Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

[Yaoi] Dragoste la indigo

#1
Buna, buna ! Am venit cu un nou fic, de care promit ca ma voi tine. E prima mea colaborare si e facuta impreuna cu noua mea priena ( ...suspans... ) ohaio_angel. Eu voi fi Andrew, iar daca e prea ciudat imi cer scuze, dar seamana cu mine, iar Angel este Damian, cel cu ochii albastrii . Nu o mai lungesc atat pentru ca stiu ca va plictisesc.
Spor la citit !

Varsta minima: +16 ( dar va fi si +18 )
Gen: Yaoi
Limba: Romana
Observatii: -
Tipul de critica: La alegerea cititorului


Capitolul 1


- La dracu` . mormai cand vad nota de pe lucrare .
Jessica s-a aplecat peste banca cerandu-mi sa-i arat lucrarea apoi m-a privit cu parere de rau. Mda, il privesc neajutorat pe Denis care-mi arata lucrarea lui. Zambesc multumit, macar am luat mai mult. Imi numar punctele si duc lucrarea la profesor intrebandu-l de ce nu mi-a dat punctul din oficiu.
- Da-mi un pix rosu.
Imi spune el calm uitandu-se la mine asteptand ca cineva sa se sinchiseasca a scoate unul . Ma uit neajutorat in stanga, apoi in dreapta, liniste. Nici la lucrare nu a fost asa, acum pana si mustele se auzeau. Pe bune ? Nici un voluntar ? Pfu, ticalosilor .
- Am eu un pix !
Lumina ! Ma intorc zambind multumit, dar zambetul imi dispare cand vad cine este persoana ce m-a salvat. Imi inclestez pumnii intorcandu-ma spre profesor.
- Daca ma gandesc mai bine, e bun si un cinci .
Imi iau lucrarea si ma intorc in banca auzind chicotelile colegilor mei. Daca nu ma insel si proful radea la un moment dat. Ei bine, asta e, n-am vrut un pix de la Betty vrajitoarea . Simt mana lui Jessica pe umarul meu si ma las pe picioarele din spate pentru a-mi soptii ceva la ureche.
- Iar ti-ai dezamagit admiratoarea.
Picioarele scaunului alundeca in momentul in care ma las cu toata greutatea pe ele si ajung sa sterg pe jos prin clasa. Eh, firar, aici nu face nimeni curat. Intreaga clasa a izbucnnit in ras, dar nimeni nu s-a ridicat sa ma ajute. Chitrosilor. Mormai in timp ce ma ridic si-mi scutur hainele de praf. Simt o durere puternita si-mi ating tampla simtind sangele.
- Are cineva un servetel ?
Incercam sa-mi mentin tonul calm, dar vederea sangelui m-a facut sa tremur incontrolabil. Vad cum Betty sare in picioare grabindu-se sa-mi aduca un servetel pe care Mary il smulge din mana. Domne`ajuta, macar atat .
Imi asez capul pe banca si reusesc in cele din urma sa motai putin . La sfarsitul orei Jessica ma trezeste spunand ca proful verifica notele . Sunt mort, trei de trei si un patru .
- Andrew, nici cu sasele din teza, nu stiu cum ai reusit sa copiezi pentru al lua, n-ai sanse sa treci .
Incerc sa-mi opresc cascatul, nu pentru ca era plictisitor proful, ci pentru ca eram rupt de oboseala, si ma ridic in picioare.
- Domn` profesor, nu pot sa raspund peste o saptamana sau doua ? Cu o nota de sapte sau opt sigur voi trece .
- Ai calculat singur asta ? tocmai m-a ironizat, ce-mi vine sa-l strang de gat .
Aprob scurt exact atunci cand se aude clopotel. Proful se ridica si-mi spune ca nu-mi da decat o sansa apoi iese din clasa, cu lucrarile noastre sub brat. Mary vine la mine si imi spune sa iesim la aer curat, adica sa mergem sa fumeze.
Priveam plictisit cum timpul abia trecea, sunetul pe care l-a scos clopotelul m-a facut sa tisnesc din banca, cu ghiozdanul in mana, si ies in graba pe usa .
- Iar am iesit inainte .
Daniel statea rezemat de perete cu un caiet in mana . Ridic o spranceana in timp ce brunetul izbucneste in ras luand-o inaintea mea spre usa din spate.
- Ai fost la sala pana acum o ora, nu ?
Face o fata de copil nevinovat apoi aproba aratandu-si corpul.
- Trebuie lucrat .
Il ignor si o ies pe usa mergand, apoi pe poarta mare si o tirez spre casa. Daniel era in spatele meu, imitandu-mi mersul si vocea cand ma rasteam la el sa inceteze pentru ca se poarta ca un copil . Imediat ce am incetat sa-mi pun mintea cu el a inceput sa merga la pas cu mine intrebandu-ma cum a fost azi la scoala.
- Deci, ne vedem in seara asta ?
Imi arunca o privire complice si afiseaza un ranjet diabolic .
- Clar, am gasit un local marfa rau ! Nu trebuie sa lipsesti .
Ma incrunt amintindu-mi ultimul local " marfa " in care s-a gandit sa ma duca. Mi se face pielea de gaina. Pe langa aspectul oribil si podele jegoase, erau si niste animatoare proste ce ma scoteau din sarite cand se fataiau pe langa noi .
- Nu cred ca vin. Nu vreau alta obsedata pe cap. Sunt gay.
- Si eu sunt bi. Care-i problema ?
Da, stiam ca-i gay. Ma enerva ca trebuie sa-mi aminteasca mereu asta, parca as fi prea prost pentru a intelege o propozitie simpla.
- Mergem intr-un local de bi ?
- Nu !
Ridica tonul la mine apoi o ia in fata spunandu-mi ca sunt greu de cap. Uite cine vorbeste, el nici macar nu se poate exprima coerent . Imi dau ochii peste cap hotarandu-ma sa nu ma mai cert cu el, pentru ca nu are nici un rost. Mergem in liniste cateva minute apoi ii suna telefonul si-l vad stramband din nas.
- Ce ?
Arunc o privire peste umarul lui, dar desteptul inchide telefonul inainte sa apuc sa vad ceva. Nu-i corect, eu trebuia sa vad.
- Mary vrea sa vina cu noi.
Am incercat sa-mi ascund zambetul la auzul vocii sa-le dezamagite. Tocmai i-au fost stricate planurile, chiar e amuzanta situatia asta. Il intreb unde vrea sa mergem acum si vad ca se gandeste. Minune, stie sa gandeasca. Nu pot sa zic cu voce tare tot ce gandesc pentru ca s-ar supara, dar n-ar strica sa-si foloseasca creierul din cand in cand si sa nu faca primul lucru care-i trece prin cap.
- Mergem la Karaoke, la ora opt seara.
Era asa devreme incat m-a fulgerat un gand. Nemernicul, vrea sa scape de saraca Mary.
- N-am mai avut o noapte incendiara de sambata seara.
Tocmai ce spuneam, nu poate sa tina pentru el nimic. Imi dau ochii peste cap si ii sugerez sa sune la linia fierbinte, cum facea colegul meu Jake cand nu putea dormii noaptea.
- Nu, doar daca esti tu in spatele liniei.
De data asta s-a intrecut cu gluma. Il privesc urat si ii spun sa inceteze cu glumele proaste pentru ca pe mine ma scot din sarite. Sper sa inteleaga mesajul, sau il voi lasa singur cu Mary in seara asta .
In loc sa o ia pe strada lui vine cu mine pana acasa. Ce cavaler, n-am ce spune. Ii dau un pupic pe obraz multumindu-i ca m-a condus .
- Nu ma mai spal pe obrazul asta .
Replica lui m-a facut sa rad, iar la asta a contribuit si fata lui de visator. Ma ridic putin pe varfuri si ii dau un sarut scurt si apasat pe buze. Nu inseamna nimic, nici pentru mine, nici pentru el, dar era amuzat, mai ales cand ne privea cineva.
- Gata, acum nu mai saruti pe nimeni.
Rade prinzandu-se de gluma si adauga cu un ton amuzat :
- Neah , mai saruta-ma o data si ma mai gandesc.
Imi face cu ochiul amuzandu-ma cumplit, apoi imi iau la revedere de la el intrand in casa .


