Acest fic este o mixtura a mai multor genuri,dar cel mai intalnit este ,,romance�.este primul meu fic,so fiti blanzi ..oricum astept critici si pareri.
~~~Vampire Love~~~~~
Chapter I
-Hai sa-ti spun un lucru:
,,Se spune ca in trecut a existat o fata care iubea creaturiile noptii-vampirii.
Pe atunci acestia erau vanati,si la randul lor vanau,poate ca setea lor de sange era prea mare pentru a ajunge la o intelegere cu oamenii.
Toti au ajuns sa ii urasca si sa se teama de ei,numai o fata-Dazela.Ea tot timpul i-a ajutat si in schimb a primit viata vesnica si un inel cu care poti ajunge intr-o lume paralela,unde exista si vampire�
-Cam atat,acumi dormi!
-Nu bunico,vreau sa aud toata poveste,un decat un mic rezumat!zise fetita.
-Cand va veni timpul iti voi spune toata povestea,insa este mare si trebuie sa mai cresti pentru a o auzi.
Asta era povestea caree candva bunica mea mi-a zis-o.Am vrut asa de mult sa o aud pe toata insa de fiecare data cand o intrebam primeam acelas raspuns<< Cand va veni timpul iti voi spune toata povestea,insa este mare si trebuie sa mai cresti pentru a o auzi.>>.
Iar apoi nu am mai avut pe cine intreba,bunica mea a disparut,multi au crezut-o moarta.dar eu stiu ca intr-o buna zi o s-o intalnesc.
A trecut ceva timp de atunci,acum am crescut am 17 ani,insa inca-mi amintesc cuvintele bunicii<<traieste-ti fericita viata,si incurand vei intalni pe cineva care te va face fericita>>
Viata am incercat sa mi-o tariesc cat mai happy,dar persoana care sa ma faca fericita nu am gasit-o insa.Ma tott intreb ce a vrut sa-mi spuna prin asta.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Scoala s-a sfarsit,iar vacanta a inceput.
In curand voi merge la tara,unde bunica obisnuia sa locuiasca.O sa fie o vara pe cinste,distractie cu prietenii,nopti nedormite,plimbari prin padure-ah de abia astept.
Imi iau ramas bun de la tot ce ma cunosteau din oras si ma sui in autobuzul care ma va duce la tara.
O calatorie lunga si plictisitoare,insa acum am ajuns.
Nici nu cobor bine din autobus si o voce in spate ma striga:
-Raminaaaaa�.in sfarsit te-ai intors.
Asta-I numele meu,da cine ma striga asa disperat.Nici nu apuc sa vad bine si deja ma trezesc pe jos.
-Ramina,in sfarsit,mi-a fost dor de tine.adica la toti!
-A..tu erai Yume,da si mi-e mi-a fost dor tine si de ceilalti!clar,cine altcineva putea fi decat prietena mea yume.Hm..ciudat tin minte ca vara trecuta eram certate,e dar timpul se pare ca a rezolvat totul.
M-am instalat in noua mea camera,si apoi am privit pe gheam.Nimic nu s-a schimbat,nici macar copacul pe care ma cataram ca sa fug din casa.Atatea amintiri placute imi reveneau in minte.Ma asez pe pat si ma gandesc cu ce sa ma imbrac,doar peste 10 minute vor veni prietenii,sa sa iesim la o plimbare.Ma uit in dulap,si imi aleg o rochita rozalie,niste sandale negre si lanticuri si brateri tot negre.Imi iau o gentuta in care imi bag telefonul(normal nu putea se lipseaca),niste farduri si mai multe prostii.
Eram in sfrasit gata,ies in curte unde ma asteptau toti prietenii mei:
Yupi uite e si Krina,Zuma,Jeanne,Hm..si Cristhian,Ramzo.Sunt atat de fericita,dar dintr-o data, il vad pe Eric-un prost pe care l-am iubit si care si-a batut joc de mine.Ii zambesc sarcastic,si incerc sa ma stapanesc in a plange.Jeanne si-a dat seama si s-a impiedicat intentionat pentru a distrage atentia.E o asa buna prietena.
O iau de gat si ii spun ca vreau sa vorbesc cu ea.
-Jeanne nu trebuie sa te faci de ras pentru mine.
-E ma distrez si eu,oricum ce nu face u pentru tine.
-Ma doare ca inc ate mai ganesti la prostul de eric,ti-am zis lasa trecutul in urma.
-Stiu,dar amintirile nu au incetat sa apara in mintea mea.oricum vara asta am o misiune si vreau sa ma ajuti.
-Hmm..te ajut,dar spune-mi despre ce e vorba Ramina1
-Pai uite Jeanne stii ca bunica vorbea de un inel,iar eu am vazut ca purta un inel,nicioadata nu l-a dat jos si vreau sa-l gasesc!
-Nebuna ca intodeauna,insa imi place idea,te ajut!Acum haide ceilalti vor fi gelosi ca nu stai si cu ei.
A fost o zi lunga,am mers peste tot,chiar si prin padure unde insa mai suntem si imi este cam frig.
