[Yaoi] Prizonierul

[Clau~]

Heya, dragilor. ^_^ Am sosit si cu nextul si va multumesc ca citit. Lectura placuta. *hug*
FuNnY bUnNy, thx si tie ca citesti si lasi si comm. Cat despre "deziratie"... Hmm... Nu mai stiu ce am vrut sa spun cu el. :)) Probabil dorinta. Se mai intampla sa inventez cuvinte. ^^" Varsta mea? Abia cincisprezece. Ei, sper sa-ti treaca raceala si stai calma ca mai sunt capitole. Asta daca nu ma paleste din nou lenea...

Cu drag, VandaQ

Chapter XI

Tim privea nepasator cerul cenusiu, investigand strada larga. Vazu cum copii trec la scoala de mana cu mamele lor, iar gandul "scolii" ii infiorase corpul, facandu-l sa tresara. Becurile de pe strazi palpaiau inca anemice si soarele se ascundea dupa norii grei; desi era martie Salt Lake City era inca in toiul dezghetului, facandu-l sa fie acoperit de o masa de pamant mocirlos si petice de iarba mustind a zapada. Satenul zambi involuntar cand il vazu pe Davis, imbracat in paltonul lui subtire, trecand pe strada si intrand in scara blocului. Se desprinse de geam si turna apa in cafetiera asteptandu-l pe reporter sa ii aduca si pulberea neagra. Davis intra in apartament si se dezbraca rapid de palton, apoi pasi silentios in bucatarie, prinzandu-si satenul in brate.
- Po-ftim! silabisi soptind brunetul, atarnand in fata privirii lui Tim plicul verde de cafea.
- Mmm, ce m-as face fara tine? spuse pe un ton amuzat barbatul si desfacu pachetul, luand o lingura. Apasa butonul cafetierei, imediat ce puse cafeaua, si se intoarse in bratele lui Davis, sarutandu-l scurt.
- Ai fi pierdut, replica plin de sine reporterul si chicoti scurt dupa aceea. Tim zambi oarecum discret, gandindu-se ca poate chiar avea sa fie pierdut fara cel de langa el. Se obisnuise mult prea mult cu prezenta brunetului ca sa se gandeasca ca va fi vreo dimineata in care sa se trezeasca singur in pat.
- Azi am ceva treaba, spuse Dave si se departa usor de saten, rezemandu-se de blatul de bucatarie din marmura neagra. Tim ingana pozitiv ceva apoi isi concentra atentia asupra tigarii ce o aprinse. Deschise geamul, lasand aerul rece sa patrunda in apartament, apoi spuse, eliberand fumul din plamani:
- Ce?
- Am de gand sa... spuse nesigur. Vreau sa mai cercetez putin cazul "Rose". Cum statea cu spatele, Tim isi masca bine uimirea cat si teama ce o resimtise cand Davis pronunta cuvintele acelea. De fiecare data cand aducea vorba despre asta se simtea subjugat de temeri si neputinte.
- Aah... Aha, bolborosi cu vocea tremuranda Tim, tragand un alt fum din tigara. O lasase sa ii cada din mana in chiuveta, apoi deschise apa pentru a o stinge si o arunca la cosul de gunoi. Opri cafetiera si turna lichidul fierbinte in doua cesti. Tacerea se prelinse intre cei doi si se simtea stinghereala cu care abordau subiectul "Rose". De parca ar fi vorbit de vreo fosta amanta de-a lui Davis; era, de fapt, cam acelasi sentiment. Satenul ar fi vrut sa ii spuna ca mai bine renunta la ideea lui ticnita legata de trecutul sau, dar isi inabusi gandurile intr-un oftat pe care nu putu sa-l retina.
- Tim? spuse cu o voce stinsa Davis si lua in mana un mar, jucandu-se nervos cu el. Tim isi intoarse capul spre el, zambind la fel de retras si ingana un "da" scurt.
- Daca tu vrei... Pot sa nu mai cercetez asta, dar...
- Shh... spuse satenul asezandu-si degetul aratator peste buzele brunetului ca un fel de sigiliu. Zambi natural si degajat si ii spuse, punandu-si, instinctiv, capul pe pieptul barbatului:
- E ok, nu ma deranjeaza asa tare. Si asa esti un incapatanat si faci tot ce vrei tu. Davis chicoti usurat si ii prinse corpul lui Tim in brate apoi ii ridica capul si ii presa buzele cu ale sale. Trasa o linie umeda de-a lungul buzelor lui Tim, facandu-l sa-si deschisa doritor gura apoi muschiul gurii sale se lansa intr-un joc patimas cu cel al gurii lui Tim.
- Exact. Si acum te vreau pe tine, spuse zambind lasciv Davis si isi prelungi mainile pe spatele satenului, facandu-l sa tresara usor si sa ofteze scurt de placere cu respiratia intretaiata. Tim zambi iubitor si isi agata rapid mainile de gatul barbatului, zdrobindu-i buzele cu un sarut aproape salbatic. In acele momente parea ca Tim nu mai rationeaza cu toata luciditatea lui si se lasa purtat de acel val de fiori ce il aduceau tot mai aproape de corpul lui Davis. Instinctiv, Davis il ridica pe Tim bratele sale, satenul prinzandu-i talia puternic cu picioarele sale, apoi isi facu loc spre canapea, asezandu-se lent pe aceasta. Buzele pofticioase ale brunetului incepura sa cerceteze pielea iubitului sau, cu o dorinta coplesitoare si o pasiune aproape nebuneasca. In aceeasi situatie se afla si Tim, care, nerabdator si exaltat, trase de bluza lui Dave cu indemanare pana cand ii descoperi pieptul bine facut. Se lasa in jos cu saruturi pe pectoralii lui, explorand tainic dulceata si fragezimea pielii acestuia. Brunetul, incantat de jocurile naive ale iubitului sau se concentra asupra dezbracarii lui Tim si scapa rapid de toate hainele de pe el.
- Ah, cum de mereu reusesti sa ma lasi gol? spuse amuzat satenul ca mai apoi chicotul sa ii fie oprit de un sarut scurt si apasat.
- E vina ta. Numai vazandu-te si ma aprind, raspunse brunetul, lingandu-si lubric buzele voluptuoase si pline ce au fost apoi acoperite de buzele lui Tim. Mainile lui Tim desfacusera iute pantalonii lui Davis, indepartand si boxerii pentru a-i lasa organul erect eliberat de presiunea panzei.
- Haide, mai repede... spuse tremurand de placere Tim, inca tinandu-si buzele lipite de ale brunetului.
- Ti-am mai spus ca daca continui asa te va durea, ii spuse cu o figura grijulie Davis. Tim, parca neauzindu-l pe acesta ii prinse cu putere soldurile in stransorea pulpelor sale, incepand sa isi miste bazinul excitat. Davis ofta si el de placere si se lasa manat de instincte, patrunzandu-l pe Tim care se arcuise bland sub greutatea corpului masiv al brunetului. Cand isi deschise ochii, Tim insa fu paralizat de imaginea ce o descoperi: nu mai era chipul iubitului sau Davis. Era un demon a carui dinti se infruptau din carnea lui delicioasa si care parea ca ranjeste sardonic, vazandu-l in acea suferinta. Tim tresari speriat si clipi des, apoi imaginea disparu; deasupra lui se afla Davis ce se adancea in el lent si atent si ii zambea iubitor, sarutandu-i in acelasi timp pieptul sau agitat din cauza respiratiei sacadate.
- Esti bine? spuse cu o voce stinsa de placere Davis, temandu-se ca Tim sa nu resimta placerea. Insa pe chipul lui Tim nu era nici o urma de durere, ci avea o figura asemenatoare cu a unui om pe langa care a trecut moartea insasi. Satenul inghiti in sec cu greu si isi relaxa corpul, zambind si dand afirmativ din cap. Simti apoi valurile de placere provocate de miscarile puternice ale lui Davis si in scurt timp uita de el si de teama ce se instalase in interiorul sau.

