[Yaoi] Mana stanga a diavolului

[Nywa]

[center]Capitolul 5[/center]

Stateam turceste pe pat, uitandu-ma calm cum Jessey isi facea bagajele pentru a pleca cu mine in Londra. Eram bucuros ca Sufletul eu era intreg, dar in acelasi timp usor ingrijorat pentru Lede, mai ales ca mi-a spus ca ea va mai ramane putin in acest oras. Trag aer in piept si il privesc pe muritor, cum se chinuia sa inchida valiza burdusita de haine. Frate, asta ma face sa cred ca are mai multe haine decat Nu si Mu la un loc. Sper ca nu se asteapta sa aibe toate boarfele si toalele de acolo in apartamentul, se inseala amarnic, fiindca cate o data trebuie sa plece cu mine in misiuni, cu darzele de pe el, imi spun in gand, privindu-l cu ochi goi si sticlosi. In momentul de fata, daca eram sincer cu mine insami, imi pasa mai mult de fiica mea, decat de Sufletul meu, fiindca din partea mea, Lu si cine dracu o mai vrea, n-au decat sa ma pupe direct in coaie, dar nu as avrea curaj, fiindca as ramane fara ele, fiindca cu siguranta m-ar musca de "ouale" mele. Ma cutremur usor la acest gand, apoi scutur din cap pentru a-mi alunga gandurile acelea si niste suvite violete-rubini mi-au intrat in ochii mei de culoarea smoalei cu mici ondulati de albastru-nocturn, aratand ca un fel de aurola boreala.
- Doresti ceva? Il intreb ironic pe Jessey, ce se propti cu palmele in genunchi mei, privindu-ma drept in ochi. In afara sa ma asez pe valiza burdusita de zdrente, ce le numesti haine? Continui intrebarea, urmarindu-i atent orice gest pe care il facea in prezenta mea.
- Ce vopsa ai folosit sa ai culoarea asta? Ma intreba adolescentul surescitat, luandu-mi o suvita de par, privind-o atent. Mai exista lentile de contact exact ca ale tale? Continua cu avalansa de intrebari, facandu-ma sa imi dau ochii peste cap si sa ma ridic in picioare.
- Ai la dispozitie cinci minute sa fi gata cu bagajele sau plec fara tine, il anunt, ducandu-ma in bucatarie, direct la suportul de cutite, uitandu-ma la ele.
Iau de acolo un cutit si ii rup varful, fara pic de efort. Imi sufulc maneca de la bluza-tricou, cu capison ce o purtam si incepu sa imi scrijelesc niste cuvinte in latina, direct pe piele, insangerandu-mi antebratul. Soptesc un cuvant pe dos tot in acea limba de mult uitata, folosita doar in medicina, dar rar si nu vorbita fluent, iar scrisul disparul, lasand in urma sa piela neteda si fina, ca si cand nu as fi incercat nimic pe ea. Aud zgomote pe hol si cand ma duc sa vad...
- Spune-mi ca glumesti, mormai ironic si plictisit, fiindca holul era ticsit de bagaje si Jessey statea in varf. Sa mergem, spun calm, disparand din fata lui si aparand dupa muntele ala de bagaje, deschizand usa, iesind afara din apartament, lasandu-l pe muritor sa se ocupe singur de bagajele alea.

Imi curatam ochelari de soare, in timp ce castaniul cu soferul taxiului se chinuiau cu bagajele. Dupa jumatate de ora de lupte cu boarfele, s-au urcat in masina si am pornit spre apartamentul meu.
- Cand ajungem acasa, o sa facem curatene in valizele alea si aruncam ce consider nefolositor, il atentionez pe tanar, fiindca m-am saturat de mormaielile soferului de langa mine.
- No, dar sunt...
- Gunoaie, ii retez scurt vorba, atintindu-mi ochii spre el, apucand usor de ochelarii de soare, pentru a-mi venea irisi. Eu nu voi tolera gunoaiele in apartamentul meu si in plus Upsilon ma va ajuta, ca si asa m-a tarat in rahatul asta de misiune, mormai, punandu-mi la loc ochelarii pe chip, apoi privesc pe geam.
Londra nu s-a schimbat mult timp, cu exceptia unor doua sau trei magazine deschise peste noapte, droguri pe jos si politia cu masina, alergand dupa vreun crimital sau vreo mafie. Soferul opri in fata blocului si dupa ce am dat jos bagajele, i-am platit cursa si am urcat sus, ajutandu-l de data aceasta pe Jessey, fiindca vroiam sa ii dau drumul lui Nu, Mu si Upsilon, care au venit pentru hainele ce le voi aruncau.
- No! Tipa Nu, sarindu-mi in brate, facandu-ma sa pic in fund si sa ne lovim cu capul de un scaunel, facandu-l amandoi praf si aschi. Mi-a fost asa de dor de tine! Continua sa tipe idioata aia, ca si cand nu ne-am vazut de mii de ani si cand colo noi nu ne-am vazut de doua zile.
- Lua-ti-o pe nebuna asta de pe mine, daca nu vreti sa inotati cu toti in ruine! Marai, incercand din rasputeri sa dau jos de pe mine aceea lipitoare insuportabila.
- Surioara lasa-l pe No sa respire, spuse Mu, apucandu-si sora de sub-brat si saltand-o de pe mine.
Ma ridic in picioare si imi frec capul, fiindca ma gadila senzatia si cucuiul. Apuc un geamantan si il car in sufragerie, il deschid si incep sa ma uit prin el doar cu privirea. Imi sulfuc manicile, ma asez in genunchi in fata maldarului de carpe si am inceput sortatul la mana.
- Gunoi - aruncam la cei trei Ingeri ai Mortii, ce incepeau sa se bata pentru - in dulap - ateriza la Jessey in brate -, gunoi, gunoi, hmmm..., gunoi, astea erau cuvintele ce le foloseam cu toate.
Dupa vreo doua ore si ceva, am terminat de sortat, iar din valizele tanarului, mai bine de jumatate toalelor se aflau in posesea celor trei prieteni ai mei, care au plecat imediat, cum am terminat.
- Maine mergem la cumparaturi si cumparam exact ce spun eu sau ramai tot ce acele haine, il informez pe castaniu, folosind un ton ce nu admitea comentariul si intru in camera mea, pentru a mai avea parte de liniste, fiindca simteam ca o sa-mi lipseasca aceasta liniste.
Lu! Te urasc!

