[Yaoi] Memories

[Sushi]

Memories este un fic marturisire. Povestea va fi din perspectiva ambelor personaje. Fiecare capitol va incepe cu o formula de genul „ Hey Ash, mai stii... sau... Buna Dy, inca ma gandesc la... si se termina cu cateva replici intre cei doi. Trebuie sa spun ca dialogul care apare inainte si dupa ghilimele este cand cei doi sunt impreuna, deci dupa un timp de la actiunea petrecuta in povestire.

Limita de varsta:+16( vor fi capitole si + 18)
Observatii cu privire la continut: -
Tip de comentariu solicitat: Avansat
Numar de capitole: 16-18


Capitolul I (Dylan)


- Hei Ash. Sti mai amintesti ziua in care ne-am cunoscut? Te-am urat din prima clipa si credeam ca nici tu nu ma simpatizezi.

Stau pe scaunele din spate alea autobuzului impreuna cu prietena mea Antonia. Nu eram impreuna, dar ne prefaceam pentru ca ne amuzam copios pe seama fetelor si baietilor din liceu. Era jocul nostru preferat, impreuna si totusi in cautarea iubirii. N-am de gand sa neg faptul ca o iubesc pe Antonia, o iubesc ca pe o sora si ea ma iubeste pe mine ca pe un frate mai mare.
Fata imi da la o parte suvitele de par saten ce-mi cadeau pe chip si ma intreaba daca sunt bine. Aveam un oarecare sentiment straniu, de parca ceva rau se va intampla, dar nu-i puteam spune asta. O privesc in ochii si-mi vad reflexia in minunata ei privire calda. Si dau dupa ureche o suvita de par roscat spunand-ui ca o iubesc. Si ea imi spune acele cuvinte, ma simteam bine in preajma ei, parca eram un intreg. Eu si ea vom fi mereu impreuna, nu ca un cuplu, ca o sora si un frate. Ochii ei albastrii au o sclipire ciudata. Afiseaza un zambet gingas si imi spune ca se plictiseste de moarte si ca vrea sa jucam un joc.
- Adevar sau provocare?
Urasc jocul asta si ea stie foarte bine asta, cat demult poate sa ma scoata din sarite fiinta asta in doar cateva momente.
- Chiar vrei sa ma enervezi. Aleg adevar.
As fi ales provocarea, dar de obicei ma punea sa ma dau la vreo tocilara sau ceva de genul si azi nu avea chef de asta. Fata zambeste pervers si se apleaca pentru a-mi sopti ceva la ureche. Simt cum sangele imi urca in obraji cand aud intrebarea ei. O privesc asteptand sa aud o replica de genul „ doar glumeam” , dar nu a spus-o.
- Ce te-a apucat sa ma intrebi asta. Bineinteles ca nu, nu sunt interesat de asa ceva. Hai sa coboram, mai bine am merge pe jos.
Am mers alaturi de roscata pe jos inca doua strazi pana sa inceapa ea sa ma intrebe daca nu am simtit vreodata ca vreau sa fiu cu un baiat. I-am raspuns cu nu la toate intrebarile care erau legate de posibilitatea ca eu sa fiu interesat de o persoana de acelasi sex. Totusi, acum ca a deschis ea acest subiect, ar putea fi adevarat. Sau ar putea sa nu-mi placa nici fetele, nici baietii. Oare exista non-orientare sexuala, nu prea cred. Nici o data nu am fost indragostit, nici de o fata nici de un baiat, deci nu am de unde sa stiu ce orientare am. La urma urmei am doar 17 ani, desi am sarutat si fete si baiati nu am simtit nimic special. Cand sarutat fetele puteam simtii pasiunea lor, dar eu era rece. Cand sarutat baietii era diferit, imi era intr-un fel scarba, poate din cauza principiilor. Nu mi se parea mare lucru un sarut, dar sa faci sex cu un barbat e dea dreptul oribil, scarbos si impotriva religiei.
O vad pe Antonia cum incepe sa alerge spre soseaua mare pentru a trece inaintea mea. Abea se facuse verde si nu trebuia sa se grabeasca, dar ea avea o obsesie sa treaca strada inaintea mea apoi sa-mi strige sa ma grabesc. Uneori se comporta de parca ar fi inca in scoala generala, sau chiar la gradinita, era inocenta si credula.
O motocicleta se apropia de intersectie, o masina veni cu viteza din partea stanga si lovii in plin motocicleta. Soferul masinii pierde controlul mergand direct spre Antonia. Oamenii din jur au inceput sa strige la ea speriati, dar ea era impietrita. Mi-am aruncat rucsacul fugind cat puteam de repede spre ea, nu era prea departe. Cand eram aproape am sarit si am impins-o din fata micutei masini inainte sa o loveasca, dar eu nu am mai avut timp sa ma feresc. Simt cum zbor prin aer apoi ma izbesc de ciment. Roscata a venit la mine, o puteam vedea desi era in ceata, eram inca lucid si ea plangea. Mi-am ridicat mana si am asezat-o pe obrazul ei, eram plin de sange pe maini si acum si ea era patata.
- Urasc sa te vad plangand, eu…
Mana imi cade si ochii mi se inchid. Sunt atat de obosit.
