Un nou trandafir infloreste la Kaleido star

[Sasame]

DISCLAIMER: nu detin nici un personaj din anime-ul Kaleido star si nu fac profit pe urma acestor personaje. Ele apartin lui Reiko Yoshida .
Lectura placuta ;)

Capitolul I Revenire…sau poate nu

Era noapte. O noapte cu cerul plin de stele si fara nori. Doar craiasa mai lipsea, marcand inceputul unei noi luni.
Intr-adevar, noapte marca trecerea in luna august si aducea furtuna de a doua zi. Poate nu pentru toti se va dezlantui, ci doar pentru acrobatii de la Kaleido. Urmatoarea zi aveau loc audierile pentru noile talente, iar acest fapt ii agita pe toti.
Cand ceasul batu ora doisprezece noaptea, intr-unul din blocurile din apropierea circului, noua locatara intra pentru prima oara in apartamentul sau. Aceasta abia ajunsese din New Yok, iar drumul cu avionul fusese istovitor.
Tanara nu avea mai mult de saisprezece ani. Era inalta si foarte subtire, talia ei parand a fi a unei viespi. Parul sau lung cadea usor pe spate capatand o nuanta ruginie datorita luminitei slabe din incapere. Ochi sai imperturbabili, de-un negru intens, straluceau precum doua briliante cercetand propria locuinta.
- Hm, cred ca as pute sa ma acomodez! spuse ea cu voce tare.
Numele ei era Andreea Oswald, venita special in micul orasel pentru a da auditie la Kaleido Stage. Parinti ei, Sora si Leon Oswald, fusesera candva vedetele scenei acelui circ, motivand-o astfel pe adolescenta sa urce si ea pe aceiasi scena unde parinti ei au infaptuit Acrobatia Ingerului. Si nu numai atat, ea isi dorea sa-i provoace, sa le trezeasca acele senzatii crezute pierdute.
Ambii renuntasera la scena dupa nasterea ei, fie in favoarea celuilalt, fie pentru a deveni antrenor. De la tatal sau invatase tot ce stia, de la simple acrobatii la sol, pana la salturi mortale la trapez. Participase la multe concursuri pentru a le atrage atentia, dar nu parea a fi suficient. Vroiam mai mult, vroia sa le demonstreze ca-i buna, ca-i poate chiar intrece.
Adolescenta isi lasa bagajele intr-un colt al camerei si intra in dormitor intinzandu-se in pat. A doua zi urma sa dea auditie si ea nu mai dormise de trei zile, incercand sa perfectioneze o manevra la care lucra. N-a durat mult pana sa fie cuprinsa in mrejele somnului, care au purtat-o spre lumea viselor.
La primele ore ale diminetii, cand abia isi incepuse si soarele urcusul pe infinitul cer, Andreea era deja in picioare privind marea de la fereastra. Arunca o privire spre patul nefacut si se indrepta agale spre dus. Lasa apa calduta sa-i curete si ultimele urme de oboseala si-si spala cu grija parul roscat.
Pana la ora auditiei mai era destul timp asa ca Andreea isi lua o ceasca de cafea si se aseza confortabil intr-unul din fotoliile din sufragerie. Din pricina oboselii reusi sa mai atipeasca pana s-a luminat destul incat sa poata iesi din casa.
La ora noua in fata marelui circ o mare de lume astepta inceputul auditiei. De la tineri nesabuiti, pana la adulti in toata firea doreau cu nerabdare sa faca parte din familia de la Kaleido.