[Nywa]

[center]Capitolul 6[/center]

Incercam sa nu fiu tentat sa arunc o galeata de apa rece ca si gheata, pe saracul Jessey, ce dormea ca si un porc, chit ca azi i-am spus ca sa gasesc luna in casa, pana cand ma intorc din oras, iar lucrul acesta s-a intamplat la zece dimineata si acum era unu si ceva dupa-masa. Zambesc sadic, ma duc in bucatarie, umplu o carafa cu apa rece, ma intorc cu ea in dormitor si il privesc cu ochi reci pe muritor.
- Ring, ring, e timpul sa te trezesti Cenusereas-o, spun ironic si ii torn tot lichidul din carafa direct in cap.
Castaniul sari ca ars din pat, aproape carpindu-mi un pumn in plina figura, daca nu ma dadeam mai in spate, pentru siguranta mea si a lui. Cand ma vazu, incepu sa ma injure de morti, morminte, paste si multe altele, facandu-ma sa izbucnesc in ras. Nu cred ca a inteles ca eu nu eram cu religia, chit ca stiam aproape totul despre ea. Copil prostut, imi soptesc in minte si ii spun ca in zece minute sa fie gata sau intru in el cu tancul. Cand auzi, tacu imediat, incepand sa isi caute niste haine, mai ales ca azi, nu vrea aveam chef sa ma duc sa ii cumpar haine. Dau sa ma intorc in bucatarie pentru ai pregati ceva de mancare, incat il aud pe pusti incepand sa se miorlaie, ca nu prea are multe obtiuni de imbracat.
- Nu e vina mea, ca hainele tale erau gunoaie ambulante, ii spun non-salant, revenind in bucatarie cu carafa goala si incep sa ii pregatesc pustiului micul dejun. Manca tot, fiindca vei veni cu mine pana undeva, sa ii fac un serviciu lui Lu, il informez pe Jessey, ce intra in bucatarie si se aseza in fata mea, incrutandu-se cand auzi numele lui Lu. Lucifer pustiule, il lamuresc rapid, dar adolescentul dadu din cap intelegator.
- Si ce trebuie sa facem pentru Lucifer? Ma intreba curios, facandu-ma sa zambesc sadic si de rau amurg.
- Tu nu faci nimic, pe cand eu fac ceva ce imi place si in plus mai trebuie sa mananc din cand in cand, ii marturisesc tipului, iar baiatul vrusese sa imi impinga in fata farfuria lui plina de cartofi prajiti. Nu mananc asa ceva, il lamuresc, izbucnind in ras ironic si bajocoritor.
Ridica din umeri si continua sa manance ca porcul, in timp ce eu cercetam harta orasului pentru a gasi mai usor depozitele alea. Trebuia sa il las undeva pe pustim, ca sa nu ma incurce in aceasta misiune, dar aveam senzatia ca nici unul sau una dintre cunostintele mele nu il va primi pe muritor. Fir-ar sa fie de treaba. Ma ridic de la masa si ii spun lui Jessey sa stea cuminte in casa si sa se distreze singur. De ce am sa regret acest lucru, nu stiu de ce, imi spun in gand, luandu-mi geaca din piele pe mine si iesind din apartament incuindu-l pe interior.

Priveam de pe marginea cladirii cum un grup de satanisti chinuiau fara un motiv anume o biata pisica, vrand sa o sacrifice lui Lu. Datorita lor, Iadul nu va fi niciodata gol, imi soptesc in minte, sarind de pe acoperis si disparand cand am ajuns foarte aproape de pamant, aparand pe un tron negru, plasmuit in smoala si impodobit cu crani de animale si umane.
- Cine, in numele lui Lucifer, esti tu? Ma intreb seful lor, pronuntand numele stapanului meu, facandu-ma sa zambesc ironic, punandu-mi picior peste picior si impreunandu-mi mainile in fata, razamandu-ma de spatarul tronului.
- Numele meu este Thanatos, dau numele fostei mele dadace si totodata seful suprem - in afara de Lu - al Ingerilor Mortii, punandu-mi cotul stang pe bratul tronului si lasandu-mi obrazul sa se sprijine de pumn. Lucifer m-a trimis, ii mint frumos, pronuntand usor in bajocora numele stapanului absolut in Iad, dar am avut grija sa nu se simta acea bajocora din el. Spune-ti-mi ce doriti de la Lucifer? Ii intreb amuzant, balanganindu-mi usor piciorul, fiind deodata interesat de modelul adidasilor din picioare.
- Vrem sa fim demoni! Strigara toti in cor, aproape facandu-ma sa izbucnesc in ras, dar m-am resemnat doar la un zambet crud.
Imi indrept capul si dispar de pe tron, aparand in spatele sefului lor. Il musc ceafa, smulgand muschiul cu totul, ucigandu-l, lasandu-l sa se prabuseasca intr-o balta de sange, in timp ce ma ocupam de ceilalti alcoliti ai sai. Ii raneam mortal, ca sa ma pot ocupa linistit de corpurile lor, devorandu-i calm si cu multa rabdare, astamparandu-mi foamea, ce m-a chinuit din Mexic pana aici. Tati, unde esti? Am auzit vocea mintala a Ledei, cum imi atinse gandurile, facandu-ma sa imi ridic capul plin de sange din cutia toracica a unuia dintre satanisti, privind in jurul meu. Ce s-a intamplat? O intreb curios pe tanara, continand sa mananc, dar nu pentru mult timp, fiindca am auzit sirenele politiei. Am plecat de langa cadavru, afundandu-ma in depozit. Calc gresit si pic sub podea, nimerind in apa oceanului sau a marii. Vad lumini deasupra mea si ma scufund, inotand pe sub apa pana pe plaja, profotand de acest lucru, sa mi se duca sangele de pe fata. Cand am iesit la mal, m-am dezbracat de haine, storcandu-le si punandu-le pe o piatra sa se usuce cat de cat, inainte sa plec acasa. Ma asez pe nisip, privind luna de un portoclaliu aprins, gandindu-ma la Alu. Ce faci tu acum? Ma intreb in gand, incercand sa ignor prezenta demonica de langa mine si sunetul inexistent al pasilor.
- Asa-i ca este o luna frumoasa, Nocte? Ma intreba o voce calma si senina, facandu-ma sa inghet pe loc, mai ales ca o singura persoana imi spunea pe numele intreg.
Ma ridic in picioare, privind socat tanarul din fata mea, ce nu parea sa aibe mai mult de saptispe ani si putin mai scund decat mine.
- Alucard..., ii soptesc numele, intizand degetele spre el, pentru a-l atinge, dar simt un junghi in inima, iar totul deveni negru in fata ochilor.
Ce se intampla? Imi soptesc in minte, in timp ce picam in abris, pierzandu-ma in intunericul tenebros...