-Zuma,Jeanne,Cris,ramzo,Ramina,credeti ca este o id�e buna sa stam singuri noapte prin padure?intreaba karina
-Mai uitati-va la fete cum tremura de frica,mai ales Kramina1
Imi vine sa-I dau un pumn,imi e frig nu frica,prostule,dar m-am abtinut:
-Sa stii ca imi e frig,dar cum vrei sa neuronal tau sa ineleaga asta?
-Vai ai venit de la oras si acum ai fite,dar trebuie oare sa-ti mai amintesc ca vara trecuta plangeai dupa mine?
Asta a pus capac la toate,m-am dus si i-am tras un pumn zdravan,apoi a inceput certa.
Ceilalti erau obisnuieti cu asta,doar ne certam mereu.Dupa vreo 10 minute de incaierare, am fug in padure,nu mai am chef de prostiile lui.
Fugeam ca nebuna,nici nu imi dadeam seama ca m-am ratacit prin padure.
Acum si pozele:
Ramina:
Karina:
Zuma:
Jeanne:
Cristhian:
Ramzo: :
Eric: :
Stiu prima parte nu este pre interesanta,dar sa vedeti unrmatoarele.Si sorry pentru greselile de tastarura sau de exprimare.
Tnx nibbles:X
In the deep darkness the only light is you.
I am lost in my dark memories and in my foolish illusions.
In my dark world full of suffering and tears you are my way to happiness.
am aparut azi pe aici..ficul il ador este foarte bine pus la punct.
greseli de tastare :-?...nu am prea vazut...deci este foarte bine.
Insa am opsevat ca ai inceput cu dialog...si eu am inceput la fel
si nu este bine...inseamna ca nu ai introducere.In rest astept capitolul urmator...ah! Am uitat..ceva mai multa descriere, pentru a ne introduce mai mult in poveste..sa descoperim mai mult personajele.Mai multa descriere la personaje, sentimentele lor. Ex.
ramina l-a iubit pe eric...puteai sa ne descrii mai mult partea asta..
eu oricum astept capitolul..sper ca nu te-ai suparat..:victorie:
Bum deci fucul mi-am placut in mare nu am nimic de comentat... deci...
ai o gramade de greseli de tastatura ... deci data viitoare reciteste ce ai scris inainte sa postezi.
si greseli de exprimare am sesizat cateva:
Citat:Toti au ajuns sa ii urasca si sa se teama de ei,numai o fata-Dazela.
numai Dazela ce??
da chestiile astea se rezolva..... trebuie sa fi un pic mai atenta data viitoare.
Idea mi se pare interesanta si deja parca banuiesc ce se va intampla in continuare...
dar deabea astept continuarea..:P
Imi aprind visatoare o tigara. Fumul trece lenes si nepasator prin fata mea, formand niste spirale demne de admiratia unui artist..
Ma bucur ca in mare v-a placut,voi incrca sa-l fac cat mai interesant.
Am avut inspiratie si a facut si urmatoarea parte
Chapter II
Fugeam ca nebuna,nici nu imi dadeam seama ca m-am ratacit prin padure.
-Prostule!zice Jeanne,nu-ti dai seama ca Ramina nu stie bine padurea sigur s-a ratacit,ne ducem dupa ea!
-Ce-mi pasa mie de ea?
-O sa –ti pese.zice Jeanne pregatindu-si pumnul.
-Bine,bine hai sa mergem.
Fugeam si fugeam prin padurea parca interminabila.Insa ma impiedic de o radacina de copac iesita parca sa vada lumina lunii.Cad pe iarba umezita si raman acolo.Raman intinsa pe iarba pufoasa si ma uit la cer.Era asa senin,chiar daca era noapte,parca ma pierdeam in acel albastru infinit.Ma uit la luna ce stralucea triumfatoare si parca ma linistestea.Ma ridic in picioare si ma las mangiata de vant.Ma simteam ca o copila pierduta,insa adierea vantului ma linstea si mai mult.Ma uitam in jur dar nu recunosteam nimic:
-Ah asta-i buna,acum chiar ca m-am ratacit!Hai Jeanne stiu ca o sa ma cauti!
Intre timp Jeanne si ceilalti cautat de zor!
-Raminaaaaaaaaaa…
-Raminaaaaaaaaaa..
Dar nici urma,ecoul strigatelor se imprastia in padure,insa nici un raspuns nu venea inapoi.
-E numai vina ta!ii zise Zuma lui Eric!
-Da frate suntem deacord cu ea!zise si Ramzo si Cris(presurtarea de la Cristhian)
-O s-o gasim,ok? spuse Eric vram sa para increzator,insa tremuratul picioareleor l-au cam dat de gol.
Eram speriata,plina ce noroi si niste decoratii din iarba naturala,insa nu era timpul de plans trebuia sa fac ceva.Da chiar trebuie sa fac ceva si repede.Incer sa ma sui intr-un copac(reusesc pana la urma) si ma uit in jur.Vad o lumina ciudata,singuratica in tot acel intuneric,dar ce pot face ma intrept inspre ea.