*

Soarele se rafrangea in fascicule palide de lumina asupra intregii cladiri. In interiorul incaperii largi Davis se uita peste acele hartii, insa mintea lui zburda prin ungherele intime ale mintii sale. Ofta zgomotos, zambind impresurat si isi spuse ca pentru el:
- Am impresia, domn' jurnalist, ca te-ai aprins cam tare dupa editoras. Rase tot pentru propria sa constiinta apoi inlatura acea distragere din mintea lui si se concentra asupra datelor. Isi indrepta automat privirea spre geamul larg, vazand ca e trecut de ora pranzului. Iarasi sfarsise sa stea cu orele prin anticariate, cautand niste hartii vechi si prafuite. Inghitise atat de mult praf in ultima luna inca nu s-ar fi mirat ca atunci cand tusea sa fi eliberat vreun nor de colb de prin traheele lui. Deschise mai multe dosare simultan, cercetandu-le fugitiv pe fiecare, apoi le aseza in maldarul din dreapta sa, aproape aruncandu-le. Prinse alte cateva dosare, repetand procesul de verificare si, cand ajunse la ultimul, descoperise ceva interesant. Era o plangere depusa la politie in cazul incendiului de la Rose park school. Trase dosarul in fata sa si citi cu febrilitate cuvintele, simtind cum corpul ii este impinzait de fiori reci. Fiind concentrat asupra documentului deodata auzi cum geamul este deschis si jaluzelele incep a flutura dement. Isi intoarse distras capul, gandindu-se ca poate cineva dechise geamul insa nu vazu pe nimeni. Se ridica si se uita curios in jur, insa nu vazu nimic. Era aceeasi liniste neclintita specifica acelui loc si nimic nu parea ca vrea sa o deranjeze. Ofta deranjat si inchise geamul, apoi mai arunca o privire intregii camere. Era la fel de linistita si prafuita. Clipi si ofta din nou la fel de profund, apoi se aseza pe scaun. Cand isi trecu privirea peste dosarul ce il lasase deschis ochii lui se marira si buzele se crispara intr-o incercare de a explica ceea ce se intampla; in locul foii cu plangerea zacea in aceeeasi pozitie o foaie alba, pe care scria neingrijit si rotunjit: "PLEACA! NU ESTI BINEVENIT!". Barbatul apuca usor tremurand foaia, simtind cum frica il injunghie si vrea sa-l conjuga, insa, scuturand rapid capul, analiza si celelalte foi. Plagerea disparuse; de parca nu fusese acolo, foaia ce reprezenta poate o alta dovada pentru caz se dizolva. Ce era mai ciudat era mesajul primit. De la cine era? Cine nu il voia acolo? Sa fi fost aceea Rose?

