Vampire Love

[Sadic_Soul]

Nu sunt sigura daca va va placea mult acest capitol.Insa celelate vor vi mult mai reusite,va promit.Ma bucur ca am primit atea raspunsuri,chiar ma gandeam sa numai continui cu ficcu.Puteti critica,doar este primul meu fic si stiu ca nu e perfect.Cum am mai zis capitolul nu este foarte special,dar celelate...;)).Si vreau sa stiu daca mai are rost sa continui cu ficul?
Scuzati greseliile de tastare..imi cam sta in obisnuinta :))

Chapter VIII

,,Sa ne deslantuim” eram putin ingrijorata,nu stiam in ce consta acest lucru.Insa cat mai devreme aveam sa-mi dau seama.Faceau tot feluri de rituale specifice vampiriilor,beau cocteiluri facute din tipuri deferite sange.Cerul a prins o culoare soriatica,iar in umbra pareau niste demoni,sfasiati de profia furie,si dorinta a sangelui.
Era prea mult ca sa pot suporta,asa ca m-am dus la Darino,i-am explicat totul,iar acesta mi-a dat o masina cu care sa ma pot intoarce acasa.
Ma gandeam ca ma v-a certa pentru ca nu am plecat atunci cand a zis el.Oricum,acum nu pot da inapoi,a aflat totul,sper doar ca Arzell sa nu afle ca nu am ascultat de serviitorul lui preferat.
Nici nu stiu cum am ajuns la poarta Wormwood-lului(cladirea din lumea paralela).Parca timpul a zburat.Poate asa se intampla cand te gandesti la cel iubit.Esenta trimpului nu mai conteaza.Clepsida parca se opreste,iar tu o fiinta firava ramai pierduta pentru eternitate in vesnicia timpului.
Am fost intamplinata de prieteniii mei,cand am ajuns la Wormwood, care erau foarte suparati,nici macar nu-mi dau seama de ce.O si vad pe Jeanne care vine in fuga si-mi trage o palma usoara.
-Ai uitat de noi,te-am asteptat ore intregi,ai uitat ca fara tine nu putem pleca din Lysistrata(lumea paralela)?Eu nu sunt asa suparata insa cilalti sunt cam furiosi,poate parintii nostri isi vor da seama.Ar trebui sa fi putin mai responsabila.
-Scuzati-ma!imi cer scuze si-m aplec usor capul.
Se pare ca am uitat complet de ei.Nici nu m-am mai gandit,se apra ca sunt chiar o inresponsabila.Ma rog doar ca parintii sa nu-si faca griji.Ne intoarcem toti acasa,insa pot sa citesc suparare de pe fetele prietenilor mei.Au plecat si nici macar nu mi-a spus ,,la revedere”sau macar ,,Ce bine ne-am distrat la mare”.Nu intelegeam de ce sunt asa suparati,doar mi-am cerut scuze,si totusi nu am gresit asa de mult.Cu siguranta ceva s-a mai intamplat,insa nimeni nu vroia sa-mi spuna ceva.M-am intors din nou in aceiasi camera.Deja simteam ca tapetul roz de pe pereti si patul galben nu ma mai carecteriza. De mult.simteam ca trebuie sa fac o schimbare in viata mea.Insa mereu m-am temut de cum ceilati ar putea ractiona.A trecut deja doua saptamani de cand am stat inchisa in casa.Nu l-am mai vazut nici pe Arzell nici pe Jeanne si ceilaltiImi inchisesem si telefonul.Acum eram doar eu si lumea mea de mult pierduta..Deja imi vopsisem camera in negru.Nuanta asta ma caracteriza mai bine.Eram foarte plictisita,mi-am luat niste haine pe mine si m-am decis sa ma duc la Jeanne,aveam de gand sa vad ce se intampla pe aici.Insa cand ajung la casa ei vad multa lume imbracaa in negru,iar Zuma vine si imi spune ca Jeanne a murit.....
Raman uimita.Aproape paralizeasem.
-Moarta??????Dar cum?Cand?Unde?
Nici nu am avut timp sa realizez ce se intampla ca deja Ramzo si ceilalti sareau pe mine si spuneau>>,,Tu esti de vina”,Vinovata<<.Nu intelegeam ce se inatampla,cum sa fiu eu vinovata.Deodata Cris vine si imi spune:
-Vezi nici macar nu stii ce se intampla,nu-ti pasa.E vina ta,mai bine nu ne duceai in lumea aia.Cat timp tu ai lipsit,Jeanne a fot muscata de un vampir,dar tu ai intarziat deci nu am putut cum sa ne intoarcem in lumea nostra si sa o ducem la un spital.E vina ta,numai a ta.
Simteam din nou acelasi sentiment de vinovatie care navelea peste mine.Imi pentetra toate tesuturile si aujungea in adancul inimi.Inca o victima a inresponsabilitatii mele.Chiar credeam ca Lysistrata(lumea paralela) o sa le placa,insa s-a dovedit a fi cel mai mare cosmar al meu.Stateam paralizata,si ma uitata la Zuma,care ma privea cu ura.Cu siguranta trebuie sa fie o gluma,insa dorinta nu mi-a fost indeplinita.Plus ca dupa ce am primit acesta veste,aveam sa vad ca adevaratul cosmar abia acum incepe.
-Stii Ramina,ne-am gandit ca ar fi mai bine ca toti sa afle de lume asta paralela.Asa ca am chemat politia si tu v-a trebui sa le spui totul,ba chiar sa ii duci in Lysistrata.Lumea aia ne va aduce numai probleme,asa ca o vom distruge.Imi spune Karina.
Ma uitam inspaimantata la ei,cu siguranta ceva s-a intamplat,nu erau ei asa.Ceva i-a facut sa se schimbe...Nici nu am putut sa realizez bine ce se intamplase ca si vad doi politisti care se apropiau de mine.Erau doi tipi zvelti,imbracati in niste uniforme de un albastru inchis.Aceau catusele pregatite impreuna cu un baston impunator.
Parca corpul a actionat fara minte,deoarece cum i-am vazut am inceput sa fug.Ma gandesc ca ultima mea scapare este padurea.Apuc instinctiv gentuta in care aveam toate bunurile de valoare si ma fac disparuta.Nu ma uitam in spate,doar in fata si fugeam.Curand am intrat in padure.Deja ignoram durerea,iar sangele ce se prelingea de pe mainele si picioarele mele nu ma mai deranja.Parca si copacii tineau cu politisti,deoarece crengiile lor imi penetra piele adanc.Avunsesem deja destul de departe,asa ca am luat inelul si cartea din geanta si am spus vraja.Mi-am folosit si ultimele puteri ca sa ajung la Wormwood.Imi amintesc doar o silueta care ma intreba incontinuu>>Est bine?Te rog raspunde-mi!!....<<Ultimele cuvinte care le-am auzit inainte sa lesin.