Ajungand acolo vad ca lumina apartine unui inel….sau cel putin lumina inelul.
-Un inellllll??Ciudat ce sa caute un inel in inima padurii.aveam o vaga impresie si o speranta prosteasca ca ar putea fi al bunicii. Ma apropii, iau inelul in mana si surpriza,era asemanator cu cel a bunicii,imaginea sarpelui si a trandafirului era incanfundabila.Raman surprinsa,eu credeam ca toata vara ilvoi cauta,dar parca cineva a vrut sa-l gasesc.poate pana la urma este un lucru bun ca m-am ratacit prin padure.
Eram prea curioasa,si nu m-am putut abtine…l-am pus pe deget<…….>,insa dupa cateva minute:
-Ce nu s-a intamplat nimic?,am vrut asa de mult sa-l gasesc dar e un inel normal?
Trebuia sa-mi tin gura si sa ma uit in jur si apoi sa vorbesc:
Eram in cutotul alta lume,aici totul era mai intunecat si puteai simti un sentiment de teama si de neliniste.Merg ce merg prin acest paradis necunosc,oamenii treceu pe langa mine insa nici nu ma priveau,poate nici nu puteu sa ma vada.Eram o fiinta insignifianta.Ma simteam ca o fantoma,care nu s-ia gasit linistea,si bantuie nelinistita pe staziile unui oras necunoscut.
Acest sentiment a disparut atunci cand in fata mea a aparut o cladire impunatoare.Era asa de inalta incat zicei ca fulgerele aterizau pe ea.Parea a fi o scoala,dar era prea imensa.Vad un grup de tineri<ciudati rau>,dar ma amestec printer ei,astfel putand sa intru in cladire.
Pana la urma cladirea s-a dovedit a fi un fel de scoala,insa apartinea unei anumite familii,si aici se tineu si alte activitati nu numai predatul
Am inceput sa ma plimb prin cladirea asta ciudata,vrand s-o cunosc mai bine,insa cu siguranta era ma bine in padure,decat aici
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~.
Intre timp in lumea reala,se facuse dejea zi,iar prietenii fetei au decis sa intrerupa cautariile.
-Daca pana maine nu o gasim anuntam politia!spuse karina
-De accord!Dar hai acasa sa ne spalam ,mancam si ne intalnim aici la 8,acum e 5 dimineata so,pana la 8 avem timp.
-Okkkkk.hai s-o facem,dar sa nu spuneti la nimeni,ca am dat-o in bara.
Eu tot ma plimbam pe acolo,cred ca eram mai ratacita dacat am fost in padure:
-Hey!Ce faci acolo?Presupun ca esti noua nu?
Am crezut ca inima imi sa in loc,nici nu stiam cine este si ce vrea sa-mi faca.Ma intorc incet si..:
-OOo…..da…..sunt noua,..hm..cred ca m-am ratacit.
Nici nu stiam ce sa mai zic cand acei ochi ma priveau,ma simteam in siguranta,insa teama persista.Era un baiat inalt, avea parul negru si lung,imbracat in negru si rosu si o privire ce te face sa te pierzi.Am ramas uimita de frumusetea lui<<nici macar nu stiam ca exista un asemenea baiat,normal eu l-am vazut numai pe Eric>>
-Buna eu sunt Arzell,sunt vampir!
<<un vampir?Si o spui cu atata degajare?>>
-Ah..pai eu sunt Ramina.sunt om.
-Om??spune baiatul dezamagit!....boring!
<<Boring,hm..i arat eu lui.>>
-Da sunt om,si ce este vreo problema in asta.Nu imi este teama de vampiri,chiar imi plac.
-Nu iti este teama,si iti plac?Chiar?
-Da,chiar!
-Nu iti este teama nici atunci cand isi afunda coltii in gatul tau,si cand pentru ei devi numai o hrana?
Suna si mai inpricosator deoarece cu fiecare cuvat pe care il zicea se apropia si mai mult de mine.A ajuns asa de aproape incat ii puteam simti respiratia,si parfumul dulceag de trandafirii.
Nu stiam ce sa mai fac ma simteam paralizata,insa ma simteam bine,nu imi venea sa cred ca am intalnit un vampir,ba chiar urma sa ma muste.Nu imi era frica,poata ca in sftarsit am inteles-o pe Dazela,fata din povestea bunicii.
-Scuze Ramina,chiar m-am pripit in provinta ta!
-In ce sens?intreb eu uimita.
-Nu conteaza!
Vorbele lui chiar mi-au intrat in suflet,simteam un fior in sfomac,oare sa fie din nou acel sentiment? Nu ,nu trebuie sa mai apari in viata mea IUBIRE.Eram prea distasa cu amintirile mele,incat nici nu am observat trandafiriul albastru care mi l-a prins in par,iar vorba ce a urmat dupaceia
-Esti cu adevarat speciala!
-A..da?..chiar?..bine daca spui tu..
M-am simtit bine,nu erau multi cei care imi ziceau asta,mai ales la prima vedere.