Cand usile au fost deschise din difuzoare s-a auzit vocea lui Kalos. Desi nu mai era asa de tanar acesta inca mai avea taria necesara sa tina pe picioare circul, drept fapt el ramasase seful, alaturi de sotia sa Sarah. El ura bun venit tuturor si nu in ultimul rand ordinea de intrare. Candidatii fusesera impartiti in doua grupe, datorita numarului prea mare.
Andreea facea parte din prima grupa asa ca intra alaturi de patruzeci de persoane foarte zgmotoase in sala unde avea loc auditia. Singuri care mai erau de venit erau juriul.
Cand trecu de marile usi un barbat saten ii puse mana pe umar.
- Sora, tu esti?! intreba acesta cu entuziasm.
Andreea se intoarse brusc si-l tintui cu o privire aproape ucigas de rece. Barbatul se dadu cativa pasi in spate luandu-si in acelasi timp mana. Parea destul de speriat de gestul tinerei.
-Imi pare rau, cred ca te-am confundat cu altcineva, spuse acesta. Sunt Ken Robinson, directorul de scena, completa el prezentandu-se.
- Andrea, raspunse fata la fel de rece si indiferenta fara a-l baga prea mult in seama.
Usor se indeparta de el si se aseza intr-un colt mai intunecat al incaperii, departe de ceilalti candidati.
- Ce asemanare izbitoare, comenta Ken aranjandu-si ochelarii pe nas. Parca ar fi Sora, dar totusi nu e ea.
Atunci veni si juriul si anume Kalos, Alec Scobranov, profesorul de balet si Vivian Artmoss, actuala stea de la Kaleido. Nici nu au luat bine loc la masa lor, caci soneria unui mobil a facut intreaga sala sa inceapa a cauta frenetic prin genti. Vivian se intoase cu fata spre ei si cu o voce suieratoare vorbi:
- La auditii nu se accepta telefoane mobile, sau cel putin cat sunt eu aici!
Vivian era o femeie foarte stricta in toate privintele. Nu permitea nimanui sa faca greseli daramite propriei persoane. Femeia avea in jur de douazeci de ani, parul negru pana la umeri, ochii la fel si un fizic de invidiat. Totusi ea nu numea fizicul o calitate a ei ci mai degraba defect.
Din umbra Andreea o observa cel mai bine pe Vivian. Din prima clipa nu-i facuse o impresie buna, dar ce-i pasa ei de regulile acelui femei. Deschise clapeta telefonului si vorbi:
- Ar fi trebuit sa fi aici, spuse fata in loc de a saluta.
Parea a cunoaste persoana care o apelase daca-i vorbea atat de politicos.
- Si eu ma bucur sa te aud Andreea, se auzi vocea unui barbat. Si cum e la auditii?
- Parca imi pasa, veni raspunsul indiferent din partea tinerei. Ar fi bine sa fi aici inainte sa termin Yuri ca altfel s-ar putea sa intarzi la concurs, mai adauaga ea si inchise telefonul.
Ramasa la locul ei incepu sa cerceteze cu privirea sala. Prima oara i-a urmarit pe cei din juriu, parand foarte interesata de Alec. Constructia corpului de balerin, parul roscat lung prin intr-o coada si ochii de-o culoare neomeneasca o intrigau pe adolescenta.
La scurt timp sesiza ca-n sala mai erau si alti acrobati de la Kaleido, vazandu-l pe barbatul de la intrare vorbind cu mult interes cu doua femei. Dupa cate ii povestise Sora le recunoscu cu usurinta pe Mia, acum o adevarata doamna, scenarista la Kaleido si pe Anna.
Toti incepeau sa se calmeze, sa se aseze la locurile lor, semn ca auditia era pe cale sa inceapa.