[Nywa]

[center]Capitolul 7[/center]

Incercam sa imi deschid ochii, dar nu vroiam sa las visul, ca Alucard s-a intors la mine. Mai mult ca sigur a fost un vis, imi soptesc in gand, intorcandu-ma pe partea cealalta, trezindu-ma pe podea. Deschid ochii impacientat si apoi incep sa injur mai ceva ca la usa cortului, facandu-i pe ceilalti ocupanti ai apartamentului meu sa vina in camera mea, impancientati.
- Ai patit ceva? Ma intreba Jessey cu o cana de cafea in mana si cu o mutra somnoroasa, aratand ca si el tot atunci s-a trezit.
- Pe morti lui satana am patit! Marai deja nervos, adunandu-ma de pe jos si tragandu-mi nasul, ca mi l-am spart. Futu-ti natia ta de corp slab, mai zic nazalizat, fiindca piramida nazala era rupta.
Mi-am pun la loc si clipesc repede, ca aproape mi-au dat lacrimile de la furnicaturile ce le-am simtit in acel moment in jurul nasului. Uram cand simteam chestia asta, mai ales in jurul ochilor, fiindca lacrimile imi erau negre si nu incolore, ca la muritori.
- Jessey, ma intrerupse vocea calma si senina, cu tenta de tenor, dar in acelasi timp lina, daca Nocte injura de toti sfinti si parinti podeaua sau cazatura, sa sti ca e bine, continua glasul acela mirific, terminandu-se cu un hohot de ras cristalin.
Maresc ochii si ma reped la adolescentul de saptispe ani - desigur ca avea mai mult decat acea varsta muritoare, ingfinanta -, imbratisandu-l strans, simtindu-i din nou caldura trupului sau langa al meu. O aud pe Lede cum il chema pe Jessey in sufragerie, iar eu am ramas singur cu el. Ma indepartez la o lungime de un brat si ii cercetez infatisarea. Avea parul pana la omoplati, drept, de un galben-pai cu reflezi de roz-pastel la soare si albastru-cenusiu in intuneric - acum avea in cap toate cele trei culori. Ochii de un verde-deschis, combinat cu un portocaliu-piersicat sau culoarea piersici, erau pusi in evidenta de pupila verticala de culoare maro-deschis. Purta o bluza alba si peste o camasa cu maneca scurta, in carouri, deschisa la culoare si o pareche de jeansi, decolorati si rupti prin genunche.
- Nu-mi vine sa cred, soptesc, asezandu-mi mana pe obrazul sau, cercetand atent piersurile de pe chip, numarandu-le de fapt. Atita ani trecuti, mai adaug, iar baiatul isi pleca chipul, surazand vinovant, iesindu-i in evidenta cele trei piersuri inele din buza inferioara - doua in colturi si unul in mijloc - si piersul din nara stanga.
- Daca nu ma cauta Lede, rameam in Rusia ca prostul, murmura, pufnind usor, iar sprancene sale arcuite frumos, erau puse in valoare de un pierse de la coada, avand in amandoua. Acolo am auzit ca erai ultima data, raspunse, cand am ridicat sprancele intrebator, sau era un truc de a lui taicamiu de a ma trimite pe piste false, fiind inca suparat de la acea intamplare? Ma intreba, iar eu ridic din umeri nestiutor, tragandu-l din nou la pieptul meu.
Nu puteam sa ii spun adevarul, ca taicasu imi dorea moartea, dar Lu l-a impierdicat, arucandu-l in lanturi, trimitandu-l in cele mai tenebroase colturi ale Iadului, departe de mine, ca sa nu imi faca rau, ca apoi sa ma trimita pe Pamantul asta imputit si plin de raie, paduchi si rahaturi umblatoare. Il sarut pe frunte si ii soptesc, ca trecutul e trecut si nu ar trebui sa imi bat gandul cu chestia asta. Alu aproba din cap si ma imbinse, pana am picat pe pat, rupand suporturile de lemn al saltelei, care se prabusi pe lenjeria de pat, masa si altele acolo. Blondul se urca langa mine, ghemuindu-se ca o pisica la pieptul meu, iar eu am inceput sa imi trec degetele prin parul sau, bucurandu-ma ca se afla aici. Doar noi doi...