S-a oferit chiar sa-mi faca un tur al cladirii.Era ca un labirint inerminabil,cu multe holuri si coridoare,multe camere.
A fost pentru prima data cand pe langa aceea cladire interminabila,m-am simtit un lucru efemer.
Poze: Arzell
Tnx nibbles:X
In the deep darkness the only light is you.
I am lost in my dark memories and in my foolish illusions.
In my dark world full of suffering and tears you are my way to happiness.
Ok se pare ca eu o as fiu prima care comenteaza noul capitol n.n Ma bucur ca am prins povestea inca de la inceput si nu a trebuit sa citesc prea multe capitole n.n'
Ce pot spune ai poveste reusita si chiar originala.In plus daca e vorba de vampiri..nu mai zic *dools* Totusi ai mici scapari.In primul rand scrii uneori numele personajelor cu litera mica.Chiar daca esti la inceput nu trebuie sa faci asemenea greseli.Apoi ar mai fi faptul ca pui litere in plus sau le mananci si asta ingreuneaza cititul povestii.Si nu in ultimul rand ar fi asta:
Sadic_Soul A scris:Raman intinsa pe iarba pufoasa
Ok,am auzit covor pufos,perna pufoasa,pat fufos dar nu iarba pufoasa x.x Si ultima data cand m-am intins eu pe iarba nu am simtit-o deloc "pufoasa" ba din contra.
Oricum,concluzia ar fi ca mai ai un pic de lucrat la poveste dar in general e buna si abia astept sa vad ce mai fac eroii noistri.Btw kawaii pics *o*
bine comentez ca intodeauna...Sadic_soul ai un stil de a scrie
original imi place cum te exprimi si privesti lucrurile prin ochii
personsjului tau.Dar cu ,,iarba pufoasa" cred ca te-ai referit la iarba moale..ceva in genul desi am auzit aceasta expresie.Am vazut evident greseli de tastare, care se poate remedia la urmatorul capitol.Astept capitolul urmator ja ne:bye:
vad ca va legati de,,iarba mea pufoasa" :)).Apoi cand am scris asa,m-am gandit ca,,iarba moale"suna prea banal si am vrut ceva mai nebunesc mai ciudat.
Daca nu va place ficul nu voi ma posta.Oricum astept pareri si critici.Greselile de tastaura incel sa le scot definitit.Am verificat partea 3 de 4 ori,si daca mi-a mai scapat ecva sory.
Chapter III
Chapter III
Soarele si-a facut aparitia printre norii cei intunecosi,care in urma cu cateva ore au adus o furtuna impresionanta.
Picurii inca se mai prelingeau de pe prunze,iar natura incepe sa se desmeticeasca.
Razele soarelui incalzeau vietatiile,care fioase au inceput sa se infatiseze,cautand poate hrana.
Era ora sapte dimineata insa cei sase prieteni se aflau deja in padure.Cautarea Raminei inca nu nu a luat sfarsit.
-Cred ca totusi trebuie sa anuntam politia!spuse Zuma
-Da..cred ca asta este cel mai bine!aproba, suspinad si Jeanne,in timp ce o lacrima ii traversa obrazul.Cazu in genunchi,iar lacrimile nu se mai opreau.
-Jeanne nu trebuie sa ne pierdem speranta!spuse Cris.Toti suntem aici si va fi bine.
Intre timp In lumea paralela:
Si aici soarele a rasarit,iar razele lui cadeau pe chipul gingas al fetei,trezindu-o.
Ma aflam intr-o camera de oaspeti,aici m-a adus Arzell ca sa dorm.Camera avea un stil architectural special.Ma imbrac,imi iau si geanta si telefonul,care bineinteles nu avea semnal,si ma duc sa-l caut pe Arzell.Vroiam sa-i multumesc pentru ospitalitate,si sa-i spun ca trebuie sa plec.
Ies din camera insa holurile si coridoarele erau pustii.Rar mai vedeai o fiinta in desfasurare.
Desigur doar era zi,iar Arzell a zis ca este vampir,deci nu este singurul de pe aici.
Iar cum superstitiile spun ca vampiriilor nu le place lumina,am inteles de ce nu sunt prea multi afara.
Chiar si asa,ma indrept spre iesire suparata,totusi vroiam sa-i spun,,La revedere”,insa destinul nu a fost de partea mea.
Am iesit din cladire,pasnicii mi-au spus ca este vacanta asa ca studentii pot pleca cand vor.
M-am uitat in urma,vroiam sa vad doar o mana ce-mi spune ,,pa pa”,insa nu am vazut nimic.Am fugit plangam pe unde am venit.Nu intelegeam de ce sunt asa suparata,de ce imi pasa de el asa mult.Totusi poate stiam motivul insa imi era greu sa recunosc,il placeam oarecum,si pentru asta m-am decis sa ma intorc in lumea mea,sa-mi iau prieteni si poate sa petrecem vacanta aici.