Auzeam voci care nu ma lasau sa dorm deschid ochii observand privirea Antoniei si un tavan alb. Prima mea impresie era ca sunt la scoala, dar o durere cumplita de cap m-a facut sa-mi amintesc tot. Fata mi-a sarit in brate. Simteam cum lacrimile ei imi uda pijamaua alba de spital pe care o purtam. Roscata s-a ridicat, cu lacrimi in ochii, si mi-a dat o palma care mi-a intors capul la 90 de grade.
- Nu sunt destul de ranit.
Fata se intoarce si iese plangand din salon. Stiam de ce reactioneaza asa, se simtea vinovata de ceea ce am patit, dar nu ea mi-a cerut sa sar in fata masinii pentru ea. M-am ridicat in capul oaselor privind usa ce se trantise cu cateva secunde in urma. Oare cat de prost se simtea pentru cele intamplate. Sper ca nu crede ca o voi uri. Cum as putea sa o urasc pe ea, este speciala pentru mine, mereu a fost precum o sora, chiar si mama tine mult la ea si nu o va invinovatii.
- Chiar nu ai noroc la femei pustiule. Apropo eu sun Austin, cred ca am fost prinsi in acelasi accident, ce coincidenta placuta.
Am vrut sa-l intreb la ce se refera, dar usa s-a deschis si mama a intrat plangand in salon. A venit langa patul meu si mi-a luat mana intre mainile sale in timp ce ma privea ingrijorata. Am deschis gura dorind sa-i spun ceva, dar ea s-a ridicat si m-a imbratisat incepand sa planga si sa suspine tot mai tare. Ma simteam bine asa ca intelegeam de ce face atata caz, nu ma durea nimic, nu simteam nimic. Atunci parca mi s-a aprins o luminita, nu imi mai simtea deloc picioarele, sau mainile, parca era paralizat.
- Mama, de ce nu simt nimic?
Vocea imi era ragusita. Ma temeam de raspunsul pe care il puteam primii de la femeie, ma temeam ca voi ramane paralizat pe viata. Femeie imi pune mana pe fata incercand sa ma linisteasca, dar gestul ei ma speria mai mult decat adevarul. O aud cum ofteaza adanc spunand ca m-am ranit foarte grav, imi spunea ca doctori au facut tot ce au putut, dar mi-a ramas o cicatrice urata. Raman cu gura cascata in timp ce Austin rade ca un isteric in patul apropiat.
- Tu vrei sa ma omori femeie, eu ma tem aici ca am ramas paralizat si tu-ti faci griji pentru un semn. Cu ce am gresit sa am asa o mama?
Austin continua sa rade ceea ce a facut-o pe mama sa se desprinda de mine si sa-si indrepte privirea spre el. Atunci am observat ca mama nu purta decat un kimono de karate, si parul saten ii era prins intr-o coada la baza gatului. Probabil ca s-a intors la predat, imi placea mult sa lucreze cu copiii. Austin o privea atat de atent incat ma speria, ochii lui negri au tintuit-o pe femeie, aceasta statea nemiscata. Baiatul isi da la o parte o suvita de par brunet si ii zambeste mamei.
- Buna ziua doamna Anthony. A trecut ceva timp de cand nu a-ti mai venit pe la garaj, nimeni nu ne-a mai impins de la spate asa cu faceati dumneavoastra.
Mama parea trasnita de fulger, ochii ei emanau o tristete apasatoare. De ce il priveste asa pe el, de ce ii pasa asa de mult de el? Eu sunt copilul ei, a venit aici la mine nu la ciudatul ala. Mama se indeparteaza de patul meu si se apropie de el, ii pune mana pe par si il mangaie asa cum facea si cu mine cand eram mic. Nu-i corect, mie imi spune ca sunt prea mare pentru a ma mangaia pe par, dar Austin e doar un copil. Era gelos, sau poate chiar il ura pe baiatul ala, uram privirea pe care i-o arunca mama, uram modul in care el ii zambea.
Nu am auzit nimic din conversatia lor, eram prea ocupat sa-i gasesc defecte tipului, dar nu am reusit, era perfect, poate doar vanataile si zgarieturile de pe fata, dar vor disparea. De ce nu poate sa-i ramana si lui un semn in urma acestui accident? Snainte sa pot sa o rog pe mama sa mearga sa-mi aduca ceva de baut a intrat in camera o asistenta care spunea ca putem pleca chiar azi, dar trebuie sa vina cineva sa-l ea pe Austin. Baiatul a privit spre piciorul lui drept care era pus in ghips si nu se putea misca. Ei bine, macar defectul acesta va fi pentru o luna si ceva.
- Va sta la mine, oricum nu se va putea duce la cumparaturi in starea in care este.
Nu-mi vine sa cred, mama nu gandeste deloc, tocmai l-a bagat pe ala in casa noastra. Asistenta o priveste putin ciudat, dar nu la fel de ciudat ca mine, si ii spune sa o urmeze pentru a semna iesirile din spital.
Mama iese impreuna cu asistenta ramanand doar eu si brunetul care imi zambeste. Uit de varsta pe care o am si ii spot limba spunand-ui sa nu-mi mai zambeasca in viata lui pentru ca nu-mi place fata lui. Acesta imi arunca un zambet cuceritor si imi spune ca sunt precum o pisicuta, una foarte draguta. Simt cum obrajii imi iau foc asa ca ma intorc pe o parte mormaind ca sunt obosit. Oficial chiar il urasc pe baiatul asta, abea astept sa i se vindece piciorul pentru a disparea complet din viata mea, dar inainte de asta sa aflu ce legatura are cu mama.