Imi face cu ochiul amuzandu-ma cumplit, apoi imi iau la revedere de la el intrand in casa .
Nu am norocul sa intru bine pe usa ca tata imi sare din sufragerie pe hol, calm.Stai, ce facea el la ora asta acasa?
-Cine era cel de afara? Ma intreaba serios parca sagetandu-ma din priviri.
-Daniel, il stii.
Ii raspund relaxat dandu-mi jos din picioare tenesi si intrand in sufragerie.Imi las ghiozdanul si vreau sa ies din camera.
-Asta da, insa ce faceai acolo era demn de dispret. imi spune serios punandu-se in fata usi.
-Ce faceam acolo.? ii fac un ranjet ca de copil nevinovat.
Observ atitudinea lui superioara si actul in care parca ar vomita ca mai apoi sa il aud ca facem prosti si ca fac familia de ras, unde ridica tonalitatea.Eu, ce sa fac, raman surpins facand o mutra de prost.
-Da, tu, lup in piele de oaie, cu cine crezi ca vorbesc? ridica tonalitatea la mine suparat.
Raman mut si prost cu diploma ca habar nu aveam ce incerca sa insinueze.Ma uit in jur si nu era nimeni in camera in afara de cei care vorbesc.Eu si tata care era suparat.
-Se pare ca cu mine. raspund cu o fata de caine prost.
-Cum poti sa faci asa ceva?
Gata, gata sa ragneasca la mine ca un lup si nu glumesc cand zic ca el este lupul si eu oaia, dar acum fiecare cu parerea lui.
-Simplu. Imi apropii buzele de ale lui.
Incerc sa explic tot neintelegand la ce bate, ca nu zicea si el in limba pe care o vorbim toti de zi cu zi, ci imi baga filosofii.Degeaba ca el se face rosu la fata, mai, mai sa-i sara si tandara:
-Cu un barbat?! imi ironizeaza. Asta faci cu o femeie. incearca el sa-mi explice, dar degeaba.
-Eu nu, imi plac baietii.
Raspund serios rezemandu-ma de spatele canapelei din piele.Nu intelegeam de ce reactioneaza asa.Calmitatea la el nu era o nouatate si isi iesea rar din pepenii, dar acum nu puteam sa deduc din ce cauza este asa?
-Si ce rezolvi tu cu un baiat?
-Ce rezolv si cu o femeie. ii raspund promt si sigur pe mine.
Cu asta cred ca i-am dat atacul final.Nu mai rezista in picioare si eram sigur ca i-a crescut tensiunea de s-a asezat pe un scaun strigand la mama sa-i aduca un pahar cu apa.Nu intarzie sa apara cu paharul in mana intreband chiar ce s-a intamplat surpinsa cand il vede pe tata.
-Lu' tati ii creste tensiunea. raspund intr-un mod copilareste.
-Si din ce cauza?! Ca-mi vi cu prostii. imi spune revoltat apoi o priveste pe mama dupa ce lua o gura de apa. Auzi, fit-o este gay.
Si-mi da lovitura de gratie cu replica asta, insa mama nu s-a lasat impresionata.La un moment cand a procesat informatia mai bine o chicotit.
-Si de cand asta este o noutate?
-Tu te auzi ce spui? ii raspunde mamei cu o intrebare la randul lui si chiar suparat.
-Nu am spus nimic gresit. scoate un zambet dulce apropiindu-se de mine. Baiatul meu este un scump. Apoi ma pupa pe frunte.
Ii multumesc mamei ca ma incurajeaza sau macar este alaturi de mine.
-Cu mare drag, scumpule.
Imi raspunde la multumire vorbind atat de bland incat asa fi adormit in bratele ei.Nu dura mult ca ii face o mutra urata tatei si ii vorbeste:
-Tu, urangutanu-le! se rasteste la el. Mai slabeste, ca esti cat patul!
Acesta se stramba din nas ridicandu-se de pe scaun si iesind din sufragerie, parca tunand si fulgerand.Stia un lucru sfant, nu se lua in gura cu mama ca imediat isi facea bagajele si pleca la bunica.