Insa mai era o problema,cum aveam eu sa ma intorc,nici macar nu stiam sa folosesc inelul.Mi-am amintit insa cum am ajuns aici si am facut contrariul,si minune a mers.
Eram din nou in lumea mea mizerabila,plina de ura,minciuna, lacomie.Eram oarecum dezamagita,m-am simtit bine in lumea aceia paralela.
Insa nu am mai avut timp de regrete,singurul lucru pe care l-am mai vazut a fost Karina,care a sarit pe mine si a strigat:
-Am gasit-ooo,am gasit-oo!
Apoi am simtit o greutate mare ce-mi acoperea corpul,normal erau prietenii mei care au sarit pe mine.
-Hei lasati-o si pe ea sa respire!
Era nimeni altul decat Eric,dar ceva era ciudat la el,acum isi facea griji pentru mine.
Parca o si vad pe Jeanne in spatele lui,saraca acum nu mai avea parul roz ci maro de la noroiul ce o acoperea.
Dupa o revedere cu lacrimi si bucurie a urmat o serie de intrebari:
-Ce ai facut?
-Unde ai fost?
-Ce ai facut atunci cand a inceput ploaia,ca vad ca esti curata?
Intrebariile lor nevaleau peste mine.Ma simteam ca o inculpate in sala de judecatorie.
Pana la urma am decis sa le spun totul.Bineinteles la inceput nu m-au crezut insa am zis sa ne intalnim maine aici la 7 si o sa mergem impreuna in acea lume diferita.Trebuia sa le dovedesc ca spun adevarul apoi urma sa ma creada nebuna.
Au pecat toti acasa,normal erau obositi dupa atata cautare prin padure,si l-a fel am facut si eu.
Ma duc in camera bunicii,si ma- intind pe podea.Incer sa fac un inger,ca si in zapada,insa dau de o mina umflatura in podea.Apas pe ea,iar in podea apare o trapa.O dau la oparte,si observ o cutie.Curioasa o deschid,iar in ea gasesc niste poze si un caiet.
Pozele erau extreme de ciudate:
O fata tinandu-se de mana cu un baiat,iar ei erau inconjurati de inturenic,si ochi rosii..
Fata semana cu bunica,avea acelasi par lung si blond pe care Elda(bunica mea)il avea in tinerete.Baiatul nu-l recunosteam,insa era frumos.Un tip bine facut cu parul rosu,ochi albastrii si o costumatie mai antica.
Am lasat poza si m-am indreptat catre caiet.Parea a fi un fel de ghid de utilizare a inelului.Aici scria si o vraja prin care mai multe personae puteau trece in lumea paralela.Era ciudat o astfel de vraja imi trebuia mie.Am luat caietul si pozele cu mine,apoi am inchis trapa si m-am dus in camera mea. Ma tot gandeam la Arzell,si la tot ce mi-a spus.Niciodata nu voi putea uita cuvintele lui>>,,Esti speciala”<<.Cu cat ma gandeam mai mult la el,cu atata incepeam sa-l plac si mai mult.Nici nu mi-am dat seama ca am adormit imbracata.Bine ca ceasul avea o alarma care era pusa sa sune la 6.30.Am si uitat s-o dezactivez dup ce s-a terminat scoala,insa acum mi-a fost de ajutor.Ma trezesc speriata si cad din pat.Ma uit la ces,6.32.trebuia sa ma imbrac repede,altfel prietenii mei vor zice ca nu am vrut sa vin la intalnirea nostra.
Imi iau repede o rochie neagra,sandale albe si accesorii albe.Imi prind parul intr-o coada lejera l-a spate,imi iau pozele,caietul,telefolul,inelul,incui camera si plec.Am ajuns pe la 7.10.Prietenii deja ma asteptau cu un zambet ironic:
-Scuzati-ma ca am intarziat, gomen-nasai, gomen-nasai!
-Nu-i nimic!spuse Cris.
Eram uimita cum s-au imbracat toti:Karina aveam o rochita albastruie,pantofi albi,si parul desfacut<<niciodata nu-l tinea asa>>,Zuma>>normal stilul ei de punk>>,Jeanne>>ciudat niciodata nu se imbraca ma rocker>>Cris<<o camasa superba roz si o perece de blugi>>ramzo<<dur ca de obicei,all black>>,iar Eric>>pantaloni negrii,camasa alba,el era mereu in alb,dar de data asta si in negru,ciudat>>
Le spun sa stam in cerc si sa ne tinem de mana,ciudat Eric s-a bagat in fata lui Cris si m-a tinut el de mana.Mi-am pus inelul si am rostit vraja din caiet.Totul s-a intamplat brusc.Intr-o secunda eram deja in alta lumea.
-Sa vedem,acum ma credeti?
-Da..a...a..a!erau prea surprinsi sa mai zica ceva.
Tnx nibbles:X
In the deep darkness the only light is you.
I am lost in my dark memories and in my foolish illusions.
In my dark world full of suffering and tears you are my way to happiness.