Deschid ochii incet si privesc in sus.Singurul lucru ce a iesit in fata a fost un material catifelat rozuliu care pornea din varful patulul pana atingea podeaua.Atunci am inteles...Ma aflu intr-o camera.Ma ridic usor din pat si privesc imprejurimile.Tot ce vad este o camera imensa, cu peretii tapetati intr-o culoare rasiatica combinata cu negru, din loc in loc putandu-se vedea ca timpul si-a spus cuvantul.Era mobilata frumos,cu canapele din piele si matase. Pe peretii camerei atarnau tablouri ce infatisau portrete ale unor diferiti vampiri.Coltii erau forte bine evidentiati.Ca ornamente erau folosite candelabruri cu lumanari negre.Ma intorc si vad un pat impunator,cu asternuturi negre.Era un pat de moda veche,un pat minunat rosu cu baldachin.
Eram inca putin ametita si nu prea realizam bine unde ma aflu.Eram imbracata intr-o rochie rosie,despicata aproape pana la talie,care imi avantaja mult picioarul,talia,iar decolteu bine croit imi scotea in evidenta bustul. >>Este o rochie de calitate si cred ca este foarte scumpa,plus ca este superba<<imi spun eu in gand.
-Cu siguranta este o rochie frumoasa,si ma bucur ca-ti place.
Cum era posibil? Nici macar nu am zis cu voce tare ca sa ma auda cineva.”
-Nici nu este novoie,eu pot citi gandul oamenilor.
Ma intorc si deoadata privirea mi se lumineaza.Din nou am fost salvata de sumpul meu Arzell.
Se indreapta spre mine,ma apuca de mana si ma aseaza pe pat.
-Abia astept sa vad in ce belele ai mai intrat acum.spune el usor zambit.Era pentru putinele dati cand i-am vazut zambetul.Dar stiu ca se prefacea doar,vroia sa ma faca pe mine sa ma simt mai bine/
Desi eram speriata,deoarece toate lucrurile s-au intamplat rapid zambetul lui ma linistea.
-Pai nici nu stiu cum sa incep.....e o poveste lunga si sper sa ai rabdare s-o asculti.Vezi totul a inceput atunci cand nu am ascultat de Darino si am mai ramas pe plaja.Nu mai zic ca am auzit si vazut niste lucruri ingrozitoare....bine acum nu mai conteaza........Asa, am decis sa-i spun totul lui Darino care amabil s-a ocupat de mine si a gasit o cale sa ma trimita acasa.Am ajuns la poarta Wormwood-lui,iar prieteni mei erau suparati ca i-am facut sa astepte.Nu mi-au spus nimic,iar apoi timp de doau saptamani nu am mai vorbit cu ei.M-am decis sa ma duc sa vorbesc cu Jeanne,insa cand am ajuns acasa la ea,am aflat ca murise.Cica fusese muscata de un vampir.Prietenii mei m-au acuzat pe mine si acum vor sa distruga Lysistrata.Imi pare rau ca nu am ascultat de Darino,e numai vina mea.Syiu poti zice ce vrei,sunt iresponsabila insa....
-Se va rezolva totul.....
<<Doar atat?.....,,se va rezolva totul?”Cum poti s-o spui asa de bland ,cand de fapt eu sunt devina.Nimic,nicio jignire,nimic,tot ce faci tu este sa fi langa mine,nu ma certi pentru prostiile pe care le fac..........
Arzell ma ia in brate si ma strangeputernic la piept.Ii pot simti bataie inimii,care trebuie sa recunosc ca sunt rapide.A fost o imbratisare lunga si calduroasa,care m-a mai binedispus.Insa nu indeajuns de a tine la distanta lacrimile care se tot jucau pe obrazul meu.
-Nu am pentru ce sa te cert,nu sunt in masura sa te judec.Oricum tot ce conteaza e ca esti in siguranta.