- Ce tot spui pisicuto te-am placut din prima clipa, acum treci inapoi in pat, e prea devreme.
M-am strecurat in pat, in bratele lui si mi-am pus capul pe pieptul lui, nu-mi vine sa cred ca-l iubesc pe cel pe care l-am urat.
- Ma bucur ca am avut acel accident.
L-am auzit chicotind la replica mea si i-am simtit inima batand. Sl iubeam, desi nu i-am spus niciodata asta el stia , i-am dovedit de multe ori ce simt pentru el.

[AbiiShu']

Hmm cu ce sa-ncep... In primul rand acea 'non-orientare sexuala', cum ai spus tu, se numeste asexualitate dar din cate stiu eu e foarte rara. Daca ai nelamuriri legate de orientari sexuale, la mine trebuie sa apelezi! Acum revenind la fic: pe parcursul cititului am avut o ciudata senzatie de deja vu, asemanator ficului tau am avut si eu un vis. Singura nelamurire pe care o am este cum si de unde au ajuns sa se cunoasca mama lui Dylan si acel tip (imi cer scuze dar nu i-am retinut numele, daca l-ai mentionat..), dar stiu ca voi afla. As fi vrut mai multe detali despre relatia lor dar stiu ca si asta se va afla pe parcurs... Ai avut cateva mici greseli de tastare dar cea care a iesit cel mai mult in evidenta a fost:

[...] mi-am pus pieptul pe capul lui [...] , cred ca ar fi trebuit sa fie invers, cu capul pe pieptul lui

Cam atat am avut de zis revin cand aduci nextul deci multa bafta si nu uita sa ma anunti, te rog!

[Peppers]

Aw, ce fic frumusel! Deci imi place ideea, destul de draguta, dar nu-nteleg o chestie -ca-s grea de cap-: cum a fost implicat Austin in accident? Adica el era motociclistul? Sau cum? Asa, lasand asta de-o parte, mi se pare interesant faptul ca Austin o cunoaste pe mama lui Dylan si ma-ntreb ce-a continuat dupa ce merge Ash la Dylan acasa *si sa nu-mi spui ca n-o sa scrii scenele alea...*. Greseli nu sunt asa multe, cateva, la introducere mai bine puneai "Hei, Ash, iti mai amintesti ziua in care ne-am cunoscut?", fiindca pe-aici exista cazul Vocativ si se adauga niste virgulite . Am mai vazut acel "pisicut-o" si nu cred ca nu stiai ca se scrie "pisicuto", ce-i drept, multi suntem tentati sa scriem asa, dar fa diferenta, "o" nu e pronume, ci e articol, nu-i ceva gen "žda-o" . Si cam ai gresit pe la sfarsit, din neatentie, ai scris ca se-asaza cu pieptul pe capul lui si cred ca-i invers xD, cam atat ar fi. Bun, sper s-aduci next-ul curand fiindca-mi place mult acest fic, spor la scris si te-as ruga sa m-anunti cand vii cu nextul *hugs*.

[Sushi]

Multumesc mult de commuri fetelor. Am adus nextul.
P.S. Am corectat cele doua greseli de la sfarsitul capitolului.

Capitolul II ( Austin)


- Doamne, Dylan, ce mi-ai facut? Inca ma gandesc la primul nostru sarut, a fost minunat.

