi scarile si sprijinindu-l pe Tim ce abia se putea tine pe picioare. Intra in apartament si il lasa pe saten pe canapea, apoi se duse spre micul bar si isi turna un pahar de tarie, dandu-l peste cap lejer. Isi mai turna unul si il bau la fel de repede, apoi ofta profund si puse paharul pe blatul de bucatarie, sprijinindu-se de acesta.
- Era singura solutie... spuse el, fara sa se adreseze cuiva, ca un fel de imbarbatare.
- Davis... sopti Tim pe un ton sfarsit si, totodata, rugator. Aproape ca tremura din cauza a ceea ce se intampla si el inca credea ca nu fusese o idee buna. Dar, pana la urma, fusese ideea lui sa mearga in Idaho, nu?
- Singura solutie... repeta absent Davis si parea ca nici nu il aude pe Tim. Satenul se ridica de pe canapea si se indrepta spre el, apoi il prinse in brate, soptindu-i numele de mai multe ori.
- Singura... Nu-i asa, Tim? spuse Davis si abia atunci remarca ca acesta il imbratisa.
- Da... spuse Tim si zambi mincinos, el insusi stiind ca nu fusese o idee buna de la inceput. Cand Ronald ii spusese ca nu a putut sa o faca, aproape ca ii venise sa rada. Ce lucru ingrozitor putea sa fie acea solutie, salvarea lui? Acum stia...
Brusc, lumina incepu sa palpaie frenetic si Tim se prinse temator de bluza lui Davis, brunetul uitandu-se in jur scrutator.
- Ce dracu'... bolborosi Davis si lumina se stinse. Peste camera se aseza linistea si intunericul, strabatut de cateva lumini fugare de pe strada, cuprinse intregul loc. Bataile inimilor celor doi isi marira ritmul si, inconstient, se prinsera mai tare in brate.
- Cred ca s-a ars... spuse Davis neconvins de ceea ce spusese.
- Davis, stai aici, te rog, spuse Tim si il privi, prin intuneric, pe brunet. Davis dadu afirmativ din cap si isi calma putin nervozitatea, rugandu-se sa fie doar un scurtcircuit. Insa, in scurt timp, rugaciunile lui au fost spulberate... De pe holul ingust al apartamentului o lumina stranie, albastru-verzuie rasari si in aceasta era fantoma Rosei. Ochii duri, scrutatori, parul brunet ce aluneca indolent pe umeri, buzele rasfrante intr-o linie stranie, corpul ei slab si nuanta cadaverica a trupului; aceasta traversa spatiul dintre hol si cei doi barbati, plutind, fara sa paseasca si fara sa faca vreun gest. Cei doi se uitau ca prinsi in transa la ea si Tim voia sa tipe, insa corzile vocale ii erau blocate din cauza fricii. Se uitau uimiti de groaza la fantoma din fata lor ce tot inainta si Davis, intr-un act de curaj, tipa spre ea:
- Mori, diavole! Trebuia sa mori, afurisito! Stafia se opri si capul fetei se pleca brusc, parul negru revarsandu-i-se peste chipul de copil. Cei doi o privira la fel de incremeniti si Tim incepu sa planga de groaza, iar, daca nu l-ar fi tinut Davis in brate, acesta s-ar fi prabusit pe jos fara forta. Apoi, cu o miscare lenta, fata isi ridica capul, insa, in loc de chipul de copil, aparu fata unui monstru, cu ochi rosii, plini de venin si ura, si cu un zambet machiavelic ce ii patrona intreg aspectul si ce dezvaluia dintii ascutiti ai acesteia, plini de sange. Isi dadu capul pe o parte, privindu-i la fel de meschin si incepu sa rada demonic si malefic, vocea ei dubla facandu-i pe cei doi sa tremure neputincios.
- Muritori prosti! se rasti ea, zambind nervos si dement. Ati crezut ca ma puteti opri?! Rasetul ei bolnav se facu din nou auzit in camera, apoi fata ei se preschimba in una la fel de meschina, dar amuzata. Toby... Oh, Toby... spuse fata si incepu sa planga, in timp ce radea la fel de diavolesc, vocea ei infricosatoare inghetand pulsurile celor doi barbati care abia mai respirau din cauza fricii. M-ai lasat acolo! Lasule... Acum ai sa vezi ce inseamna moartea, dragul meu! spuse ea zambind diabolic si se indrepta cu viteza spre cei doi, razand sadic...