Incercam sa par serios, in timp ce Sufletul meu, mi se plangea ca Arhanghelul Iadului tot il piscura sau il intepa usor cu scobitorile. Nu puteam sa neg ca nu se intampla asta, fiindca fundul meu imi furnica foarte rau.
- Alucard! Tipa muritorul exasperat, venind langa mine si apucandu-ma de mana, facandu-ma sa ma las din taiatul fructelor, fiindca vroia sa manance salate de fructe cu frisca si sos de ciocolata.
- Te rog, lasa-l in pace, ma adresez Arhanghelului, ce deveni foarte serios, marind ochii sai alungiti, ca ai mei si usor obligi, incat lumea ne confunda ca suntem chinezi sau japonezi sau coreeni sau tailandezi. Jessey asteapta-ne in supraferie si joaca-te cu pisica - la rugamintile Ledei, am transformat-o inapoi in animal - sau pe P.S. 3, ca acum nu are cine sa te mai triseze, il trimit pe pusti la plimbare, apoi oftez, scarpinandu-mi tampla cu varful tanto-ului.
Ma intorc la blatul de lucru si continui sa tai capsunile, in timp ce Alu lua un cutit din suport si se apuca sa taie in jumatate portoclalele, apoi sa le desfaca, aratand pricerea hazlie pe care o avea la jupuirea oamenilor de pielea umana, fara sa lase vreun strop de sange. Il privesc cu coada ochiului pe tanarul de langa mine si imi puteam da seama, dupa miscari, ca era usor nervos si iritat, ca in apartamentul meu se afla un baiat.
- E Sufletul meu, spun deodata, facandu-l sa ma priveasca tarznit. Tu de ce crezi ca e aici? De animal de companie? E deajuns Lede sa imi umble pe aici si sa strang dupa ea, spun calm si in clipa urmatoare simt impusaturile ghearelor pisici in gamba, dandu-mi de inteles ca se simta jicnita, nu am vrut sa sune asa, printeso, o alint, iar pisica incepu sa toarca, facandu-si ochii fanta si pleca din incapere.
- Imi pare rau, nu am stiut ca esti Stapanul sau, se scuza Alu, uitandu-se direct in ochii mei. Am sa incerc sa ma abtin sa il necajesc fizic, dar nu il vreau in aceelasi pat cu noi, ma atentiona, iar eu am inceput sa rad ca un nebun.
Ii spun ca atunci Jessey zbura de mult pe geam, razand impreuna, dupa aceea am continuat sa facem salata aceea. Lede, iti raman pe viata indatorat...

[Lexxu]

Huh, scuze ca nu am trecut pe aici, cu un commentariu dar sa sti ca am citit:">. Mi-a fost cam lene deci(rusine mie), da' acum is aici deci: Cum am afirmat si la inceputul ficului imi place mult No, iar acum ca a aparut si acest Alucard, povestea devine din ce in ce mai interesanta. Ce inseamna el pentru No? Sunt iubiti? si daca da, cum ramane cu Jessey? :(. Pai, au fost cateva greseli de taste da' tu sti ca nu ma prea bag eu pe aici. Alucard, Alucard, Alucard, nu te mai lega de Jessey al meu da? El al meu! sau poate fi a lui No:-" (defapt si este a lui, ca doar deh' e sufletul lui). Mmm, Lede e asa de adorabila si asa de pisica. miaw. Pai, nu prea am asa multe de spus dupa cum vezi, doar ca-mi place si astept sa vad ce se mai intampla(hai cu nextuuu) :)). Pai bye, bye spor la tastat.

[Nywa]

[center]Capitolul 8[/center]

Stateam toti trei in sufragerie, mancand salata de fructe si uitandu-ne cum Jessey isi capata bataie de la Goku, intr-un joc pe Wii-Tendo. Aproape m-a pufnit rasul, cand Goku si-a batut fiul - muritorul juca cu el - de nu a mai stiut de el. Il aud pe Alu, cum marturisi ca el e in stare sa se bata cu orice personaj si sa castige.
- Punem pariu? Il intreb ironic, terminand de mancat salata si ma ridic de pe canapea, intizandu-ma ca o felina, aratand ca tricoul cu Metallica, ce il purtam, era mai mic putin.
- Pe ce? Ma intreba blondul, privindu-ma cu o privire misterioasa si malitioasa, asemenea unei pisici.
- Sa trecem la nivelul urmator, ii raspund pe un ton pervers, privindu-l ca a tare. Te tine? Il provoc, ridicand repede din sprancene, intr-un mod foarte intim si competitiv.
- S-a facut mosule, mai adauga tanarul si il alese pe Gohan pentru a se lupta cu mine.
Ranjesc si il aleg pe Goten, astfel incepand o lupta atat de frumoasa, incat Jessey ma ovationa pe mine, ajugand sa ia doua perne de pe canapea si sa faca, chiar si pe majoreta pentru mine. Ce pot sa spun, lumea ma iubeste. Zambesc superior lui Alu, cand luptatorul meu aproape l-a batut pe a lui, cand Jessey tipa deodata, atragandu-ne atentia spre el. Vreau sa il intreb ce s-a intamplat, dar in acea clipa am simtit si eu o zguduitura, venind de sub podea.
- Alu ia-l pe Jessey si scoate-l de aici! Strig la Arhanghel, iar cand dadu sa protesteze, mi-am bagat mana in gatul sau, privindu-l feroce. Raspunzi cu capul pentru siguranta lui! Marai nervos, dandu-i de inteles, ca stiam ce ma asteptam, daca Sufletul meu pateste ceva.
Aproba din cap si se duse la muritor, luandu-l pe umar, ca si cand nu ar fi cantarit nimic, isi indrepta mana spre fereasta de la balcon, iesind in zbor afara din apartament. O strig pe Lede, ce veni rapid in bratele mele, iau actele si dispar din sufragerie, a carui podea se surpa in acel moment. Apar intr-un gand dintre blocuri si ma uit la cladirea ce m-a gazduit un timp, cu parere de rau. Trag fara folos aer in piept si ma indrept spre cei doi tineri, ce vorbeau cu politisti, in spatele parapetelor de protectie.
- Ce s-a intamplat domnule politist? Il intreb pe barbatul ce le lua declaratie celor doua persoane, care erau cu mine.
- Un piroman a aruncat in aer baza blocului si acum el se naruie, explica organul de lege, iar eu ii soptesc lui Jessey sa se duca pana la magazinul din spatele meu, pentru a-si lua ceva de mancare. Ai putea sa vi cu noi la sectie, pentru a-ti pune niste intrebari? Ma intreba muritorul, iar eu il privesc pe Alu, care o scarpina pe Lede dupa urechi.
- Alu, il iei pe Jessey si va gasiti un adapost. Ai grija de el, fiindca raspunzi cu capul, daca ii se intampla ceva, ii explic situatia, iar blondul isi dadu ochii peste cap, apoi pleca dupa Sufletul meu. Fratiorul meu mai mic sufera de epilepsie si de acea verisorul meu, Aluberto, are grija de el, pana cand ma intorc de la sectie, il mint frumos pe om, afisandu-mi o fata de adolescent responsabil si respectos.
Incep sa rad in sinea mea. Numai serios, responsabil si respectos nu eram eu, imi spun in gand, urcand in masina de politie, cascand plictisit in acelasi timp. Va fi o noapte lunga...