Am mai dat de un fic frumos.Gomen-nasai ca nu am postat si la celelalte desi le-am citit.Imi place felul in care scri,dupa cum a spus si deidara-chan4ever,este foarte original.Si da,trebuie sa recunosc-imi place cu toate ca nu e yaoi.
Grseli nu am pre gasit,cateva mici pe care o sa le enumar si in unele locuri mi se pare ca e cam fortata exprimare,in rest e ok
1)Am fugit plangam-am fugit plangand
2)ca o inculpate-ca o inculpata
3).O dau la oparte-O dau la o parte
4)Pozele erau extreme-pozele erau extrem
Abea astept urmatorul capitol!Sper sa-l pui repede:pls:Gambate!
Ja ne':hug:
Well am recitit capitolul si am mai rezolvat din greseli.Am niste probleme cu Word-ul si ma cam enerveaza.
Chapter IV
Karina a inceput sa sara in sus de bucurie:
-Imi place,imi place!
-Well se pare ca ai spus adevarul!zise Ramzo
-V-am dezamagit eu vreoadata?
Toti se uitau uimiti,insa Karina era deja in fata fugind cand colo cand colo,pentru a cunoste zona mai bine.
-As vrea sa va arat ceva asa ca urmati-ma!le zic eu.
-Ok!
Normal singurul lucru pe care il aveam in minte era aceea cladire,asa ca ne-am indreptat inspre ea.
-Wow,e ceea mai mare cladire pe care am vazut-o vreodata!exclama Jeanne.
-Stati aici am o treaba de rezolvat!
Ma duc si vorbesc cu paznicii,care amabili ne lasa sa intram.Primul lucru care a iesit in evidenta a fost curtea imensa,care se ramnifica in zeci de stradute,care duceau in locuri diferite.
Era o atmosfera linistitoare.Bataile vantului ne alinta parul,miresma trandafirilor ne incanta mirosul,mangaiaerea soarelui ne incalzea sufletele.Era diferit fata de prima data cand am venit aici,poate acum prietenii imi erau alaturi,si nu ma mai simteam singura.Ne-am plimbat toata ziua,am ras, ne-am distrat,a fost o zi de neuitat.Insa cu lasarea serii,vampirii au inceput sa-si faca aparitia.Am incercat sa ascund faptul ca aici sunt mai multi vampiri decat oameni,insa prietenii mei si-au dat seama dupa cotii lor..
-Cladirea asta misune a vampiri!
-Ai dreptate Eric!aproba Ramzo.
-Si ziceai ca sunt pasnici, nu?
-Da Zuma,cel putin pana cand nu te certi cu ei!ii spun eu incercand s-o calmez putin.
-Linistiti-va si simtiti-va ca acasa,well eu am nevoie la toaleta,dar vin repede!
Ii las sa se obisnuiasca cu locul,poate asa le trece frica,insa eu ma duc sa-l caut pe Arzell,este noapte si poate il gasesc.
Ma uit peste tot insa nici urma de el,poate ca erau prea multi vampiri si chiar daca as cauta la infinit,nu l-as fi putut gasi.Insa soarta mi-a revervat o mica surpriza:M-a gasit el pe mine:
-Buna,ce mai faci?
-Hey,bine ma plimbam si eu ..!
-Te plimbai sau ma cautai pe mine?
Am ramas uimita.De unde stia ca il caut?Ciudat, ma gandesc ca poate asta este o putere a vampirilor.
-Facem doua lucruri dintr-o data!
-Ok am inteles!Vad ca ti-ai adus si prietenii pe aici!
-Da,mi-a placut locul si am vrut ca si ei sa-l vada.
-Aham...presupun ca stati toata vara nu?
-Toata vara?Nu cred ca putem,adica sa-ti spun adevarul eu nu sunt inscrisa la scoala asta,si nu prea vad cum putem sta!Suntem totusi multi,si suntem straini pe aici.
-Stiam ca nu esti inscrisa,insa puteti sta pe timp e vara.Oricum incurad vor veni multi tineri care isi vor petrece vara aici,vor fi excursi,si multa distractie,so sunteti bineveniti.
-O sa mai vedem>>nu cred ca ne vom adapta aici<<!Oricum vroiam sa-ti multumesc pentru ieri,pentru turul scolii si pentru camera de ospeti,chiar merci.
-Pentru nimic,vezi tu, noi vampirii incercam sa fim pasnici cu toata lumea sa-i ajutam,dar oameni si-au creeat o impresie proasta despre noi.
-Dar si sunt si oameni care va accepta,si chiar va plac!
-Poate, insa sunt putini.Vezi,de aceia parintii mei a facut cladirea asta.Aici se tin tot feluri de spectacole,festivaluri,am facut si scoala,hotel etc.Asa vampirii si oameniii vor putea sa traiasca impreuna,sa se obisnuiasca unii cu ceilalti.
-Familia ta a facut acestea?
-Da!Ce..nu stiai?
-Sincer nu!
Zambetul ce a urmat dupa replica mea,m-a facut sa ma simt si mai bine.Insa momentul a fost stricat de gasca lui se vampiri.