až Nici nu intru bine cu capera ca micuta pisicuta isi face aparitia tot incruntat. Arata asa de bine cand este suparat, tot ce face imi aminteste de o pisicuta ce-si ascunde cu greu ghearele.
- Te pot ajuta cu ceva micuta pisicuta?
Baiatul se face rosu la fata si imi spune ca numele lui este Dylan nu pisicuta. Ochii lui verzi ma faceau sa cred ca stau intins pe o pajiste in mijlocul pustietati. Era frumos, dar era fiul sefului meu. Ar fi un joc periculos, daca ma ating de el si afla Damian, tatal lui, sunt terminat.
- Bine atunci. Cu ce te pot ajuta micul meu Dy?
- Vreau DVD-ul despre care vorbeai cu mama, vreau sa vada¦
- Nu.
Baiatul clipi de mai multe ori fiind sigur ca nu auzise raspunsul meu. I-am facut semn sa se apropie, dar acesta ramase nemiscat aproape de usa intre-deschisa. Am vazut o expresie ciudata pe chipul sau, confuzie, ura si durere. Era confuz pentru ca l-am refuzat, ura era mereu pe chipul lui cand ma privea, iar durerea se explica pentru ca avea inca dureri de picior cand mergea prea mult.
- Stai in casa asta de o luna, piciorul iti e aproape vindecat! N-ai de gand sa mai pleci?
Am inceput sa rad vazand-ul pe baiat cum ridica tonul si gesticuleaza din maini. Copilul asta nu intelege ca eu nu mai plec niciunde si ca voi ramane aici definitiv. Oricum, Damian nu suporta sa stie ca fac zilnic 20 km pana la munca.
Ma ridic de pe pat apropiindu-ma de baiat. Acesta se da inapoi ,pana ajunge sa se lipeasca de perete, si ma priveste cu teama. Mi-am ridicat mana iar acesta a inchis ochii crezand ca-l voi lovi. Cobor usor mana apucand o suvita din parul lui saten si incep sa ma joc cu aceasta. Chipurile noastre era doar la cativa centimetri, ochii lui s-au deschi si ma privea socat. Nu mai era suparat, nici nu ma privea cu ura. Poate era doar parerea mea, dar parea sa vrea acelasi lucru ca mine. Greseala sau nu, tanjesc de o luna la momentul in care il voi saruta. Imi propriu tot mai mult chipul de a lui, dar inainte sa-l sarut acesta ma impinge si iese in fuga din camera. Cred ca pisicuta vrea sa ne jucam, nu stie ca tocmai a intrat intr-un joc pe care nu-l poate castiga.
Ma trantesc pe pat cu mainile asezate sub cap, mai sunt doua ore pana vom fi doar noi doi. Camelia si Damian au de gand sa plece pentru cateva ore la o petrecere organizata de un sponsor al firmei. Am fost si eu invitat, dar am refuzat pentru ca doream sa ma odihnesc dupa cursa. Acum trei zile mi-au scos ghipsul, ieri am intrat pe pista, am calcat stramb si mi l-am luxat. Ce pot spune, sunt o persoana foarte ghinionista.
Doua ore mai tarziu ma aflu in fata usii pisicutei. Ca o scuza a venirii mele am adus DVD-ul pe care mi-l cerea in urma cu ceva timp. La inceput pun mana pe clanta hotarat sa intru fara a bate, dar ma razgandesc. Bat incet in usa asteptand un raspuns. Il aud cum striga ca nu este gata inca. Deci nu m-a primit atunci voi intrat asa cum mi-am pus in cap de la bun inceput. Imediat ce intru-n camera baiatul tresare varsand pe el un lichid maroniu.
- Ce dracu cauti in camera mea? Uite ce am facut din cauza ta! Am varsat tot lapticul cu cioco pe mine.
Isi bate joc de mine, tocmai a spus laptic si cioco, credeam ca are 17 ani, nu 7. Dy statea nemiscat pe pat privindu-ma cum ma apropii tot mai mult de pat apoi las DVD-ul pe noptiera si ma asez pe marginea patului.
- Am venit sa ti-l aduc, dar vreau ceva in schimb.
Acesta ridica o spranceana asteptand sa continui, dar in loc de asta ma duc langa el apucand de tricou. In cateva secunde baiatul a ramas fara tricou. Ma asteptam sa inceapa cu protestele, dar era prea socat si speriat pentru asta. Mi-am asezat o mana dupa capul baiatului si l-am tras mai aproape de mine. Obrajii lui capatasera o nuanta rozalie, era atat de frumos, atat de perfect. Mi-am unit buzele a ale baiatului intr-un scurt sarut, apoi m-am ridicat pregatit sa plec. Am facut o greseala ca am venit nu trebuia sa fac asta, m-am apropiat prea mult.
Ma indreptam spre usa cand am simtit cum Dy ma prinde strans de incheietura. Doream sa-l privesc in ochii, dar imi era teama de ura pe care o puteam vedea in ei. Acesta m-a tras putin de mana facandu-ma sa ma intorc spre el. Privirile noastre s-au intersectat, ochii mei erau plini de tristete, dar ai lui era imposibil de descifrat. Nu vedeam ura, sau rusine, nici macar teama ce-am vazuto la inceput. Pisicuta s-a ridicat pe varfuri lipindu-si buzele de ale mele. Probabil ca e doar un vis, macar asa nu am facut inca nici o greseala. Åži, daca tot e un vis, de ce sa nu ma bucur de el pana la capat. Limba mea facea contur buzelor sale asteptand ca acesta sa o primeasca. Am putut observa in ochii lui ezitare, mi-am pus o mana pe fata lui, iar cealalta dupa talia baiatului si l-am lipit de mine. Obrajii lui erau acum cu adevarat rosii. L-am muscat usor de buza de jos facand-ul sa scoata un geamat scurt si sa-si desprinda usor buzele. Limba mea se plimba lenesa prin lacasul lui umed invitand-o pe a lui la acelasi joc.
Am rupt usor sarutul impingand-ul pe baiat pe pat si asezandu-ma langa el. Stateam la o mica distanta, dar l-am observat tremurand de frig asa ca m-am apropiat de el si l-am strans la piept.
- Ar trebuii sa iti iei un tricou pe tine.
- A cui e vina ca am varsat lapticul? Oricum, sa nu ma mai saruti niciodata.
- De ce? Nu ti-a placut? Si, daca ma gandesc bine, tu mai sarutat pe mine a doua oara.
Acesta isi ascunde capul in pieptul meu mormaind un až Taci si iesi acum din camera meaa. Daca mi-ar fi cerut cu adevarat asta poate as fi iesit doar pentru a vedea ca as face ori pentru el, dar ma tinea strans in brate. Nici daca-s vrea nu as putea pleca, dar nu vreau.