Oricat de mult as fi vrut sa scap de interogatoriu mama nu s-a lasat pana nu a aflat totul cu lux de amanunte.Eh, i-am zis esentialul si a inceput sa rada spunandu-mi pe ultima suta de metri ca trebuie sa raman la cina ca vine Damian, ala care-l tot lauda tata cand vine de la birou.Noroc ca cina era la sapte si mama a zis ca pot sta doar o ora.

#2
First here? Wow soo here with a comment. Nu-mi pot dezamagi prietena mea ohayo_angel >:D< si Sushi ma bucur ca esti intr-o colaborare cu angelita. Si te consider deja o prietena. Deci sa trecem la treaba.

Mai intai de toate, am observat niste greseli gramaticale, care ar trebuii corectate :D
P.S. : Corectati capitolul inainte sa il postati. :)
Textul se incadreaza in limita spatiului. Ati lasat putin suspans, dar am observat ceva ce nu trebuia facut. Sushi, la inceputul capitolului ai precizat indirect cine cu cine o sa fie cuplu :-?? Acest Damian si Andrew. Eu stiu ca tu ai zis asta, doar ca noi sa ne dam seama care, cine si cum. Nu-i nimic, se mai intampla. Sper ca nu te superi pe mine ca ti-am atras atentia, nu a fost cu rautate.
Cam asta ar fi cu gramatica si continutul. Sper ca nu va suparati ca va zic de greseli.