-Arzell,omule,hai sa mergem,ce [cuvant cenzurat],acum stai cu oamenii de vorba?
-Hai ca vin!
-Se pare ca trebuie sa plec,papa!
-Pa.....
Privirile vampirilor erau atintite asupa mea.De ce unii judeca persoana la prima vedere?O intrebare pe care mi-am pus-o mereu insa niciodata nu voi gasi raspunsul.Oare de ce nu le placea ca Arzell vorbeste cu un om?Mi-au aruncat o privire fulgeratoare,zicei ca vor sa ma termine,sau poate doar sa ma intimideze.
Eram la etaj asa ca imi puteam vedea prietenii,care minune dejea vorbeau cu vampirii.
S-au instalat asa repede,si pareau ca se distreaza de minune.M-am uitat la cer,era la fel de linistitor ca atunci cand am gasit inelul,Am privit luna,lumina ei ma orbea.Insa eu ma gandeam doar la cat de norocoasa am putut sa fiu ca am gasit inelul.Intr-un fel ii pot multumi doar bunicii,daca ea nu era nimic din toate asta nu s-ar fi putut intampla.
M-am dus la prieteni mei,si acea noapte a fost de neuitat.Era 4 dimineata,si cu durere de inima ne-am decis sa ne intoarcem acasa.
-Ce bine ne-am distrat azi!Chiar imi place locul acela.Si ,,oamenii” sunt mai buni mai intelegatori.Este o lume diferita de a noastra.
-Da,ar trebuie sa mai mergem!
-Stiu am o idee,de ce nu spunem parintiilor ca mergem toti la mare,dar noi mrgem acolo!le zic eu.
-Da...da....o idee geniala.
Ma bucuram pentru ei ca s-au distrat asa bine,si ca si-au facut prieteni noi.Era o idee superba insa eu nu prea mai avem pe cine intreba,mama a murit cand eu avem patru ani,iar tatal imi trimite doar bani,insa el nu stie ca eu a nevoie doar de iubirea lui.Crede ca banii rezolva problema,insa nu asa se creste un copil.Bine acum sunt mare nu mai am nevoie de iubirea lui,acum chiar am nevoie de banii lui.Oricum nici nu-mi mai pasa de el,nicioadata nu a fost langa mine,mereu plecat in alte tari,iar acum este prea tarziu ca mai imbunatateasca situatia dintre noi.
Nici macar bunica nu a putut sa stea mai mult cu mine,a plecat....
Poate chiar de acceia pun accent pe iubire,in copilarie nu am avut-o si se pare ca nici in adolescenta nu a parte de ea...
-Ok poimaine ne intalnim aici,cu bagajele facute,cu tot.ne intalnim pe la 7.Cu siguranta vara asta va fi tare.
Tnx nibbles:X
In the deep darkness the only light is you.
I am lost in my dark memories and in my foolish illusions.
In my dark world full of suffering and tears you are my way to happiness.
Chiar daca nu mi-a comentat nimei capitolul precedent,voi posta si clelalte capitole.Spor la citit.si veti vedea ca in urmatoarele capitole veti asea parte de surprize.
Chapter V
Era dimineata zile in care urma sa plecam la,,mare”.
M-am trezit la cinci jumatate,ca sa prind rasaritul.M-am dus in padure si m-am urcat pe cea mai inalta stanca.Vedeam cum incet lumina invingea intunericul,cum razele blande ale soarelui se imprastiau in aer.Norii erau ca niste cortine,care se indepartau una de cealalta pentru a lasa spectatorii sa vada spectacolul soarelui.Jocul gingas al fluturilor care zburau din ce in ce mai sus,mireasma floriilor,care te imbata.Priveam primul mugure care isi deschidea incet petalele,ca un prunc nou nascut care vede pentru prima data lumina.Niciodata nu voi putea uitat acest spectatol al naturii.Am decis ca era timpul ca ma intorc sisa-mi fac bagajul.
Cred ca bagajul meu era prea mare pentru ca eu sa-l pot cara:doua valise gigantice.Mi-am luat banii pe care tatal meu mi-a trimis atunci cand i-am spus ca merg la mare si am inceput sa trag de bagaje.Noroc cu Damian,un vecin care s-a oferit sa ma ajute.Mi-a carat bagajele pana la intrarea in padure.I-am spus ca aici urma sa ne intalnim,apoi tatal lui Jeanne ne va duce pana la autocar.Am vrut sa-I dau bani,totusi mi-a carat bagajele,insa el a zambit si mi-a zis>>Sa te disrezi la mare<<refuzand banii.Am ramas placut surprinsa de gestul lui,insa totusi ma mira faptul ca a refuzat banii.Din cate stiam eu nu are o situatie materiala nemaipomenita.