*

Tim rase amuzat atunci cand dadu peste umbrela ce zacea prin sufragerie. Se apucase sa faca curatenie in lipsa lui Davis si tocmai isi amintise cum iubitul sau incercase sa rapuna fortele ciudate ce daramau chestii cu o singura umbrela si o fata crispata de frica. Puse umbrela in cuier la locul ei si incepu sa fredoneze, dand drumul la apa calda pentru a spala vasele. Lua buretele si il inmuie in pasta roz de detergent, facand spuma. Zambi copilaros la vederea acelei chestii albe, amintindu-si cum statea cu bunica sa si se juca cu mainile in apa. Bunica sa; oare ce facea Gwendolin? Se mai gandea oare la incidentul din acea noapte? Trecusera aproape doua luni de cand isi parasise batranii si peste doar doua zile avea sa se intoarca la munca. Decisese sa ii sune imediat ce termina cu vasele pe care incepuse sa le spele atent. Ii placea sa faca curatenie, il linistea cumva si il propulsa in gandurile sale. De fiecare data cand facea curatenie reusea sa rada singur, amintindu-si de anumite situatii. Incepu din nou sa cante si lasa vocea sa propage versurile cu usurinta. Avea o voce melodioasa, deloc falsa, ba chiar lucrata. Cand era mic profeoara lui de muzica ii propuse sa se faca artist. Stia sa cante si la pian; luase lectii de la cinci ani pana pe la zece ani si inca se descurca. Continuandu-si treaba si cantand, acesta nici nu baga in seama sunetul usii care se deschise. Davis isi lasa paltonul, ce era oricum descheiat, in cuier si se descalta, trecand prin vestibul spre sufragerie. Auzi cantecul lui Tim si se uita la el din pragul usii, apoi mototoli foaia ce o tinea in mana si o arunca la cos, in drum spre spatele satenului.
- Hei, dragoste, spuse cu o tonalitate ferma si dulce. Tim se intoarse, usor surprins, si il saruta pe buze, replicandu-i:
- Buna. Ce faci? Tonul baiatului era unul vesel. Tocmai din acel motiv Davis decisese ca nu era bine sa ii povesteasca ce se intamplase cu el in anticariat. Era inca ingandurat si fara nici un fel de raspuns la toate intrebarile ce pluteau undeva in constiinta sa, insa incerca sa le ignore.
- Bine, tocmai am ajuns. Afara e asa cald si frumos.
- Mhm, superb! Ar trebui sa iesim, ce zici? spuse Tim la fel de voios. Desi parea atat de fericit ca i-ar fi sarit in brate brunetului era de fapt un fel de aparare inconstienta pentru a nu-si aminti de imaginea ce ii aparu in fata ochilor in timp ce facea dragoste cu Davis. Nici nu vru sa-si puna intrebarea daca era real sau era doar o plasmuire a imaginatiei lui; voia sa lase asta in urma.
- Da, e o idee geniala. Hai, du-te si te imbraca. Termin eu cu vasele.
- Bine. Dar "a termina" cu ele sper ca nu inseamna sa le spargi.
- Chiar asa de incapabil iti par? spuse Davis cu o figura teatrala plina de stupefactie.
- Oh, din contra! Cand iei umbrela in mana esti cel mai fioros barbat! ii spuse zambind jucaus satenul si scoase limba la el copilaros. Davis rase usor si se simti deodata mai ususrat; Tim macar ii lua gandul de la orice i-ar fi distras atentia. Peste jumatate de ora cei doi ieseau din apartament, tinandu-se de mana si coborara scarile, luand-o la pas pe strazile ude. Inca nu stiau spre unde mergeau, avand in vedere ca se insera, insa asta nu reprezenta o problema: erau impreuna si se simteau perfect in compania celuilalt.