Incercam din rasputeri sa raspund cat mai amabil si calm puteam, chit ca imi venea sa il mananc cu tot cu insigna aia de: Fac ce vreau si scap fara nici o cosecinta. Nu intelegeam politica aceasta hobista a muritorilor, pe principiul de religie, aspect, orientarie sexuala, nationalitate si cunostinte.
- Asculta aici derbedeule, daca punem mana pe companioni tai, ve-ti ajunge la inchisoare pentru piromanie! Deci spune-mi cine erau! Tipa pe mine, ofiterul Curter, iar niste stropi de saliva imi ateriza pe fata.
- Doar incearca sa pui mana pe Jessey, fiindca vei starni mania fortelor pe care doar sangele o sa le multumeasca, il amenint pe un ton rece si taios, dandu-i de intels, ca nu glumesc absolut defel.
- Nenorocit mic si rahatic ce esti! Tuna Curter, apucandu-ma de par si lovindu-ma cu fata de masa, reusind sa imi sparga nasul si gura, iar cu sangele ce il simteam in gura. Eu fac legea in acest oras, nu tu, javra ordinara ce esti! Continua sa tipe ca un apucat, iar eu am scuipat pe masa, sangele purpuriu spre portocaliu impreuna cu cativa dinti.
Ma incrunt cand vad acest lucru si incep sa imi cercetez dantura cu limba, descoperind cum doi molari imi lipseau, un dinte din fata si un canin din stanga. Cum am atins cu limba gingia, au inceput furnicaturile in acea zona, semn ca dinti vor creste la loc. Vreau sa spun ceva, dar deodata obrazul stang incepu sa imi furnice, cea ce insemna...
- N-am facut nimic! Sunt nevinovat! Criminalilor! Voi l-ati ucis pe Alucard! Voi ar trebui sa ajungeti la inchisoare si nu eu! Razbatu glasul lui Jessey pana la mine, ce ma facu sa ma enervez peste masuna.
Trag mainile intr-o parte si alta, rupand lantul de la catuse ca si cand ar fi fost un fir de par. Imi sterg sangele de pe fata, imi pun la loc nasul si ranjesc diavoleste la politist, ce ma privea terifiat.
- Prin uciderea temporara a unui Arhaghel al Iadului pe nume Alucard si capturarea Sufletului meu, pe nume Jessey, ai dezlantuit forte cu totul apocaliptise, spun pe un ton ca si cand as fi posedat, iar in ochii mei se vedea nebunia.
E timpul sa scald podeaua in sange proaspat si cald, in numele tatalui meu...

[Nywa]

[center]Capitolul 9[/center]

Imi dau jos bucatile neinsemnate de bratari, masandu-mi doar formal incheieturile mainilor, in timp ce ochii mei se delectau cu podeaua imbibata in sangele gardianului, care era taiat in doua pe verticala. Imi indrept mana dreapta spre geamul-oglinda, pocnesc din degete si acesta se spulbera singur. Ies pe geamul respectiv, calcand pe capul politistului ce a fost langa geam, zdrobindu-l fara nici o greutate.
- Rahaturi umblatoare, mormai nervos, iesind pe coridor, imi misc mana stanga intr-un semi-cerc, cu degetele raschiate, iar politisti au fost ucisi de lamele mele dimentionale.
Ma indrept spre celule, dar dispar intr-o macro-secunda, aparand in acelasi loc, uitandu-ma cum gloantele au ricosat in pereti din coridorul cu celule, auzindu-se un scurt au, urmat de o respiratie agitata si cineva cum injura cu voce joasa si cunoscuta. Maresc ochii de uimire, recunoscand mirosul sangelui lui Jessey si vocea lui Alucard. Fata mi se schimosi intr-o masca de furie si nebunie totala, imi trec degetele prin par, profitand de acest lucru sa spulber capetele nenorocitilor ce au tras. Diseara va fi un party foarte frumos in Iad, imi spun in gand, incepand sa alerg pe coridor, oprindu-ma la o celula, in jurul caruia zaceau gardieni morti sau membre din acestea, iar barele indoite, aratau cine le-a putut face, cu lumina aceea de gheata si moarta.
- Jessey e bine? Il intreb pe Arhanghel, al carui aripi de un albastru-cobalt, atat de moale, incat te imbieia la propriu sa le atingi.
Il vad pe blond cum isi pleca capul, dand aripile la o parte, dezvaluindu-l pe pusti, cum se tinea de abdomenul insangerat, semn, ca acel glont i-a atins multe organe importante. Ingenunchez langa el si ii sterg lacrimile, asezandu-mi o mana peste abdomentul sau. Mana mea incepu sa straluceasca rosiatic, in timp ce rana sa se vindeca, iar bluza ce o purtam incepu sa se coloreze cu sangele meu ciudat, de culoarea purpurie spre portocaliu. Alucard mari ochii, cand isi dadu seama ce vroiam sa fac. Luam rana asupra mea, ca Sufletul meu sa traiasca in continuare. Tusesc usor, iar niste sange de al meu ateriza din tuse pe buzele baiatului.
- Nocte! Ce faci?! Vrei sa te slabesti?! Continua cu istericalele, demonul, ce il tinea pe muritor pe mainile sale.
- Nu vreau sa ajung din nou in Iad, ii soptesc slab, ridicandu-ma in picioare, in timp ce imi cautam prin marutaiele corpului meu, acel glont nenorocit, neavand rabdare ca natura sa il scoata singura afara.
Vad un politist cum mai misca, ce ma facu sa ma reped la el, luandu-i sufletul, apoi incepand sa il devorez repede, fiindu-mi foarte foame. Eram bucuros ca am putut sa il salvez a doua oara pe Jessey de la moarte, dar... De ce simteam o oarecare teama acum, sa mai dau ochii cu Alucard si cu muritorul? Trag aer in piept, ma duc la baie, spalandu-ma pe fata, plecand de acolo, dupa ce am aruncat in aer sediu politiei, pentru a-mi sterge mai usor urmele. Privesc luna rangerie, aratand ca s-a varsat sange in acea noapte. Zambesc si dispart de acolo, inainte ca sa apara pompieri. Fantasmele noptii sunt mereu pregatite sa ascunda adevarata fata a lumi...