Andreea

[Rose ^^]

Buna dear>:D< Vai ce bine. Un fic cu Kaleido Star:X am zis ca ador acest anime, ei bine aflati ca il iubesc. Asa sa revenim la oile noastre. Mi-a placut inceputul, ai incercat sa il faci misterios si ai pus si descriere. Totusi mi sa parut cam brusca introducerea fetei, dar in fine. Mai ai de lucrat la descriere. Nu spun ca nu ai, dar mai poti, stiu ca poti, axeazate pe sentimente.
Cum? O_O Sora and Leon O_O..asta o sa fi un fic super interesant. Abia astept nextu, asta e un apropo de a ma anunta, te rog. O vei pune pe Sora si Leon inapoi pe scena? Yuri ce treaba are si Andreea? Sarah sotie, mama da ai schimbat si l-ai facut super original. Mi-ar placea sa o aduci pe Sora, Leon, Yuri si Layla intr-un act alaturi de Andreea.:X
Oricum imi place si fii sigura ca voi citi in continuare. Astept next si sper sa ma anunti. Spor la scris si bye.

[Sasame]

Capitolul II
Scena improvizata

Brusc in sala se lasa o liniste ca de mormant. Vivian se ridica si tusi scurt pentru a atrage atentia asupra ei. Isi aranja ochelarii pe nas si lua o alura foarte serioasa semn ca avea ceva de anuntat.
- In fiecare an, noilor acrobati li se da o sarcina de indeplinit ca proba, dar, de acesta data, fiecare va executa numarul dorit, spuse femeia fara macar a respira.
Cei din sala aprobara decizia luata, numai Andreea zambi sarcastic. Stia ca aceasta regula era special pentru ea, doar ea o propusese lui Yuri. Si cum un nas nu-si poate multumi nepoata nu e un nas adevarat.
Inca o data murmurul din sala inceta cand barbatul acela, Ken, lua cuvantul:
- Presupun ca putem incepe acum. Rog candidatii al carui nume va fi strigat sa urce pe scena.
Astfel, rand pe rand, acrobatii in devenire au urcat pe scena aratand de ce sunt in stare. Dintre toti au iesit in evidenta Burnthouse Andrew printr-un exercitiu perfect la barna, Lyrak Basil cu numarul sau de jonglerii si Nordny Veronika prin exercitiul ei la sol.
- Oswald Andrea! striga Ken numele adolescentei.
Cum s-a auzit numele “Oswald” fiecare candidat s-a uitat la cel de langa el sperand s-o vada pe fata cu pricina. Chiar si Kalos s-a ridicat in picioare, foarte uimit, cercetand cu privirea sala. Andreea casca plictisita si merse usor spre masa juriului.
Indrazneala ei de a se propti cu mainile de masa acestora provoca o reactie in lant in randul candidatilor, dar murmurul inceta cand Andreea le arunca o privire ucigasa. Cand se intoarse spre juriul Vivian deja fierbea de nervi asa ca spuse cu un ton cat se poate de lejer:
- Sunt prea plictisita sa mai dau proba acum. Ai putea sa ma treci deja pe lista ca sa pot pleca?
Vivian o tintui cu privirea cu incepu sa spuna pe un ton foarte apasat:
- Nu stiu cine esti fetito, dar ca sa treci trebuie sa dai proba ca si ceilalti! Nu esti mai presus ca nimeni din aceasta sala si n-ai niciun drept sa vorbesti asa!
- Hm, parca imi pasa parerea ta, doamna “n-am nevoie de ajutor”, spuse Andreea pe un ton sarcastic. Cand nu esti bun e bine sa accepti ajutorul, nu sa te prefaci ca sti ce faci. In fine, voi da auditie, daca insisti, incheie ea departandu-se de masa.
Acrobatele din primul rand o privira lung pe adolescenta si schimbara priviri cu subinteles. Era clar ca era fiica tatalui ei.
- Deci, ce ai de gand sa faci? o intreba Ken.
- Nimic, veni si raspunsul fad al tinerei care, inca o data soca pe majoritatea oamenilor.
De fapt Andrea examina optiunile pe care le avea. Daca tot trebuia sa dea auditie vroia sa se asigure ca va impresiona. Desi trapezul era mult prea jos si franghiile mult prea scurte reusi sa le imbine.
- Cred ca voi fi nevoita sa improvizez ceva, date fiind conditiile acestei sali, spuse fata dupa cateva minute de gandire. O sa am nevoie si de o trambulina, daca nu ma descurc si asa.
Imediat a fost adusa de la recuzita o trambulina pe care fata o aseza intre trapez si franghie. Pozitiona trapezul intr-un anumit unghi si se prinse de bara acestuia.