- Nu a fost un sarut asa minunat, m-ai muscat de limba.
Pisicuta mea se chinuia de ceva timp sa-si lege cravata pentru a merge la nu stiu ce interviu. Ma uit la el cum trage de cravata aia de parca ar dorii sa o rupa pentru a scapa de ea. Ii fac semn sa vina spre mine si incep sa-i fac nodul cu miscari lente si precise.
- Stii, te-am muscat de limba si cand plecam de la garaje, si in noaptea aia canda¦
- Taci! Doamne, iesti un pervers, unul foarte mare.
- Daca spui tu ca e mare asa trebuie ca e, totusi tu ai simtit.
Dy s-a ridicat repede de langa mine indreptandu-se spre usa. Strig dupa el un až te iubesca asteptand vesnicul až si eua care nu intarzie sa apara. Ma intreb cand imi va spune si el acele doua cuvinte. Mi-a demonstrat asta, dar as vrea sa-l aud spunand, recunoscand.

[MiraA]

Salut...am zis sa dau o raita pe aici sa vad ce mai e nou. Si uite asa am dat de ficul tau. Fac o marturisire: de obicei astept sa se stranga vreo trei, patru capitole inainte de a ma apuca de citit, dar eram curioasa.
Pentru inceput imi place titlul. E simplu, dar imediat ce citesti prima propozitie, ii intelegi profunzimea. De asemenea, imi place cum iti incepi si cum iti sfarsesti capitolele. E ceva nou si noutatea prinde.
Iti atrag atentia la timpuri: uneori folosesti prezentul, alteori trecutul. Alege unul si mergi cu el pana la capat. E mai usor si vei evita eventualele confuzii care se pot crea.
Cu naratiunea stai bine, descrierea la fel (uneori poti sa insisti pe ea, dar asta depinde de tine). Cat despre dialog, incearca sa-l dezvolti mai mult si sa faci replicile mai lungi. Asa conversatiile dintre ei o sa para reale.
Oricum, astea se rezolva de la sine si in timp (daca iti dai interesul si daca vrei sa evoluezi). Toti ne-am lovit de ele si inca de lovi, (cel putin eu stiu sigur ca o fac).
Imi place cum decurg lucrurile intre cei doi. Poate te-ai miscat un pic cam repede, dar (ciudat) nu ma deranjeaza. Chiar daca personalitatiile lor nu sunt foarte bine conturate, sunt sigura ca peste cateva capitole personajele vor fi individualizate asa cum trebuie (esti abia la al doilea capitol, deci chestia asta este de inteles).
Abia astept sa vad ce se intampla mai incolo si cum va evolua relatia dintre cei doi. Poop si multa bafta la scris

[AbiiShu']

Am sosit, scuze de intarziere si mersi ca m-ai anuntat, sper s-o faci si in continuare!
Iti ador ficul, imi place modul in care se desfasoara totul. Totusi, nu inteleg de ce regreta dupa ce l-a sarutat, inainte de asta era asa sigur pe sine si pe ceea ce va urma. Mi-a placut ca Dylan a fost cel care a pornit al doilea sarut iar Austin l-a adancit. De asemenea, am observat ca tipul este foarte 'viclean', in sensul ca a asteptat ca mai intai sa plece parintii lui Dylan iar apoi sa 'atace'. Vad ca mergi cu povestea lor, de la prima 'intalnire' apoi primul sarut, acum va urma prima noapte? xD
Multa bafta in continuare si nu uita sa ma anunti cand postezi nextul, te rog!

[Storymaker]

Titlul e in engleza, textul in romana. Parca chestiunea asta era interzisa. Suna chiar atat de rau "Amintiri", sau oare limba romana este prea urata pentru a te putea descurca cu ea?

Asta este cea mai mare slabiciune a ficului tau: "Fiecare capitol va începe cu o formulă de genul „ Hey Ash, mai ştii…” sau „ Bună Dy, încă mă gândesc la...”

demult=de mult. Altfel se intelege ceva total aiurea "Urăsc jocul ăsta şi ea ştie foarte bine asta, cât demult poate să mă scoată din sărite fiinţa asta în doar câteva momente."

Aici ai sarit de la un timp la altul pre brusc:"Mi-am aruncat rucsacul fugind cât puteam de repede spre ea, nu era prea departe. Când eram aproape am sarit şi am împins-o din faţa micuţei maşini înainte să o lovească, dar eu nu am mai avut timp să mă feresc. Simt cum zbor prin aer apoi mă izbesc de ciment."