*

Soarele parasea linia orizontului, ridicandu-se pe firmamentul azuriu si imprastiind uniform raze stralucitoare. Roua diminetii sclipea frenetic in lumina provenita de la el, in timp ce vrabiile isi reluara cantecul. Barbatul deschise lenes ochii si o zari alaturi pe sotia lui, zambind multumit si dandu-i o suvita de par ca atarna pe chipul ei frumos. Se ridica din pat, inca ametit din timpul somnului, si se intinse usor, apoi casca zgomotos si se duse spre bucatarie. Se uita pe geamul dinspre balcon si zari niste rufe ce se balansau de la etajul superior, incruntandu-se curios. Deschise usa ce dadea spre balcon si, cand se uita mai de aproape, vazu ca nu erau doar rufe, ci pareau a fi niste manechine, niste picioare. Se uita la fel de intrigat la cele patru picioare si trase de ele in jos. Se auzi o ruptura apoi... La picioarele barbatului doua cadavre se prabusira. Unul era in barbat brunet si altul unul saten, amandoi plini de sange. Barbatul se dadu inapoi, cazand in fund din cauza uimirii, si se uita la chipurile mutilate ale celor doi; ochii lor reci priveau in gol, in timp ce pe amandoua chipurile era incrustat un R inflorit, scris caligrafic.
- Ce e, dragule? se auzi o voce feminina din spatele sau si, imediat ce femeia vazu cadavrele, scoase un tipat ingrozit, un grup de ciori luandu-si zborul de pe un fir de electricitate, in timp ce penele lor ce cazusera se imprastiara in vant...

Rose fusese razbunata... In flacari s-a nascut un demon, in sange si-a inecat razbunarea un inger...


Cuvant de incheiere


Pfiuu~ I'm pretty happy that I finished this fic. Toate ca toate, insa sunt multumita ca mi-a iesit asa. Ideea cu "cuvintele de incheiere" e, of course, imprumutata din manga~
Ok, fic-ul acesta a inceput cred ca mai mult din dorinta de a incepe un fic. De obicei ma plictisesc mult prea repede de proiectele mele si nu imi place sa stai mult la un fic. Probabil acesta e si motivul numarului mic de capitole pe care il au. So~ Ideea mea principala era despre un tip care e bantuit. Nu aveam nimic in cap, nici macar numele. :)) Apoi am scris prima parte a capitolului si imi trebuia un titlu. "Prizonierul" a reiesit din dorinta mea de a spune ca Tim se afla intr-un fel de inchisoare din cauza Rosei. Sper ca am reusit sa fac asta. Daca nu, asta e~ :)
Ideea, iarasi, era foarte neclara. Mi-am zis ca va fi un fic horror si atat, insa nu m-am putut abtine sa nu bag yaoi. Si asa a apraut reporterasul bagacios - Davis. Numele lui mi se pare o chestie de inspiratie totala, fiindca - nu stiu daca se mi se intampla doar mie - simt ca il descrie perfect. Am incercat sa il fac pe Tim un uke dificil, insa nu mi-a iesit chiar cum voiam. Davis, in schimb, pot spune mandra, ca e o realizare. :X
La inceput, am scris, cred, vreo zece capitole. Nu ma puteam opri din scris. :)) Iar ideile imi veneau fara sa ma gandesc la ele. Sfarsitul, in schimb, mi-a luat ceva mai mult. Ideea cu moartea celor doi mi-a venit intr-o seara, nu mai stiu in ce context. :)) Clar e ca la inceput nu voiam sa-mi omor personajele, insa, pana la urma, am facut-o; cu toate ca le ador, misterul si groaza trebuiau duse pana la capat. O problema mare pe care am avut-o au fost anii. :)) Nu stiu daca ati observat - ;;) -, dar anii sunt pusi corect. Si mi-a luat ceva sa calculez. Plus ca, trebuia sa fiu atenta ca toate datele sa se potriveasca... -.- Horrible.
O parte ce am iubit-o la fic-ul asta a fost orasul. Salt Lake City; am stat ore bune sa ma documentez despre el si am citit pana si despre clima si despre redactiile din Utah si toate celelate chestii. Pana si Rose park school e reala. ^^ Dap, iubesc orasul ala~ Mai toate orasele mentionate in fic mi-au luat ore de documentatie. *Asta m-a facut sa ma simt ca un scriitor* Am ajuns chiar sa verific cate ore de zbor sunt intre Florida si Utah. -.-
O alta chestie e ca tin sa imi justific lipsa de yaoi. -.- I mean, actiunea in sine. In primul rand: sunt groaznica la a descrie scene de amor. Nu le am cu exprimarea sentimentelor si grabesc actiunea, deci nu e nimic incitant in a citi ceva de acest gen scris de mine. In al doilea rand, - cred ca am mai spus asta - nu am tinut neaparat sa dezvolt relatia celor doi. Sper ca ati inteles ca fic-ul nu era axat pe asta. ^^
Capitolul meu preferat, asa cum am mai spus, e al treisprezece-lea. Asta fiindca imi place cum am descris acel moment cu Rose. :X Personal, nu am displacut niciun capitol. Toate cred ca au ceva aparte si, sincer, imi place stilul ce l-am abordat. *narcisista :))*
In sfarsit~ Imi place ce a iesit din ideea mea neidee si sper ca si voua la fel de mult. ^^ Kiss-you all~ and thank you a lor for your support. *hug*


P.S.: Multumesc tuturor celor care au comentat si criticat - Quinn, Sushi, FuNnY bUnNy, Elyy, yuehan. M-ati ajutat enorm, dragilor, si va datorez multe. 'Love you~ ^^ [/size]