Capitolul e foarte interesant, mai ales Andrew cu Betty, cum ii zice el vrajitoarea. Hmm dragut. :)) Popular baiatul, un fel de comic in acelasi timp. Mie una, mi-a placut si sunt sigura ca la multi alti le v-a placea. Hmm ce prieten mai are si Andrew, pare foarte de treaba. Mi-a placut faza aceasta dintre ei:

"Ii dau un pupic pe obraz multumindu-i ca m-a condus .
- Nu ma mai spal pe obrazul asta . "
Imi inchipui ce fata avea Daniel cand a zis asta.
Si inco o faza dintre Andrew, mama si tacsu' :
"-Si de cand asta este o noutate?
-Tu te auzi ce spui? ii raspunde mamei cu o intrebare la randul lui si chiar suparat.
-Nu am spus nimic gresit. scoate un zambet dulce apropiindu-se de mine. Baiatul meu este un scump. Apoi ma pupa pe frunte.
Ii multumesc mamei ca ma incurajeaza sau macar este alaturi de mine.
-Cu mare drag, scumpule.
Imi raspunde la multumire vorbind atat de bland incat asa fi adormit in bratele ei.Nu dura mult ca ii face o mutra urata tatei si ii vorbeste:
-Tu, urangutanu-le! se rasteste la el. Mai slabeste, ca esti cat patul! "
Penala ultima replica. :))
Cam atat. Scuzati-mi com-ul kilometric. :D I'm a good girl, stie ea pisi.
Chuu' .
The world is different. Depends how each looks at the world ^ ^ I dare to look in colors ^ ^

#3
Wow,fic nou,imi place!!!In primul rand,forta mama lui Andrew!!!Imi place la nebunie de ea,i-a aratat ea tatalui lui Andrew , adica sotului ei,cine este seful,si raspunsul este clar,ea este seful,comandantul suprem,amiralul,forta cea mai tare(bine deja deviez de la subiect).Tatal lui Andrew este strict,asta se citeste de la o posta,chiar daca ii vrea binele fiului sau,nu trebuia sa reactioneze asa(sunt total impotriva violentei in familie),mi-l si imaginez fiind un lup si incoltindu-l pe Andrew,oaia.Despre celelalte personaje pot sa zic asa:Betty este obsedata de Andrew,la fel si Daniel,acesta mai este si simpatic ,May este lasata pe dinafara de catre acesta din urma.Nu stiu de ce dar nu cred ca Daniel si Andrew vor fi un cuplu,desi sper sa ma insel.Mi-a placut faza cu:" Daca ma gandesc mai bine, e bun si un cinci":si faza cu: "nu stiu cum ai reusit sa copiezi pentru al lua".Andrew este un baiat interesant,are un nume dragut si o personalitate tare.Debea astept next-ul,bafta in continuare!
[Imagine: Touken.Ranbu.full.2064981.jpg]

#4
Deeeeeci =)) 1. Imi place mult fic-ul. Sper doar sa nu fie ceva cu supernatural...
2. ANDREW? SERIOS? SUNT BLESTEMATA? *stie colega de mai sus*
3. O ador, la fel ca si colega de mai sus, pe mama lui Andrew. "-Si de cand asta este o noutate?" . Crede-ma, am varsat tot laptele cu ceriale pe monitor.
Nota: sa nu mai mananc si citesc fic-uri in acelasi timp.
Si faza cu urangutanule a fost delicioasa. *Ai grija ca ai scris 'urangutanu-le' , si multi pot comenta aici. Si eu mai fac greseala, mai ales cand vine vorba de feminin. ex: urat-o in loc de urato.*


Asa. Imi place foarte mult cum ai descris sentimentul de scarba al lui Andrew fata de Betty. Ce nume... potrivit are. *chicoteste* Daniel ala imi face cu ochiul mie, foarte amuzant si scump. Damian e coleg cu tac-su? Daca da, iti spun ca ador ideea.

Cam atat... Ai grija la greselile de tastare, stiu ca dupa ce termini un capitol esti nerabdatoare sa-l postezi, dar greselile gramaticale ingreuneaza cititul.

Acum vine ohaio_angel, right? Buuuun. Tu spor la scris in continuare si ohaio_angel, hai cu next-ul.
[Imagine: vriska_serket_signature_by_sardonicincubus-d5kkvn3.png]
You don't have to 8e a good person to 8e a hero.

#5
Eh Sushi draga. Mi-a zis Angel de ceva timp ca lucrati la un fic cu numele asta. Si sincera sa fiu, chiar il asteptam cu nerabdare.
Ce pot sa spun? Replicile lui Andrew <3 sunt...Vai, mor de ras! Asta e chiar genul meu de fic. Mama lui Andrew (pe care il super duper ador...um o.O pot sa folosesc fraza asta?) e nemaipomenita. Isi sustine fiul, iar urangutanul se da batut. Cica :)) ii creste tensiunea :)) Ahaha. Cred ca ti-ai dat seama cat de mult il ador.
Acum o astept pe angel sa vina cu nextul. Angel! Nu mai sta pe fb si hai cu nextul ca mor de nerabdare. Doamne ce aveti toti cu fb (vorbeste obsedata de mine :D )
[Imagine: tumblr_lxg6bliYGm1qej54bo1_500.gif]