Incepu sa-si faca avant pana la un anumit punct cand, dandu-si drumul de la trapez a inceput sa faca piruete in aer la o viteza incredibila, nesesizabila ochiului uman. Dupa ce s-a inaltat suficient s-a oprit brusc, prinzandu-se cu mana de o franghie. Din atarnat se balansa usor dintr-o parte a scenei in alta, lucrand numai cu partea superioara a corpului, dand impresia ca interpreta un act.
Desi era o persoana rece si indiferenta pe scena era total diferita. Chiar daca era o simpla proba, pe care nici nu vroia s-o dea, ochii ei aveau o stralucire aparte, trupul ei parca tanjea dupa aplauze.
Tocmai cand se asteptau mai putin la o schimbare Andreea dadu drumul la franghie incepand sa faca o serie de salturi in aer, urmate de alte serii de suruburi care aveau ca scop schimbarea pozitiei corpului.
La sfarsit ateriza lin pe bara trapezului, dar nu se incheiase inca actul ei. Cu ochii inchisi sari de la trapez in gol facandu-i pe toti sa amuteasca. Scopul ei era de a soca printr-un salt mortal, pana la proba contrarie. Inca suspendata in aer adolescenta schimba pozitia corpului incat sa poate atinge marginea trambulinei, ca mai apoi sa se ridice in aer executand o parte dintr-o acrobatie mult prea bine cunoscuta.
Cand a coborat la sol, chipul ei imbujorat si-a recapatat paloarea, zambetul a disparut, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Exercitiul ei fusese unul vivace, care incantase atat pe acrobatele prezente cat si pe Kalos. Vivian o urmarise pe deasupra ochelarilor in tot acest timp, in timp ce Alec o aplauda frenetic alaturi de cei din sala.
Inca o data Andreea se propti de masa juriului si cu un ton la fel de rece spuse:
- Sper ca nu e nevoie sa mai astept pana la sfasit sa aflu daca am fost acceptata.
- Din pacate da, ii raspunse Vivian printre dinti. Si altii asteapta, deci n-as intelege tu de ce n-ai face-o.
- Pentru ca, peste exact trei ore am un concurs important la care nu pot lipsi, de aceea, raspunse fata sfidator.
Deodata usa salii a fost deschisa si un barbat de varsta mijlocie, blond, imbracat intr-un costum alb isi facu anuntata prezenta. Inainte spre masa juriului si puse mana pe umarul adolescentei. Fata se smuci, dar nu reusi sa scape din stransoare.
- Nu te impacienta, ti-am obtinut o amanare, vorbi acesta cu calm apasand-o pe umar.
- Nu multumesc Yuri, cred ca ma descurc, ii raspunse Andreea in loc de multumesc.
- “Nici nu imi vine sa cred ca am fost de acord sa am grija de tine”, cugeta Yuri, “dar o promisiune e o promisiune”. Kalos sper sa nu fie vreo problema daca o iau cu mine, nu?
- Nu, puteti pleca linistiti. Va primi o instintare daca a fost acceptata.
In tot acest timp Andreea pleca fara a mai adresa niciun cuvant nimanui. Vivian o urmari pret de cateva secunde intrebandu-se cine era aceea pustoaica de avea indrazneala de a i se adresa astfel si cum de-l cunostea pe Yuri Killian.
- Asa tata, asa fiica, spuse Kalos asezandu-se resemnat pe spatarul scaunului. Sincer, nu cred ca Yuri o s-o suporte prea mult pe micuta noastra acrobata.
- Ce vrei sa spui Kalos?! spuse Vivian.
- Cand Leon Oswald a venit prima oara la Kaleido s-a comportat aproape la fel, deci n-am ce-i face. Tot ce pot face acum este sa astept sa-i vad adevaratul potential, doar a calcat pe urmele parintilor ei.
- E fiica lui Oswald!! sari Alec de pe scaun mult prea uimit. Inainte sa vin aici am colaborat cu el. Si vrei sa-mi spui ca pustoaica aceea enervanta este aceiasi cu cea care imi dadea mie lectii de coregrafie in urma cu doi ani?
- Mi-e teama ca da, spuse Kalos cu un ton impaciutor. Deci se pare ca o cunosti destul de bine. Sper sa-i vedem cat de curand, atat pe Leon Oswald, cat si pe Sora Naegino acum ca fiica lor va performa pe aceiasi scena ca si ei in urma cu saisprezece ani.[posturi unite]