S-a facut 8 si nici urama de ceilalti.Intru in panica,poate s-a intamplat ceva.Nu aveam ce face si priveam natura.Imi aminteam zilele petrecute cu mama mea aici.Mereu veneam aici pentru a privi dansul fluturilor.Fugeam impreuna prin padure,mama mereu zicea ca miscarea face bine organismului.Ar fi trebuit sa ma bucur mai mult de acele clipe,deoarece acum nu mai pot.Desi multi spun ca sunt singura pe lume,eu cred ca mama inca ma vegheaza si are grija de mine.Ma uit la ceas:noua.Nici nu mi-am dat seama cat de repede a trecut timpul.In sfarsit vad cum amicii mei apare,unul dupa celalat,ca in sir Indian:
-La ora asta se vine?ii intreb eu usor suparata.
-Pai e noua nu e asa tarziu,plus ca ne-a cam luat somnul.
-Pai eu astept de la 7 aici.
Cam au auzit asta nu au mai zis nimic.
Ne-am dus in noul nostru loc de joaca.Am ajuns in cladire si am vrut sa luam cateva camere unde sa dormim,insa un baiat vine la noi si cu o privire uimita ma intreaba:
-Dumneavoastra sunteti ms.Ramina,prietena lui mr.Arzell?
Am ramas surprinsa,de politetea baiatului.
-Da eu sunt,iar acestia sunt prietenii mei,Arzell mi-a spus ca pot sta si ei!
-Cu siguranta,sunt bineveniti,insa as dori sa ma acompaniati toti.
Am aceptat.Toti il urmaream pe acest domn,deoarece la felul in care se comporta numai baiat nu era.Avea parul verzui,iar ochii rosii.Dupa vreo 10 minute de mers prin coridoare holuri,camere am ajuns intr-o incapere uriasa,iar in fata noastra era Arzell.
-Am vrut sa va anunt personal ca nu mai este nevoie sa ma despachetati bagajele,doarece vom face o excursie la mare.Vom pleca maine la ora 8.Asa ca nu mai are rost sa va despachetati bagajele.
-O excursie la mare,dar nu sunt prea multi tineri pe aici!exclam eu uimita.
-Nu sunt,insa in seara asta vor veni mai multi,chiar vom da o petrecere la care. sunteti invitati.
Era foarte ciudat,noi minteam ca mergem la mare in lumea nostra si se pare ca chiar o sa merge.Ironia sortii.Ne intoarcem la bagaje si ne gandim cu ce ne vom imbrca,deoarece vor fi multe personae si trebuie sa aratam impecabil.
-Va trebuie sa aratam bine la pertrecerea asta!zice Ramzo
-Da ai dreptate trebuie sa facem o impresie buna!
-Ce idée buna ai avut Ramina sa spunem ca mergem la mare,deoarece parintii m-au pus sa i-au tot ce trebuie pentru plaja!spune Zuma
-Da si mine!
-La fel si eu!
-Yeah,me too!
Ne-am dus toti in camere si am dormit pana la lasarea serii.
Zicei ca suntem niste vampirii,numai ei dorm ziua si noapte isi desfasoara activitatea,insa petrecerea avea sa dureze toata noaptea,iar de dimineata avem sa plecam la mare deci trebuia sa fim odihniti.Odata cu lasarea serii,am inceput sa aparem unul cat unul pe holuri.Eram imbracati destul de elegant,dar nici prea,nu vroiam sa parem ca si cand ne-am fi dus la un bal.
Petrecerea se tinea in curte.Era multa lume.A fost bine totusi ca nu ne-am imbracat elegant,deoarece nu era un bal,era o petrecere ca si pe pamant cu muzica,mancare si cica mai tarziu vom avea o surpriza.Am incercat sa dau de Arzell,insa in locul lui i-am gasit pe prietenii lui.
-Buna baieti,l-ai vazut cumva pe Arzell?
-Si tu cine esti,si mai ales cum ai tupeul sa intrebi de Arzell?imi raspund ei indicnati,
-Sunt Ramina,sunt o prietena de- lui.
-A…da proasta aia cu care vorbea in seara aia.Uite ce e nu ar trebui sa te intereseze de el,nu mai intreba de el,lasa-l in pace.Oricum el are lucruri mult mai importante de facut si are fete mult mai frumoase decat tine si mult mai bogate,asa ca ia-ti gandul…..
Simteam cum lumea se prebuseste peste mine.Nu intelegeam de ce sunt asa rai,nu le-am facut nimic.Insa nu ma las si le dau o replica pe masura:
-Si daca nu vreu?oricum ce sunteti voi dadaciile lui?
-Ha ha ha…ce nostima esti.Esti asa dusa incat nu intelegi ca noi iti facem un bine.Arzell doar se foloseste de tine,el vrea sa se apropie de tine,apoi sa se hraneasca cu sangele tau,asa ca ai face bine si nu te-ai mai apropia de el.Pentru el esti o simpla ,,masa”.
Vorbele lor m-au ranit mult,poate nici nu isi dadeau ei seama cat,sau poate pur si simlu nu le pasa.Singurul lucru ce vroiam sa fac era acela sa plang,insa m-am decis sa nu le stric seara prieteniilor mei,
Tnx nibbles:X
In the deep darkness the only light is you.
I am lost in my dark memories and in my foolish illusions.
In my dark world full of suffering and tears you are my way to happiness.