Stalk me, bite me and kill me with your love ~

#6
Buuun, am crezut ca nu am sa aduc next-ul prea curand. Am vorbit cu @Sushi sa nu il postez prea curand, dar imi pare rau, insa nu ma pot abtine....
@Nykky Phoenix....si mie imi place mama lui Andrew si este replica mea...Moama ce mandra ma simt cand am zis asta....(aplauze si pentru alte cateva fraze absolut geniale, pot spune ca am fost inspirata atunci)
In concluzie fetelor, @Sushi va multumeste pentru pareri
Acum, spor la lectura^^





Capitolul 2


Am ajuns in sfrasit la profesor acasa. Nu vroiam sa fiu prezent intr-un moment prost, nici devreme, nici tarziu. Am fost invitat la cina datorita succesului meu in ultimul proces pe care l-am castigat. Domunul avocat Saunders a fost atat de incantat incat m-a invitat la cina. Trebuie sa revin la realitate si sun la usa, deoarece inca stam in prag.In scurt timp imi deschide o femeie subtirica, probabil era sotia dumnealui. Am pasit timid inauntru si am zambit cald. Nu stiam cum sa ma port ca sa nu ii fac o impresie proasta pentru inceput si nici nu am stiut ce ar prefera o femeie, desi stau intr-un apartament cu una.
Putin stanjenit si de situatie imi fac curaj imandandu-i un buchet cu flori, pe care aceasta le primeste bucuroasa. Se uita la mine calm stapanul casei, venind dintr-o alta incapere si invitandu-ma la masa. Nu imi ramane decat sa zambesc si sa ma las condus catre masa, dar nu uit si ii imanez in mana punga in care am pus sticla cu un vin special ales pentru aceasta seara, iar el ma privete incantat. Asa se intampla mereu la birou cand este liniste si nu avem de lucru, ascult povestile pe care le-a petrecut in razboi sau avem o discutie mai speciale cu anumite hobby-uri, colectiile de vinuri fiind unul dintre preferatele avocatului. Uneori este destul de plictisitor sa-mi povesteasca despre armele pe care le-a avut la mana, despre catii ranitii au fost si mortii care si-au sacrificat viata pentru cei de acum .Respectul si l-a castigat atat prin seriozitatea sa, cat si prin corectitudinea de care da dovada, iar eu nu am ce sa ii reprosez prin invataturile sale.
La un moment se aude un zgomot de undeva din alta camera si o injuratura, speriindu-ne pe toti de la masa. Mirata si probabil speriata sotia domnului avocat se ridica de la masa.
-Doamne, ce s-o fi intamplat?,adauga mai apoi intr-o soapta mai mult pentru sine.
Imediat cum nu isi mai face simtita prezenta, domnul Saunders sta linistit la masa luand cate ceva din mancare .Parea ca stie ce se intamplase de fapt si nu avea motiv de ingrijorare.
-Cred ca fiul meu a scapat vre-un proiect pe scari, spune calm fara a ma privi, ci isi vedea de ce avea in farfurie.
-Nu este nici o problema. Aveti de cine sa fiti mandru, raspund zambind oprindu-ma din mancat.
Nu imi era prea foame, dar buna crestere nu imi permite sa fiu lihnit si nici sa refuz cu ce sunt sevit. Eh, aberez, dar cand vrei un post bun la avocatura trebuie sa faci si asta. Am mintit cu afirmatia asta, la domnul Saunders nu vad decat un tata si un om minunat, demn de urmat.
Acum trebuia sa bag si un zambet politicos ca nu se cuvenea sa-l contrazic. Se uita la mine cu niste ochii ce imi exprima un zambet malefic. Da, stiam, aveam tupeu si nu l-a deranjat in anumite situatii pentru ca stiu sa imi controlez anumite reactii, desi ma mai port copilareste, nu cred ca l-a deranjat nici acum acest comentariu politicos.
Se aude o voce care nu parea multumita de aceasta cina aranjata.Intr-un fel ma simteam la o intalnire, nu chiar de afaceri, ci una ca o casatorie aranjata, dar asta era, induram.
-In loc sa fiu cu prietenii stau blocat aici, se aude murmurul lui la adresa cinei care nici pe el nu-l incanta. Macar aveam un lucru in comun.
-Andrew, puisor, esti bine ?, se pare ca mama lui era ingrijorata pentru el si incerca sa afle unde il doare in timp ce eu stam si ascultam discutia de la masa, iar ei erau in cealalta incapere de alaturi.
-Nu-mi mai spune asa ! se rasteste baiatul la ea, iar eu nu indrazneam sa intervin. Nu am doi anii!, isi continua propozitia la fel de iritat.