Mult prea rapid se ntampla toate, nu? Melodicitatea propozitiei e compromisa. Nu mai face fraze asa lungi, ci descompune in mai multe propozitii: "O aud cum oftează adânc spunând că m-am rănit foarte grav, îmi spunea că doctori au făcut tot ce au putut, dar mi-a rămas o cicatrice urâtă."

Femeia-nu "Femeie": "Femeie îmi pune mâna pe fată încercând să mă liniştească, dar gestul ei mă speria mai mult decât adevărul." speria---> inspaimanta

Si multe alte greseli si probleme la care nu o sa stau.

Concluzia: Textul trebuie re-vazut si imbunatatit. Scrie cu sufletul, nu cu mana, dar, ma rog...
Incearca sa detaliezi mai mult si sa pui accentul pe sentimente pentru ca personajele sa nu para papusi. Intr-un fic, ce-o fi, trebuie sa ai grija ca cititorul sa se identifice cu cel putin un personaj. Tu te identifici cu cineva?

Bafta!

[Reveuse]

Înainte să încep să comentez trebuie să mărturisesc că nu am citit până la capăt. Ce am citit îmi ajunge totuşi pentru a-ţi da câteva sfaturi.
În primul rând, aşa cum a zis şi Storymaker (btw, am trăit ziua în care Storymaker comentează yaoi!), titlul e în engleză şi textul în română. Nu m-ar deranja aşa tare, dar titlul ăla e banal. Faptul că e în engleză evidenţiază asta şi titlul e important pentru că e primul contact pe care îl ai cu textul. Dacă nu m-ai fi invitat să comentez, nu aş fi intrat aici pentru că titlul nu mă atrage. Limba ta nativă e mult mai ofertantă din punctul ăsta de vedere, puteai găsi ceva interesant în română pentru că -aşa îmi închipui- o vorbeşti mai bine ca pe engleză.
Trecând de titlu, sper că nu te-ai apucat de ficul ăsta lăsându-l baltă pe primul doar pentru că ţi-am comentat capitolul (nu de alta, dar m-aş simţi prea arogantă ştiind că am puterea asta). Comentez ca să-ţi îmbunătăţeşti stilul şi ficul, nu să o iei de la cap. Dacă merge se va vedea în capitole. Nu e bine să te apuci de mai multe. Îţi spun din proprie experienţă că le vei abandona, dacă nu pe toate, măcar pe majoritatea.
Un alt lucru pe care aş vrea să-l punctez e că ai extrem, dar EXTREM de multe greşeli (fie de tastare, fie de ortografie). Uită-te de două-trei, poate patru ori peste capitol înainte să-l postezi şi să-l proclami variantă definitivă. Indiferent cât de bun ar fi textul, o cratimă pusă greşit distruge tot şi deja eu, cititor, nu-mi mai închipui nimic din ce descrii tu acolo, ci încep să vânez greşeli.
De asemenea, ai şi multe repetiţii; de exemplu, cuvântul "pisicuţă" pe care ai simţit nevoia să-l scrii de trei ori în două rânduri (şi nici măcar o dată nu mi s-a părut că sună bine).
Ideea ficului mi se pare banală. Nu mă pronunţ definitiv pentru că nu am avut răbdare să citesc tot (am rămas undeva pe la începutul capitolului 2), e doar părerea pe care mi-am format-o pe baza capitolului pe care l-am citit integral.
Faptul că m-am oprit din lectură aşa repede spune ceva despre fic. Motivul principal sunt greşelile foarte frecvente mai sus numite (nu stau să scotocesc iar după ele, e treaba ta să le găseşti).
Acum, asta e ceva cu care sper să rămâi: Un text care nu excelează prin originalitatea ideii trebuie să fie foarte bine scris ca să atragă şi să fie considerat "bun". Nu cred că ai experienţa necesară să te arunci cu capul înainte la un astfel de text. Nu spun să-l abandonezi (nici nu-mi permit aşa ceva). Pentru următorul capitol: verifică de mai multe ori înainte să postezi, citeşte-l bine şi vezi unde nu-ţi place cum sună, modifică pe cât posibil până ajungi la ceva satisfăcător. Dacă nu eşti sigură de cum se scrie un anumit cuvânt întreabă pe cineva, e în regulă, toţi avem lacune.
Ah, şi citeşte mult! Ăsta e un sfat mereu valabil. Prin lectură îţi îmbogăţeşti vocabularul şi îmbunătăţeşti exprimarea. Dacă nu eşti în dispoziţia necesară pentru o carte încearcă alte ficuri (orice gen, şi yaoi e recomandat pentru că asta scrii tu).
O să citesc şi capitolul doi când o să mă simt în stare. Succes!

[Sushi]

Voi incerca sa diminuez greselile de ortografie si sa descriu mai bine sentimentele celor doi. Totusi, primele patru capitole au fost scrise acum vreo doi ani, dar nu era Yaoi, asa ca l-am modificat.
Multumesc mult pentru critici si sper sa-mi imbunatațesc stilul de a scrie.
Avertisment: Ar putea aparea cuvinte vulgare.