Capitolul III
Cele noua stele



Din megafon se auzi vocea clara o organizatorului:
- Candidata cu numarul douazeci, Oswald Andreea, este rugata sa urce pe scena!
Andrea ajunsese la Centrul Provacion cu doar o jumatate de ora inainte de reprezentatia ei. Cum puse piciorul in cladirea cu pricina toti ochii erau atinti spre ea. Reusise sa provoace in urma sa un zumzet de nedescris. Marea majoritate dintre persoanele prezente faceau parte din lumea circului, tanara adolescenta fiindu-le cunoscuta, nu numai dupa nenumaratele premii castigate in decursul a sase ani, ci si dupa nume tatalui si mamei sale. Nu mica le-a fost mirarea organizatorilor s-o revada la un astfel de eveniment.
In culise, sub privirile curioase ale lui Yuri, Andreea deveni dintr-o persoana rigida, rece si indiferenta o persoana vioaie si foarte emotionata. Pentru o clipa a avut impresia ca a vazut-o pe Sora la prima ei reprezentatie. Si nu mica i-a fost uimirea cand fata a inceput sa se agite si sa mearga dintr-un colt al incaperii in celalalt.
- Calmeaza-te, mai rau iti faci daca te agiti, incerca barbatul s-o linisteasca, dar fara sorti de izbanda.
- Nu-ti face griji pentru mine, voi fi bine! spuse Andrea fugind pe scena. “Stiu fiindca asa se intampla mereu.”
Andreea urca pe scena increzatoare si zambi publicului care o aplauda furtunos. Dintr-o simpla zvacnire fata apuca bara trapezului facandu-i pe cei prezenti sa amuteasca. Astfel Andreea isi incepu numarul.
Pe o melodie foarte ritmata incepu sa faca o serie de salturi mortale care deveneau din ce in ce mai indraznete cu cat melodia inainta. Piruetele sale erau ample, aducand cu imaginea unei balerine, legate cu spagate in aer. Cand facea suruburi viteza rotiri era atat de mare incat ochiul omenesc nu putea sa tina pasul cu corpul tinerei.
Printr-un salt in spate numarul ei se incheie iar publicul se ridica speriat in picioare. Fata sarise fara a se macar asigura si pe deasupra mai avea si ochi inchisi. Adolescenta ignora vocile celor de jos si intinse usor piciorul in fata ca si cum ar astepta ceva. In urmatoare secunda atinse cu varful piciorului bara unui trapez, facand o aterizare perfecta.
Melodia se opri, iar adolescenta cobori de la trapez zambind multumita, increzatoare pe reusita ei. Bucuria si vioiciunea se putea citi usor in stralucirea ochilor sai, in zambetul clar.
Publicul o aplauda cu incantare in timp ce tanara parasea scena pentru a face loc urmatorului participant. Cum o parasi zambetul disparu, licarul din ochi la fel. Expresia fetei deveni din nou rece si indiferenta ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.
- Andreea, asteapta, unde te duci? incerca Yuri s-o retina.
- Nu ma atinge! i-o reteza fata lovindu-l peste mana si-si continua drumul spre cabina pasind apasat.
Fata nu iesise pana ce toti participantii urcasera pe scena si toate numerele erau terminate. Nici pentru a vedea cine e invitatul surpriza nu se sinchisise. Toate emotiile au fost sterse, rosul obrazului devenise din nou alb ascunzand ultimele trairi ale adolescentei.
- Andreea, vino, e aproape de final! o anunta Yuri care veghease usa in tot acest timp.
Andreea iesi fara a-i adresa niciun cuvant multumindu-se sa-i faca un simplu semn cu mana ca-i in ordine. Din nou Yuri avu senzatia de deja-vu, vazandu-l pe Leon in locul tinerei. Gestul facut de Andreea era caracteristic lui, dar nimic nu-l mai putea uimi de-acum inainte.
Deodata firul gandurilor i-a fost intrerupt de vocea organizatorului. In curand avea sa se anunte tipul premiilor de la aceea editie si ulterior primii trei castigatori.
Andreea nu schita niciun gest cand intra in sala si toti ochii se indreptara spre ea. Se aseza intr-un colt si asculta ignorand toate privirile atintite spre ea si comentariile mai putin placute la adresa ei.
- Dupa cum probabil stiti deja, vorbi organizatorul, la aceasta editie a concursului “ Be our star” premiile vor consta in coronite incrustate cu stele. In functie de locul castigatorului vor fi trei, sase, respective noua stele. Si acum, va rog sa-l primiti cum se cuvinte, pe presedintele juriului nostru la aceasta editie, Fabiol Hernez.
Acest Fabiol era un barbat abia trecut de douazeci de ani, purta ochelari de vedere ascunzandu-si in acest timp ochii gri, iar parul sau argintiu lucea in lumina slaba a reflectoarelor.
- Buna ziua! spuse Fabiol dupa ce primise plicurile cu numele participantilor. Ma bucur sa va intalnesc aici, intr-o zi atat de deosebita. Le urez succes tuturor participantilor acum ca voi deschide aceste plicuri!
Sala il aplauda pe tanar, dar acestea incetara in momentul cand Fabiol se apropie a doua oara de microfon. Suspansul crestea cu fiecare secunda.
- Castigatorul celor trei stele este domnul Albert Machowem, urmat in de-aproape de domnisoara Abranov Rucsandra, castigatoarea celor sase stele.
Fabiol facu o pauza pentru a deschide ultimul plic si a le lasa timp celor mentionati sa urce pe scena pentru a-si primi premiile. Pana si acesta avea emotii, dat fiind faptul ca-i tremura mana cu care deschidea plicul.
- Si castigatorul, de fapt castigatoarea, celor noua stele, un execitiul atat de dinamic si impecabil in aceiasi masura, domnisoara Andreea Oswald. Si, daca sursa informatiilor primite nu se insala, domnisoara este pentru a sasea oara castigatoarea acestui concurs.
Andreea urca pe scena alaturi de ceilalti castigatori primind coronita cu cele noua stele, un imens buchet de trandafiri albi si un cec in valoare de cinci mii de euro.
Tanara primi aplauzele atat ale publicului, participantilor cat si cele ale presendintelui care fusese atat de dragut incat ar fi fost in stare sa o imbratiseze. Andreea nici macar nu zambi in tot acest timp pastrand aceiasi expresie rece, ochii fiindu-i inexpresivi.