Se pare ca eram spectator la o cearta in familie, bine la un perete distanta si curios din fire intorc capul spre galagia de la scarii facand niste ochii marii ca de pisica la usa, mai pe clar ciulesc urechile apucandu-ma un pic rasul.
-Draga, s-a intamplat ceva?,aud vocea celui de la masa cat se putea de serioasa pentru ca si pe el il apuca rasul.
-Mmm, nu doar ca fiul tau sa trezit cu fata la covor, chicoteste, rapsunzandu-i la intrebare venind inapoi la masa si facandu-se comoda.
-Si i-a trecut?, acelasi om cu aceasi curiozitate ca mai devreme, doar ca acum isi dregea vocea pentru a nu rade.
-Sunt si eu aici.
Acum se parea ca am onoarea de a-l cunoaste pe vestitul fiu cu care domnul Saunders se lauda, intr-un fel, la birou in zilele bune si nu termina pana cand...se plictisea si trebuia sa faca altceva. Intr-adevar era un mic adolescent, speram doar ca ce ii sedea pe umeri sa fie inteligenta nu prostie pentru ca frumusetea unei fete pot spune ca o intrecea. Un pic cam neindemanatic si artagos in seara asta pentru ca murmurul sau a fost auzit pana la urechile mele.
Ma ridic de la masa sa ma prezint imediat cum domnu' avocat isi face glasul auzit prezentandul pe unicul sau fiu. Imi spun numele si ridic mana politicos .Si el face acelasi lucru ca mine, insa uimit ca si cum m-ar cunoaste de undeva. Se aseaza la masa dupa salutul prietenesc plin cu suspiciunii din ambele parti si incearca sa infulece ceva, dar degeaba ca stapanul casei il intreaba de teze. Prost moment pentru ca incepe sa manance ca nesatulul dupa ce inghite nodul din gat la auzul intrebarii. Bun, cred ca eu eram clopotelul salvator si deja se simtea tensiunea asupra lui sa raspunda.
-Si Andrew, ce vrei sa faci mai departe?, incerc sa evit incordarea zambind cald.
Adolescentul inghite mancarea ce i-a ramas in gura si ma priveste dispretuitor. Asta am simtit destul de clar de cum a intrat pe usa, bine intr-un mod sau altul.
-Designer vestimentar, imi rapunde calm. Poti izbucnii in ras acum, adauga pe un ton rautacios.
Nu ma impresiona prin atitudinea lui de bad boy, dar de dragul celorlalti de la masa incerc sa ma port omeneste.
-Nu este amuzant, il privesc cu o anume mirare. Este alegera ta, spun asta incercand sa-l incurajez.
Pufneste dispretuitor cum imi aude ultima replica, chiar era deranjant, iar mama sa il musterste vazand ca ii arunca o fata dojenitoare. Acum eu ma simteam putin ciudat, nu asta imi era intentia si nu vroiam sa stric atmosfera.
-Pff...Ce ii trebuie lui haine?!, incepe barbatul din capul mesei cu o tonalitate joasa. El trebuie sa puna ceva pe masa cand va fi insurat!, continua morala, vorbind si mai tare. Cand am fost in armata totul era greu si....
Noroc cu mama lui Anrew care a incercat sa-l opreasca din lunga si plictisitoarea ora de istorie din care nu s-ar fi oprit decat maine.
Baiatul abandoneaza tacamurile suparat.
-Am terminat de mancat, se ridica de la masa. Scuzati-ma
Cum pleaca incerc sa consolez parintii si sa le mai ridic moralul ii intreb daca pot incerca sa vorbesc cu el .Ajutorul fuse bine venit din partea feminina a casei deoarece masculul nici de cum. Doar o aprobare scurta din cap vazandu-si in continuare de ceea ce avea in farfurie.
-Ar fi minunat, multumesc, vad o sclipire in ochii femei de bucurie care imi umple sufletul
Banuitor ca intotdeauna avocatul aduse in discutie vechea psihologie folosita in special la tribunal cu martorii. Eu i-am zambit multumit de reactia rapida ridicandu-ma de la masa
Imi spune femeia ca este pe veranda camera lui zambindu-mi cald. Eu plec multumindu-i din incapere si ma indrept catre camera lui. Cum ajung bat la usa si in spatele ei se aude un urlet de ''Intra!''. Apas pe clanta si ma fac vazut inauntru. Ridic ironic spranceana stand rezemat de tocul usii asteptand macar un respect acolo cat de mic, dar tot ce primesc sunt injurii.
-Dispari, pervers nenorocit.
Ma priveste deja maraind la mine, iar eu il analizez din cap pana in picioare si deja raman mirat. Un corp subtire cu forme aproximative ca o
