Vampire Love

[Sadic_Soul]

vad ca va legati de,,iarba mea pufoasa" :)).Apoi cand am scris asa,m-am gandit ca,,iarba moale"suna prea banal si am vrut ceva mai nebunesc mai ciudat.
Daca nu va place ficul nu voi ma posta.Oricum astept pareri si critici.Greselile de tastaura incel sa le scot definitit.Am verificat partea 3 de 4 ori,si daca mi-a mai scapat ecva sory.

Chapter III

Chapter III

Soarele si-a facut aparitia printre norii cei intunecosi,care in urma cu cateva ore au adus o furtuna impresionanta.
Picurii inca se mai prelingeau de pe prunze,iar natura incepe sa se desmeticeasca.
Razele soarelui incalzeau vietatiile,care fioase au inceput sa se infatiseze,cautand poate hrana.
Era ora sapte dimineata insa cei sase prieteni se aflau deja in padure.Cautarea Raminei inca nu nu a luat sfarsit.
-Cred ca totusi trebuie sa anuntam politia!spuse Zuma
-Da..cred ca asta este cel mai bine!aproba, suspinad si Jeanne,in timp ce o lacrima ii traversa obrazul.Cazu in genunchi,iar lacrimile nu se mai opreau.
-Jeanne nu trebuie sa ne pierdem speranta!spuse Cris.Toti suntem aici si va fi bine.
Intre timp In lumea paralela:
Si aici soarele a rasarit,iar razele lui cadeau pe chipul gingas al fetei,trezindu-o.
Ma aflam intr-o camera de oaspeti,aici m-a adus Arzell ca sa dorm.Camera avea un stil architectural special.Ma imbrac,imi iau si geanta si telefonul,care bineinteles nu avea semnal,si ma duc sa-l caut pe Arzell.Vroiam sa-i multumesc pentru ospitalitate,si sa-i spun ca trebuie sa plec.
Ies din camera insa holurile si coridoarele erau pustii.Rar mai vedeai o fiinta in desfasurare.
Desigur doar era zi,iar Arzell a zis ca este vampir,deci nu este singurul de pe aici.
Iar cum superstitiile spun ca vampiriilor nu le place lumina,am inteles de ce nu sunt prea multi afara.
Chiar si asa,ma indrept spre iesire suparata,totusi vroiam sa-i spun,,La revedere”,insa destinul nu a fost de partea mea.
Am iesit din cladire,pasnicii mi-au spus ca este vacanta asa ca studentii pot pleca cand vor.
M-am uitat in urma,vroiam sa vad doar o mana ce-mi spune ,,pa pa”,insa nu am vazut nimic.Am fugit plangam pe unde am venit.Nu intelegeam de ce sunt asa suparata,de ce imi pasa de el asa mult.Totusi poate stiam motivul insa imi era greu sa recunosc,il placeam oarecum,si pentru asta m-am decis sa ma intorc in lumea mea,sa-mi iau prieteni si poate sa petrecem vacanta aici.
Insa mai era o problema,cum aveam eu sa ma intorc,nici macar nu stiam sa folosesc inelul.Mi-am amintit insa cum am ajuns aici si am facut contrariul,si minune a mers.
Eram din nou in lumea mea mizerabila,plina de ura,minciuna, lacomie.Eram oarecum dezamagita,m-am simtit bine in lumea aceia paralela.
Insa nu am mai avut timp de regrete,singurul lucru pe care l-am mai vazut a fost Karina,care a sarit pe mine si a strigat:
-Am gasit-ooo,am gasit-oo!
Apoi am simtit o greutate mare ce-mi acoperea corpul,normal erau prietenii mei care au sarit pe mine.
-Hei lasati-o si pe ea sa respire!
Era nimeni altul decat Eric,dar ceva era ciudat la el,acum isi facea griji pentru mine.