Incercam sa imi imaginez ce a fost in capul lui Au, cand l-a dus pe Jessey si pe Lede intr-un cimitir, pentru a li se pierde urma. Il vad pe Arhanghel cum incerca sa il faca sa taca pe castaniu din gura, ce se plangea de foame si frig.
- Nu inteleg de ce dracu l-ai adus sa inghete aici, in loc sa il duci la vreo casa abandonata? Il intreb pe blond, pe un ton dur, uimindu-ma chiar si pe mine. Sti bine care sunt consecintele cand un Stapan isi pierde Sufletul in alte conditi, decat moarte buna! Marai, nervos, cand am vazut pe muritor cu buzele vinete de la frig.
- Nu stiu de ce te temi atat de mult sa ajungi din nou in Iad! Striga Alucard, dand cu pumnul intr-o cruce si o expedie intr-o cripta, rupand usa de la intrare.
- Fiindca nu vreau sa dau nasul cu Lucifer! Nu vreau sa dau nasul cu tatal meu, care din pacate e chiar Lucifer! Strig la randu-mi meu, fiind deja satul de fitele Arhanghelui, ce au explodat in momentul in care i-am dat geaca mea lui Jessey. Acum intelegi de ce vreau sa ii prelungesc viata lui Jessey? Il intreb pe un ton mai calm, luandu-l pe muritor in spatele meu, pentru a putea sa tin pasul cu demonul din fata mea, ce incerca sa se calmeze.
Dupa ce reusi sa se calmeze cat de cat, isi ceru scuze atat mie, incat si castaniului din spatele meu, apoi imi propuse sa mergem la un conac parasit. Ii simt bratele baiatului din spatele meu, cum se incolacisera in jurul gatului meu. Fara sa vreau, acest gest imi aduse in cap multe amintiri dureroase, pe care vroiam sa le uit si sa ramana uitate, dar se parea ca nu puteam sa uit chipul mamei mele, cum ma culca la anumite ore si imi canta, ca sa adorm mai repede. Scutur din cap, pe motiv ca mi-a intrat par in ochi. Privesc ceafa demonului din fata mea, ce alerga inainte pentru a verfica daca e liber sau nu. Nici cand Alu mi-a sarit in spate si m-a sarutat pe ceafa, nu am patit asta, iar cu Jessey... Trag aer in piept si zambesc amuzant, dar trist in acelasi timp. Viata e ca un puzzle, al carui piese le descoperi treptat...

[Lexxu]

Woaaaaa, am sosit. Cam tarziu ce-i drept, deci rusine mie!! Alucard e destul de gelos pe sufletul lui No, dar de ce? :-? Il iubeste cumva si nu stiu eu?(ce intrebare am putut pune si eu...). Mda. Jessey e asa de cute si micut si castaniu si adorabil! Ma bucur ca nu a patit nimic, chiar daca e in interesul lui No, acest lucru. Sincer ultima parte m-a cam lasat in ceata. De ce se intristeazaa cand isi aduce aminte de moartea mamei sale? Banuiesc, ca a murit... nu? In fine. Sper ca No si Jessey sa ramana impreuna ca un cuplu si Alucard:-? sa ramana cu Lede! Da, da, da. Asta ar fi perfecto! Daca intelegi ce vreau sa spun, insa tu esti autoarea si eu o simpla cititoare. Tu modelezi personajele dupa bunul plac si actiunea, intrucat eu pot doar sa privesc si sa-mi delectez privirea cu, capitolele tale superbe. Greseli nu am vazut si asta ma bucura. Ai un fic minunat si sper sa nu renunti la el. Astept nextul si scuza-ma inca odata ca am intarziat >.< Kissez.

[Nywa]

[center]Capitolul 10[/center]

Stateam pup langa Jessey, tinand o mana pe fruntea lui, pentru ai determina mai usor temperatura, in timp ce Alu facea focul intr-un semineu vechi si derapanat. Lede iesi de sub patura, fiindu-i prea cald. Incercam sa ma abtin pe tot posibil, ca sa nu dezmembrez un anumit demon la propriu. Exclam supins si furios, cand imi dau seama ca muritorul avea temperatura patruzeci de grade celsius. Imi venea sa il arunc pe Arhanghel in foc si sa il trimit cu primul bilet, doar dus, inapoi in Iad.
- Ma duc sa cumpar niste medicamete sau sa aduc un doctor? Ma intreba blondul, aratand foarte smerit, fiindca nu era bine ca sa ii fiu dusman.
- Wow, cum ti-ai dat seama ca are nevoie de ajutor? Il intreb ironic, atintindu-mi ochii strani in ai sai, facandu-l sa isi plece capul. Pe ambele, ii ordon pe un ton sever, putand sa vad, usurarea demonului ca a plecat de langa mine.
Oftez si il invelesc si mai bine pe tanar, ma ridic in picioare si ma indrept spre o perdea, rup o fasie din aceasta, o spal la baia inca functionala si o umezesc cu apa rece. Asez fasia pe fruntea lui Jessey, iar tanarul ma apuca de mana, aproape facandu-ma sa ma crucesc, cat de fierbine era. Daca febra va continua sa urce in halul acesta, va muri cu siguranta. Incerc sa iau febra asupra mea, dar nu am reusit decat sa fiu azvarlit in perete, trecand prin acesta.
- Draci! Marai neputicios, fiindca mi-am folosit puterea de a lua totul asupra mea si ar trebui sa treaca minim trei saptamani pentru a o folosi din nou.
Cand aveam nevoie de ea, nu imi era accesibila si cand nu aveam nevoie... Mda, tipic mie in unele situati. Actionez fara sa ma gandesc la cosecinte. Trag aer in piept si ma asez in genunchi langa trupul suferind al Sufeltului, incercand sa ii spun glume sau sa ii povestesc unele chesti mai amuzante, pentru a-l face sa uite, dar era in zadar.
- Jessey, spune-mi ce pot face pentru tine si am sa fac, soptesc, dandu-i cateva suvite de par la o parte de pe fruntea asudata. Orice imi vei cere am sa fac, mai adaug, dandu-i un mic pupic pe frunte, vrand sa ii dau o parte din puterea mea de regenerare si vindecare.
- Roaga-te, ii aud vocea sacatuita de putere a castaniului, iar ochii sai de un albastru-cenusiu, care acum pareau de un argintiu-sters.
- Dar este imposibil, soptesc, privindu-l rugator sa imi dea alta porunca. Sunt demon, iar demoni nu se roaga, am incercat sa il indulcesc cumva pe baiat.
Imi zambi stins, apoi imi spuse ca orice demon are voie la o a doua sansa fara pacat. Ramas socat, chipind des ca o pisica buimacita, apoi ii iau mana in a mea. Imi fac cruce, rostind numele stintei traimi, incepand sa spun tatal nostru in latina, dar nu numai in tatal nostru, ci toate rugaciunile ce le stiam. Simteam cum ardeam pe interior, in timp ce rosteam acele cuvinte sfinte, iar ochii mi se inchisera impotriva vointei mele. Oricine merita o a adoua sansa, fiule..., am auzit un glas moale cum ma chema spre lumina. Unde sunt...