fata, parul saten, iar rochii sai verzi nu iti inspirau prea multa incredere si in nici un caz liniste. M-ar pufnii un ras la cat de prichindel era pe langa mine, dar nu puteam sa-l sperii din prima. El nu se opreste doar la atat, ci mai suiera un ''Perves si mincinos'' prin camera care asta mi-a cam pus nervii la incercare.
-Inteleg ca nu te ai prea bine cu parintii tai, dar cu mine ce ai?, il intreb ca si cum nu am auzit ce a suerat prin camera, pe o tonalitate calma.
-Asta insemna ca esti prost, ranjeste la mine lundu-si o jacheta.
-Nu mai fa pe interesantul, ca nu tine, ma rastesc putin stand in tocul usii.
-Cine e istericul acum?!, ridica pervers o spranceana la mine.
-Eh, incerc sa-mi pasterz calmul, dar cu tine nu se prea poate.
Am oftat si apoi pornesc cu pasi marunti catre el, insa se da speriat inapoi pe pat. Mi se parea prea ciudata reactia lui.
-S-ta de-dep-departe de m-mine.
Bun, asta schimba un pic lucrurile, mai ales ca-mi balbaie. Hai ca nu sunt babaul si nu am venit sa-i fac ceva chiar demn de dispret.
-De ce?...Nu iti fac nimic., spun mirandu-ma starea lui.
Cum aude ce spun se incrunta si ma inpinge scotand din gura ''Te urasc!'' si iese din camera trantind usa in urma sa.
Acum trebuia sa-l linistesc cumva pentru ca nu vroiam sa risc un scandal de toate zilele in aceasta casa, asa ca merg dupa el grabit si il prind de incheietura mainii.
-Stai, de ce fugi?, apuc ca-l intreb privind in alta directie.
Totusi am un moment cand observ cum isi musca agitat buza si devenea din ce in ce mai ciudat. Ma simteam ca un prost, cu mintea goala.
-De ce nu ma lasi in pace?
Aud ceea ce soptise si acum eu deveneam agitat pentru ca nu stiam ce are impotriva mea.
-Sunt ingrijorat de atitudinea ta, spun uitandu-ma in ochii lui. De ce te compoti asa cu mine?
-Daca uiti tot cand bei lasa-te de meserie!
Asta mi-a picat cu tronc astfel ca ma doare capul si venindu-mi in minte niste pasaje dintr-o noapte. Totul se invartea in jurul meu si vedeam niste fete nu tocmai cunoscute ce radeau si dispareau la secunda, apoi vad un hol lung de o culoare visinie. Scutur din cap buimac si ma tezesc cu Andrew ce ma privea nu tocmai prieteneste.
-Nu ti-am facut nimic, nu-i asa?, intreb devenind banuitor.
-Nu, m-ai invatat sa cant la clarinet?!, raspunde ironic
Hai ca am suporat destule si cred ca meritam o explicatie clara la nebunia asta pentru ca eram la capatul rabdarilor, dar nu primeam decat ironizari. Nu vroiam nici sa risc in a se auzi galagia de aici si la urechile celor de la masa asa ca il trag dupa mine inapoi in camera.
-Nu ironiza si spune-mi dracu' de ce esti asa artagos?, mai aveam putin si il bateam daca imi mai facea asa.
-Nimic, raspunde ferindu-si privirea de a mea. Pleaca, am de invatat.
-Atunci de ce nu te uiti in ochii mei cand zici asta?, il intreb calmadu-ma incetul cu incetul, dandu-i drumul la mana.
Imi rapunde promt ca nu vrea asezandu-se turceste pe pat incepand sa deseneze, nu stiu ce, dar ma ignora total si eu ma uitam la el, ca prostul, ca alt cuvant mai de alinare nu gaseam si pierdeam timpul cu un pusti rasfatat sa aflu ce il deranjeaza asa de tare de se poarta rautacios cu toti din jurul sau. Deci in concluzie nu aveam cu cine discuta. Un ingamfat de bani gata care crede ca tot ce zboara se mananca.
-Nu merge cu minciuna la mine, ii spun calm si hotarat.
-Deci domnul avocat vrea raspunsuri?! ,din nou ironizeaza. Fa-ti meseria, afla-le singur.
-Nu sunt detectiv, baietas, ma rastesc la el in timp ce ies pe usa.
Imi pierdeam timpul acum sa incerc a afla ceva de la el, era mai incapatanat decat un catar si avea cu cine semana. Nu inteleg de ce imi bat capul cu el pentru ca nu va intelege nimic si se va purta la fel de nepoliticos. Cobor jos la cei ce probabil erau cu sufletul la gura sa afle ce s-a intampalt, iar eu le raspund dezamagit cum ma asez la masa. Ei bine noroc ca au stiut cum sa treaca peste situatie cu glume chiar complimentandu-se unul pe celalalt. Da, stam la masa cu niste oameni trecutii de prima tinerete care inca le mai ardea de lucruri dragastoase. Asta imi era soarta.
[Imagine: a17504639be4b10d04424d855865eb53.gif][Imagine: A5D0F5D61805ED04AAC6EC72A0549F025BF7966A]
”Know that the only people you can save like that are the ones that survive.”