Parca o si vad pe Jeanne in spatele lui,saraca acum nu mai avea parul roz ci maro de la noroiul ce o acoperea.
Dupa o revedere cu lacrimi si bucurie a urmat o serie de intrebari:
-Ce ai facut?
-Unde ai fost?
-Ce ai facut atunci cand a inceput ploaia,ca vad ca esti curata?
Intrebariile lor nevaleau peste mine.Ma simteam ca o inculpate in sala de judecatorie.
Pana la urma am decis sa le spun totul.Bineinteles la inceput nu m-au crezut insa am zis sa ne intalnim maine aici la 7 si o sa mergem impreuna in acea lume diferita.Trebuia sa le dovedesc ca spun adevarul apoi urma sa ma creada nebuna.
Au pecat toti acasa,normal erau obositi dupa atata cautare prin padure,si l-a fel am facut si eu.
Ma duc in camera bunicii,si ma- intind pe podea.Incer sa fac un inger,ca si in zapada,insa dau de o mina umflatura in podea.Apas pe ea,iar in podea apare o trapa.O dau la oparte,si observ o cutie.Curioasa o deschid,iar in ea gasesc niste poze si un caiet.
Pozele erau extreme de ciudate:
O fata tinandu-se de mana cu un baiat,iar ei erau inconjurati de inturenic,si ochi rosii..
Fata semana cu bunica,avea acelasi par lung si blond pe care Elda(bunica mea)il avea in tinerete.Baiatul nu-l recunosteam,insa era frumos.Un tip bine facut cu parul rosu,ochi albastrii si o costumatie mai antica.
Am lasat poza si m-am indreptat catre caiet.Parea a fi un fel de ghid de utilizare a inelului.Aici scria si o vraja prin care mai multe personae puteau trece in lumea paralela.Era ciudat o astfel de vraja imi trebuia mie.Am luat caietul si pozele cu mine,apoi am inchis trapa si m-am dus in camera mea. Ma tot gandeam la Arzell,si la tot ce mi-a spus.Niciodata nu voi putea uita cuvintele lui>>,,Esti speciala”<<.Cu cat ma gandeam mai mult la el,cu atata incepeam sa-l plac si mai mult.Nici nu mi-am dat seama ca am adormit imbracata.Bine ca ceasul avea o alarma care era pusa sa sune la 6.30.Am si uitat s-o dezactivez dup ce s-a terminat scoala,insa acum mi-a fost de ajutor.Ma trezesc speriata si cad din pat.Ma uit la ces,6.32.trebuia sa ma imbrac repede,altfel prietenii mei vor zice ca nu am vrut sa vin la intalnirea nostra.
Imi iau repede o rochie neagra,sandale albe si accesorii albe.Imi prind parul intr-o coada lejera l-a spate,imi iau pozele,caietul,telefolul,inelul,incui camera si plec.Am ajuns pe la 7.10.Prietenii deja ma asteptau cu un zambet ironic:
-Scuzati-ma ca am intarziat, gomen-nasai, gomen-nasai!
-Nu-i nimic!spuse Cris.
Eram uimita cum s-au imbracat toti:Karina aveam o rochita albastruie,pantofi albi,si parul desfacut<<niciodata nu-l tinea asa>>,Zuma>>normal stilul ei de punk>>,Jeanne>>ciudat niciodata nu se imbraca ma rocker>>Cris<<o camasa superba roz si o perece de blugi>>ramzo<<dur ca de obicei,all black>>,iar Eric>>pantaloni negrii,camasa alba,el era mereu in alb,dar de data asta si in negru,ciudat>>
Le spun sa stam in cerc si sa ne tinem de mana,ciudat Eric s-a bagat in fata lui Cris si m-a tinut el de mana.Mi-am pus inelul si am rostit vraja din caiet.Totul s-a intamplat brusc.Intr-o secunda eram deja in alta lumea.
-Sa vedem,acum ma credeti?
-Da..a...a..a!erau prea surprinsi sa mai zica ceva.