Capitolul III ( Dylan)

- Ash, iti mai amintesti cand am fugit si m-am intalnit cu Dogy?

" Stau pe pat privind intens un punct inexistent din tavan. Cred ca incep sa o iau razna. Nu mai gandesc logic, nici macar nu gandesc. In mintea mea e doar un singur lucru, sau persoana, Austin. Invadatorul, care acum imi distruge linistea. Nici macar nu pot dormi, imi e teama sa nu apara el. Ce am ajuns. Eu, Dylan Anthony, ma tem de un tip inferior mie. Ce jalnic sunt. Am nevoie sa imi revin la realitate. Nu trebuie sa ma mai gandesc la sarutul meu cu ala, nu merita sa-i pronunÈ› numele.
Inchid ochii incercand sa adorm macar cateva secunde. Jur, ca daca nu-mi mai apare ala in vis, maine merg la Biserica. Nu sunt credincios, dar daca asa voi scapa de el, merita sa incerc. Uite unde am ajuns, poate se darama Biserica cand patesc acolo.
Aud cum usa se deschide si-mi despart cu lene pleoapele. Privesc spre usa ce era inchisa,probabil ca a fost doar imaginația mea. Oftez usurat intorcandu-mi privirea spre fereastra. Clipesc de mai multe ori inainte sa ma ridic speriat, socat, sau doar neincrezator. Nu stiu ce simt in aceste momente, dar eram sigur ca innebunesc.
Inchid ochii incercand sa-mi amintesc ce spunea Antonia atunci cand era stresata. Of, pe bune, chiar nu-mi pot aminti. Bingo, asta era:
- Pamela Anderson, broasca țestoasa si-un pinguin s-au ratacit. Pamela Anderson, broasca țestoasa si-un pinguin s-au ratacit. Pamela Anderson, broasca țestoasa si un pinguin s-au ratacit.
Deschid ochii si observ ca nu mai e acolo. Clipesc regulat pentru a ma asigura ca nu-mi joaca ochii feste. Imi duc mana dreapta la palma celei stangi si ma pitc pentru a fi sigur ca nu este doar un vis.
- Chiar a funcționat. Sunt atat de nebun incat incep sa am vedenii cu ala in camera mea. Chiar trebe sa-l vizitez pe psiholog.
- Nu ai vedenii iubire, dar psihologul trebe sa-l vizitam impreuna. Nu cred ca Pamela, broasca si pinguinul s-au ratacit, sau poate ca nu avea GPS.
Ma intors precum un titirez. Am cam uitat ca ma aflu pe pat si ajung pe podea la picioarele baiatului. Nici nu reusesc sa ma ridic bine ca simt cum Ash ma impinge pe pat si se urca deasupra mea. Vad scantei in ochii lui, o flacara a dorintei pare sa arde in acestia. Le ce oare se gandeste? De ce nu se ridica? Simt cum mana lui s-a strecurat usor pe sub materialul subtire al tricoului pe care il port. Atunci observ ca el nu poarta decat o pereche de blugi. Ii pot vedea pieptul, mutchii ce par extrem de incordați. Incerc sa-l imping, dar acesta isi pune un picior intre picioarele mele masandu-mi zona intima.
- Te rog, opreste-te. De ce-mi faci asta? De ce ma urasti?
Baiatul tresare la cuvintele mele. Ma priveste socat si indurerat in acelasi timp. Nu stui ce sa fac, corpul meu nu reactiona, creierul nu-i da nici o comanda. Brunetul isi coboara chipul. Il privesc in ochii, sunt atat de negrii incat abea se observa pupila.
- Daca te-as ura as face asta?
Isi lipeste buzele de ale mele. Sarutul e minunat. Simt cum explodeaza ceva in mine. Inima imi bate cu putere de parca doreste sa-mi iasa din piept. Imi place, e un sentiment ce l-am cautat mult timp, e special. Imi pun mana pieptul lui si simt cum inima lui bate la fel de tare ca a mea. Acesta intelege gresit gestul meu si-si desprinde buzele de ale mele cerandu-si scuze.
Sigur voi regreta asta, dar acum nici macar nu pot gandii logic:
- Ţi-am spus eu ca nu-mi place?
Acesta ma priveste socat. Incet un zambet pervers rasare pe chipul lui. Ma intreb daca e la fel de excitat ca mine, pentru ca el il doream al naibii de mult. La naiba, ce se intampla cu mine. Cum pot sa-mi doresc un tip.
Ash a incepe sa ma sarute incet si pasional. Cand isi coboara mana pe talia mea usa se deschide brusc.
- Dy, iubire, m-am intors. Doame!
Å¢ipatul ei ma ingheata. Ce dracu cauta Antonia aici? De ce a venit chiar acum, nu mai putea astepta? Ma simt al naibii de rusina, dar probabil ca ea nu ar comenta nimic. Totusi cand vad privirea ei un curent electric imi strabate corpul. Nu se uita pe mine, il priveste pe Ash, si-l priveste cu ura.
- Ce cauti tu aici? Si ce incercai sa faci? Nu ti-a ajuns ca ai intrat pe sub pielea Cameliei si ca Damian spunea mereu ca si-ar dorii sa fi fiul lui?
Cuvintele fetei ma lovesc ca un trasnet. Tata si-a dorit ca el sa fie baiatul lui.El e talentat, frumos si cunoscut. Eu ce sunt? Probabil un nimic in ochii lui si in ochii mamei , care a fost sofer de curse, probabil ca este dezamagita de mine. Simt cum inima imi e sfasiata in mii de bucatele. Asta a facut, brunetul, si-a batut joc de mine. Ce prost pot fi, nici macar nu am inteles jocul lui. Mereu era perfect de fata cu mama si tata, iar cand ei plecau se dadea la mine. Idiot, idiot, mare idiot.
Ma ridic de pe pat. Cei doi ma privesc la fel, indurerati. Probabil ca Antonia si-a dat seama ca eu nu stiam nimic. Imi intfac hanoracul ce se afla pe spatarul scaunului si am fug din casa lasand-ul pe Ash cu roscata.