#7
Yupy! Neeeeext. Damian asta imi pare ciudat si malefic, nu stiu de ce. Acum va urasc pentru ca m-ati facut sa-l iubesc pe Daniel si sa-l urasc pe Damian. Capitolul mi-a placut mult, greseli nu am vazut si totul a decurs bine... Bla bla bla.

Poveste imi pare interesanta, Damian cum am mai spus nu imi place, pentru ca pare mielusel, dar e malefic. Foarte malefic. Am adorat faza cu 'm-ai invatat sa cant la clarinet'. Imi aduce aminte de Sherlock si faza cu Watson cand ii spune ca la scoala a facut clarinet. Parinti cuplului fac in orice fic momente super funny, de asta imi place sa-i folosesc.

Capitol lung, frumos, nu am ce cere mai mult. Astept neeeext-ul, pe data viitoare si spor la scris.
[Imagine: vriska_serket_signature_by_sardonicincubus-d5kkvn3.png]
You don't have to 8e a good person to 8e a hero.

#8
Angel draga. AI adus capitolul. Kyaa XD XD Cat imi place. Dar nu inteleg de ce toti faceti personajele fricoase. Faza cu balbaitul lui Andrew nu mi-a placut deloc. E un bad boy. Nu trebuie sa se balbaie, teama sau mai stiu eu ce. Ai cam incurcat lucrurile draga. Oricum capitolul a fost superb. Tocmai de aia il astept pe urmatorul. Dar voi deja stiti asta. Sushi, iubire! Vino repede cu nextul. Mor aici!
[Imagine: tumblr_lxg6bliYGm1qej54bo1_500.gif]

Stalk me, bite me and kill me with your love ~

#9
In sfarsit next.

Damian pare destul de interesant, nu stiu de ce, dar mi se pare ca Andrew il stie de undeva, mai exact de prin club si am o idee marunta cum s-ar fi petrecut lucrurile inainte, gandindu-ma la faza cum ca "a baut prea mult si a uitat" sau cum il facea de multe ori pervers si nenorocit, dar o sa vedem in urmatoarele capitole cum sta intr-adevar treaba si daca m-am prins de poveste.

Damian imi place mult, mai ales firea lui. La suprafata pare ca este tipul de baiat cuminte, dar in interiorul lui este la fel de malefic si pervers cum spunea Andrew. Nu stiu de ce, nu prea stiu multe despre acest personaj, dar nu-mi place de nicio culoare de Daniel. Mi se pare ciudat si... sincer, as vrea sa dispara din peisaj >:). Mda, am eu ceva cu el. O relatie intre Damian si Andrew suna asa de bine si sper ca pe perioasa povestii sa nu intervina cumva Daniel. Si mie mi-a placut mult faza cu clarinetul, mai ales ironizia cu care il trata pe Damian.

Daca sa ma refer la ortografia textului, eh, nu au fost foarte multe greseli de tastare, sau chiar niciuna, dar am vazut virgule acolo unde nu trebuia sau unde unele trebuia puse, iar inafara de asta, nu mai am ce sa comentez. Mie una, imi place foarte mult cum scrieti.

Oricum, a fost super si acest capitol. Eu, de fapt, citisem multe ficuri, sau daca nu ma insel, aproape toate scrise de fiecare dintre voi doua, dar nu prea am avut curaj sau lenea era de vina, sa las vreun comentariu la fic-urile acelea. Acesta a fost cel care m-a captivat cel mai mult si o sa-l citesc incontinuare, deci, sper sa fiu la zi cu fiecare capitol si sa nu pierd firul povestii, asa cum facusem la mai multe fic-uri bune, care acum, nu le mai citesc din cauza asta.

Atat am avut de spus. Un capitol lung si interesant. Sper ca next-ul sa vina cat mai repede si... spor la scris! :*

#10
Capitol nou,ura!!!Ma bucur ca ai adus next-ul asa de repede si imi place ca ai facut un capitol lung,care mi-a facut placere sa-l citesc.Sunt curioasa sa stiu de unde se cunosc cei doi,si mai ales de ce este Andrew asa speriat de Damian,oare s-a intamplat ceva intre ei?(deci mor de curiozitate).Ii sugerez lui Damian sa faca schimb cu mine caci imi palce sa aud povesti din razboi,despre arme si altele(chiar daca unora li se par plictisitoare,Damian,mie mi se par interesante).Imi place la Damian ca tace si indura,(ei bine,asta pana la momentul in care isi face aparitia aroganta lui Andrew).M-a amuzat faza cu trezitul cu fata la covor(mai ales pentru faptul ca si mie mi se intampla asta mai mereu).Debea astept continuarea,spor la scris amundurora.P.S:Sper sa aduceti repede next-ul,si apropo mi-a placut la nebunie atitudinea lui Andrew.
[Imagine: Touken.Ranbu.full.2064981.jpg]



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  Indigo. [ +18 , yaoi , one-shots ] ~X~LoVeLeSs~X~ 13 9.364 01-08-2009, 02:22 PM
Ultimul răspuns: L'pti.chat


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)