Simteam in jurul meu agitatie, iar niste atingeri usoare ca de fluture, imi mangaiau ambi obraji. Niste buze moi se apasara peste ale mele pentru un moment, iar pe urma prin corpul meu, am inceput sa simt curent electric. Deschid brusc ochii, uitandu-ma speriat si furios la cel care a indraznit sa ma electrocuteze.
- Trebuia sa imi dau seama ca erai tu, Alu, soptesc, de fapt mormai iritat. Era sa fac cu inima, il informez ridicandu-ma in picioare si privindu-l pe Jessey ce dormea linistit, supravegheat de o muritoare cu privirea pierduta si Lede.
Vreau sa ma duc la muritor, dar Arhanghelul ma apuca de cot si ma trase dupa el la etaj. Il urmez fara sa protestez, dar ma mir, cand am intrat in baie. Ma aseza in fata unei oglinzi, iar cand vreau sa il intreb de ce m-a adus, propria mea reflexie imi atrase atentia. Imposibil, imi soptesc in minte, uitandu-ma socat si uimit, la tresaturile mele. Ochii negri cu particule de albastru si pupila alba, au inceput sa se deschida usor la culoare, iar parul numai era alb la lumina, ci un galben-pai, deschis. Imi intorc privirea spre Alu, care incepu sa imi spuna, ca m-a gasit inconstient pe podea langa Jessey, iar deasupra mea era aplecat Arhanghelul Gavril, ce disparu imediat cum Arhanghelul Iadului intra pe usa. Ma incrunt, iar sprancenele mele formara un unghi ascutit, neprevestind nimic bun. Nu intelegeam ce naiba cauta un inger la lui Dumnezeu in locul asta, mai ales cand putea sa dea de mine, care eram considerat cel mai de temut dusman al lor. Deschid gura pentru a spune ceva, dar vocea slaba a lui Jessey imi atrase atentia, urmata de protestele doctoritei.
- Parca i-am spus sa stea in pat, mormai blondul de langa mine si pleca din baie, lasandu-ma singur.
Mai arunc o singura privire oglinzi, apoi pornesc pe coridor, indreptandu-ma spre parter, dar aproape de scari m-am ciocnit de muritor. Il prind de brate, ca sa nu pice de-a rostogoala pe scari, privindu-i pentru prima data atent ochii aceia frumosi.
- Nocte, esti bine? Ma intreba pe un ton soptit, iar eu am zambit firav, lipindu-mi fruntea de a lui.
- Sunt bine, fiindca tu esti bine, soptesc si ii dau un mic sarut pe buze.
Cand vreau sa ma indepartez de el, castaniul ma apuca de bluza, tragandu-ma inapoi, lipindu-si buzele de ale mele, iar eu i-am raspuns la sarut strecurandu-mi limba in interiorul guri lui. Acum chiar am ajuns in Rai...

[Lexxu]

Hey, Nywa, uite-ma din nou aici pe la ficul tau. Capitolul asta m-a uimit si pe mine, nu doar pe No:)). Se pare ca sufletul lui i-a cerut sa se roage. Dar totusi, nu inteleg. Chiar asa, ce cauta un arhanghel de-a lui Dumnezeu acolo? Inseamna ca No nu o sa mai fie de partea raului? :-?. Devine din ce in ce mai interesant pentru mine. Jess' e asa un scump! Descrierea e ok, naratiunea si dialogul sunt si ele bine puse la punct. Sunt foarte curioasa cum o sa decurga lucrurile mai departe. Finalul a fost destul de kawaaai. Adica, cum a luat Jess' initiativa! Odododo! Scumpul de el<3. Astept nextul. Pana atunci spor la scris. Kissez.