**********

- Felicitari pentru reusita, o complimenta Yuri cand ajunsera la masina.
- Stiam, nu era nevoie sa mi-o spui, veni si de aceasta data raspunsul usturator al fetei. Ma duci acasa sau chem un taxi?
- Te duc eu, cred ca mai avem ceva de discutat, spuse Yuri deschizandu-i portiera.
In timp ce masina gonea pe strada goala Andreea isi culca capul pe spatarul scaunului inchizand ochii.
- Te simti bine? o intreba Yuri vizibil ingrijorat de starea sanatatii ei.
- Nu prea am dormit in ultimul timp, iar cafea n-am ajuns sa beau inca. Poti conduce mai repede?
- Ar trebui sa ai mai multa grija in aceasta privinta. Oricum, daca vei fi acceptata la Kaleido nu cred ca va fi nevoie sa te suprasoliciti si sa mergi la atatea concursuri, asta daca-ti va permite contractul.
- Daca nu te vei baga tu, probabil ca da. Doar cateva spectacole pe saptamana nu vor ajunge sa-i conving. Si nu te mai baga in viata mea!
- Offf, Layla, cum de m-am lasat convins sa am grija de fiica lui Leon! se planse Yuri oprind la semafor.
- Iti spun eu daca insisti. In primul rand rugamintea a venit din partea mamei, iar in al doilea rand Layla nu putea s-o refuse, dar ea asteptand un copil te-a rugat pe tine. Te-ai lamurit?
- Da, multumesc de raspunsul sarcastic, domnisoara Oswald, spuse Yuri ****ind masina. Acum stiu cu ce pacoste m-am ales!
Pe Andreea o amuza teribil vorba lui Yuri, dar nu schita niciun gest ca de obicei. La scurt timp masina opri in fata blocului si fata se grabi sa urce la apartament. Yuri o urma pana in fata usii.
- Cam atat pentru astazi, spuse Yuri dandu-si parul din ochi. Du-te si odihneste-te putin si mai vorbim.
- Sigur. La revedere, nasule! saluta fata accentuand ultimul cuvant.

[mailin]

Uite ca am ajuns si eu pe aici , as fi venit mai repede , dar m-am pierdut pe drumul vietii.
Imi place foarte mult cum ai imbinat descrierea cu dialogul ( eu mai am de lucrat la asta :)) ) , iar ideea este origilala . Greseli de tastaura nu am vazut ( nici nu am stat sa le caut )
Mi-a placut la nebunie faptul ca Andreea frumusetea Sorei si personalitatea lui Leon :love: . Dabia astept continuarea si te rog sa ma anunti :pls:
Spor la scris !!!