Ratacesc pe stazi simtindu-ma mizerabil. Am observat o prostituata undeva langa o masina. Soferul ii intinde o suma frumoasa de bani. Brusc, doar pentru o secunda, ma simtit ca ea. Am fost precum o tarfa masculina, aproape ca am facut sex cu Austin. Mai trebuia sa-i cer o suma de bani pentru asta si nu eram cu nimic mai presus de acele persoane ce-si vand corpul pentru bani.
Simt o mana ce se aseaza pe umarul meu. Ma intorc trezindu-ma fața-n-fața cu un brunet inalt, bine facut cu ochii verzi si stralucitori. Un grup de baieti se afla pe o strada blocata. Locuri in care mereu se aduna baeitii de cartier, locuri in care pierd timpul fumand si imbatandu-se. Baiatul ma prinde de mana tragandu-ma dupa el spre grupul de baieti. Mana lui imi cuprinde talia si in timp ce ma saruta pe gat.
O masina se opreste in apropriere. Puteam auzi motorul cum opreste, niste pasi apasati ce se apropie de noi, o voce de femeie pe care n-am auzit-o bine striga de la distanta.
- Ia-ti mainile de pe el daca nu vrei sa fie ultimul lucru pe care il atingi. Dy, mergem acasa.
Tresar la auzul acelei voci. E Ash, dar cu o voce groasa, plina de tensiune.
- Hopa. Demon, frate. N-am stiut ca-i jucaria ta. Zi mersi ca nu a ajuns pana la Lau.
Cuvintele baiatului ma ranesc, desi stiu ca ma folosea, durea ii mai mare cand o spunea altcineva. Simt mana calda a brunetului. Ma prinde de incheietura tragandu-ma dupa el. Ce credea ca face? Nu poate sa vina si sa se poarte cu mine de parca as fi jucaria lui, desi aproape am fost. Imi trag mana din stransoarea lui intorcandu-ma langa ceilalti baieti.
- Ce crezi ca faci? Ţi-am spus eu ca am nevoie de tine.
- Pentru numele lui Dumnezeu, Dylan. Te comporți ca o tarfa.
- De parca tu nu vroiai doar sa mi-o tragi.
Simt cum palma lui face contac cu obrazul meu drept. Capul mi se intoarce la 90 de grade. Macar ma pot tine pe picioare, ceva imi spune ca nici macar nu ma lovise cu toata forta. Ii privesc ochii, nu e ura in privirea lui, e durere. Zpresc o claie de par rosu ca focul apoi Antonia a vine la mine si-mi sare in brate. Ii arunc un zambet cald, dar ma aleg cu un pumn in partea stanga. Daca Ash nu si-a folosit toata puterea, Antonia sigur nu a stat pe ganduri. Cad pe ciment si un firicel de sange mi se scurge din coltul gurii,
- Va astept la masina.
Roscata se intoarce pe calcai. Are un mers apasat, ceea ce imi spunea ca e extrem de furioasa si nu am vazut nimic din ce poate face. "

- N-am putut niciodata sa o suport pe Antonia. Nici acum nu-mi place, dar fac asta pentru tine pisicuta mea.
- Stii ceva Austin, sentimentul e reciproc. Si daca va sarutati de fata cu mine ma asigur eu ca nu se va repeta.

[AbiiShu']

Uau, ce brusc s-a terminat! Vroiam sa aflu intreaga poveste sau macar discutia pana / din masina ce, probabil, a avut loc. Sunt sigura ca n-a fost una tocmai calma. N-am prea inteles gestul Antoniei ... de ce-l lovise? Cu ce gresise? Doar a plecat intr-o scurta plimbare dorind sa mai uite de cele intamplate.
Mi-a placut mult descrierea din acest capitol, a fost ceva mai unica, nu prea comuna in randul fictiunilor deci, bravo!
Multumesc ca m-ai anuntat, sper s-o faci si-n continuare! xD Multa bafta la scris!