[Nywa]

[center]Capitolul 11[/center]

Ma simteam bine sa il stiu pe Jessey bine si in brate, in timp ce buzele mele erau ocupate cu ale sale. Parfumul trupului sau, ma facea sa imi doresc si mai mult, iar aceasta chestie am putut sa o simt in pantaloni. Il aud scanzind de durere, cand am inceput sa il strang putin mai tare in brate, vrand sa il fac una cu trupul meu, una cu mine. Ma indepartez de el, la o lungime de un brat, privindu-l atent in ochii aceia de albastru-cenusiu, ce pareau acum mai plin putin de viata si mai energici.
- Nocte, imi sopti numele, dandu-mi fiori pe sira spinari, de ce este Alucard atat de nervos si suparat pe mine? Continua intrebarea, facandu-ma sa oftez zgomotos, in timp ce coboram amandoi la parter.
- El crede ca tu m-ai obligat sa ma rog, lucru ce mi-a adus incostienta mea si vizita Arhanghelului Gavril pentru a ma ucide...
- Cea ce este adevarat! Se auzi vocea blondului de la parter, insotita de un miros de sange, semn ca el s-a hranit din asistenta.
Imi dau ochii peste cap, indreptandu-ma spre el pentru a descoperi cadavrul muriotarei in mijlocul unei pentagrame satanice. Vreau sa il intreb ce s-a intamplat in incapere, dar i-am ghicit imediat gandurile, cand i-am vazut ca a scos de la spate un cutit cu varful ascutit din cristal. Ma indepartez de el, impigandu-l pe muritorul din spatele meu spre iesirea din casa, inainte ca nebunul asta sa sara asupra noastra si sa faca un lucru, pentru care eu sa platesc scump.
- Te-ai inmuiat scumpul meu Nocte. Te-ai lasat fraierit de aceasta creatura a binelui, ca sa sinucizi singur, dar eu te pot ajuta sa revi pe calea ce-a dreapta, care ne-a fost zamaslita inca de la nastere, incepu sa vorbeasca Alucard, iar vocea ii era groasa si suna ca si cand vorbeau mai multi deodata.
Mijesc ochii si scot din pantaloni crucea din aur, prinsa pe un lant din argint, exact cand Arhanghelul se napusti asupra noastra, dar se lovi de cruce, ce il facu se retraga, incepand sa urle de durere. Iesim din conac, iar eu imi bag in pantaloni cruciulita, il apuc pe muritor de mana, incepand sa il trag dupa mine spre padure, pentru a ne pierde urma sau sa gasesc vreo poienita, in care sa am timp suficent pentru a-mi elibera aripirile si sa disparem in vazduh. Imi foloseam corpul ca un scut impotriva crengilor si a frunzisului din acea padure.
- Baga-te aici, soptesc, impingandu-l intr-o scorbura de copac si ma ascund si eu acolo, exact la timp, cand nenorocitul ala de Alucard trecu deasupra mea. Liber, soptesc si iesim de acolo, indreptandu-ne spre mijlocul paduri.
Eram cu ochii in toate partile, fiindca ma puteam astepta oricand sa fiu atacat de nenorocitul ala, care mi-a fost un timp iubitul meu, in Iad. Aud o bufnitura in spatele meu, facandu-ma sa ma intorc speriat, dar m-am calmat imediat, cum l-am vazut doar pe Jessey cum statea in genunchi si respira greu.
- Imi cer scuze, ca am uitat ca tu esti doar un muritor, spun mai mult pentru mine, dandu-mi jos geaca si facandu-l sa se imbrace cu ea, pentru a se proeja cat de cat de frig. Va trebui sa zburam de aici, ii soptesc in ureche, dandu-i un mic pupic pe obraz, iar castaniul mari ochii de curiozitate, intrebandu-ma din priviri cum.
Ma ridic in picioare, ma dau cativa pasi in spate, imi rotesc usor umeri pentru a-i dezmorti cat de cat, apoi simt cum intre omoplati, carnea si pielea incepu sa se desfaca, lasand sa iasa doua anverguri negre, ce aveau trei metri lungime. Le scutur o data si aparu un penaj atat de negru, incat absorbea intreaga lumina, putand sa ii folosesc energia pentru a ma camufla. Il iau pe Jessey in brate, sar si batand puternic din aripi, ridicandu-ne in aer si disparand pe cerul nopti, indreptandu-ne undeva departe de blond si de nebunia lui.

Priveam cu ochi goi cei doi iepuri pusi la fript la un foc, in timp ce Jessey era ocupat sa se holbere la un paianjen de apa sarata, care se afla intr-una dintre numeroasele balti din pesterea de langa oceanul Atlantic.
- Crezi ca ne va gasi? Ma intreba Sufletul meu, iar eu ridic din umeri, intorcand iepuri in frigaruie pentru a se praji foarte bine pe ambele parti. Dar ce l-a apucat pe Alucard, de s-a purtat parca ar fi... posedat, murmura baiatul, atragandu-mi dintr-o data atentia.
Ma incrunt incercand sa imi reamintesc de fiecare data cand l-am vazut pe Alu posedat, iar raspunsul veni imediat: niciodata cu exceptia nopti trecute. Ma ridic de la foc si ii dau iepurele lui Jessey, apoi ma duc la gura pesteri, trabatand cu privirea intreaga intindere albastra, incercand sa imi calculez cat timp mi-ar trebui sa ajungem in America si de acolo poate vom fugi peste oceanul Pacific in Asia sau Africa.
- Nocte? Imi pronunta numele ca o intrebare, iar eu am continuat sa cercetez oceanul.
- Doua zile fara oprire pana in America, mumur ca pentru mine, apoi ma intorc la foc, asezandu-ma pe piatra si luand celalalt iepure si incepand sa mananc calm. Un Arhanghel al Iadului ii este interzis sa foloseasca pentru a fi posedat de demoni, fiindca are niste puteri abominabile, ce pot fi folosite impotriva umanitati, iar daca nu gresesc, cel care il posedeaza pe Alucard este chair taicasu, ii raspund la unele intrebari nerostite, iar baiatul aproba din cap.
- Deci exista mai multe speci de "chesti" rele in Iad, spuse, facand cu degetele ghilimelele pentru chesti. Demon sau draci, Arhanghel ai Iadului, Ingeri Morti, Lucifer si Cavaleri ai Apocalipsei, dar ce esti tu? Ma intreba, facandu-ma sa zambesc trist si ironic.
- Eu sunt unul dintre Cavaleri Apocalipsei, insasi Stapanul Morti, cel mai puternic din Iad dupa tatal meu si cel mai periculos de invocat, ii marturisesc adevarata mea identitate, iar Jessey casca gura uimit.
Eu sunt ca o bomba cu ceas baiete, imi spun in gand, continand sa mananc linistit, gandindu-ma la cate spirite am trimis in Iad. Multe...