[RinMi♫♪]

O.O Ce atitudine, e exact opusul personajului principal din ficul meu dar imi place. Ai avut o idee foarte buna suspans nu este dar starneste interesul. Felicitari. Abia astept sa vad daca atitudinea Andreei se va schimba sau nu, daca isi va face prieteni si multe altele. Din ficul tau dau de inteles ca atitudinea ei este astfel din cauza parintilor. Foarte interesant, te pricepi la scris n-am vazut greseli.
Sa ma anunti cand pui urmatorul capitol.

[Flash]

pune`ti disclaimer. daca nu, ficul se inchide.

[Alle]

Buna fetita mea draga, am ajuns si eu pe aici. Ce ma bucur ca ai facut un fic cu Kaleido Star. Eu una iubesc anime-ul asta:x Bine, sa revenim la fic. Ideea ficului este superba si foarte interesanta, si titlul deasemenea, chiar mi-a starnit interesul. Imi place mult descrierea si cat de frumos o imbini cu dialogul. Greseli de scriere nu cred ca am vazut, bine, nici nu am stat sa le caut, dar e ok. Eu una abea astept nextul si sper sa-l pui repede.

P.S: Mami te roaga sa o anunti si pe ea cand vine nextul:yes::pls:

Pupici dulci.:bye:

[MaDy^^]

hi dear:*...pai sa vedem...imi place la nebunie povestea...adica ai originalitate mai ales ca kaleido star este printre animerile mele preferate^^...deci te admir ca ti-a venit ideea asta cu Leon si Sora...foarte interesant:*...pai descrierea este ok si imi place cum o imbini cu dialogul...in plus nu abuzezi de el...greseli de tastare am vazut dar doar cateva care chiar deloc nu se observa...pai atat am avut de spus si astept next-ul...sa ma anunti te tog dulce ca o savarina:pls:

bye,bye:bye:

[Sasame]

Capitolul IV
Semnarea contractului


Orele s-au scurs incetul cu incetul devenind obositor pentru adolescenta ce parea a nu mai avea stare. De cand urcase in apartament incercase in zadar sa atipeasca o ora, doua, dar i-a fost imposibil.
Se ridica din pat si se apropie de fereastra ce dadea spre ocean. Soarele isi incepuse deja coborasul, gonint fiind de mandra craiasa a noptii. Cerul capatase o culoarea rozalie, strapunsa pe alocuri de auriul razelor solitare. Andreea urmarea fascinata cum cerul isi schimba la fiecare secunda coloritul, cum se intuneca incetul cu incetul.
Deodata mobilul ei incepu sa sune alert trezind-o din acea stare de visare. Fata lua telefonul de pe notiera, dar, nerecunoscand numarul nu raspunse ignorand apelul cu pricina. Totusi apelantul insista, fapt pentru care Andreea se vazu nevoita sa raspunda.
- Da! Cine e? intreba aceasta iritata. Sigur, vin imediat!
Ceva din acel apel o facu pe Andreea sa se agite. Se schimba de hainele de casa, isi lua cheile si iesi in fuga din imobil indreptandu-se spre Kaleido. Fusese chemata de urgenta de catre Kalos, deoarece vroia sa-i vorbeasca in particular despre semnarea contractului pe doi ani.
In nici mai mult zece minute fata ajunse la intrarea principala. Din graba deschise usa larg fara a se uita inainte reusind sa dea peste cineva. Persoana cu pricina se dezechilibra cazand pe spate, tragand-o si pe Andreea o data cu ea.
- Scuzati-ma! spuse Andreea scurt frecandu-si tampla.
- Tu erai! se auzi vocea persoanei care zacea sub Andreea.
- Tu aici! exclama adolescenta ridicandu-se brusc si intinzandu-i o mana.
- Fabiol Hernez, ma bucur sa va reintalnesc domnisoara Oswald! Tocmai ii povesteam partenerei mele reusita dumneavoastra la ultima editie din acest an a concursului “Be our star”. Trebuie sa admit ca am fost placut impresionat sa va revad, cand ultima oara ati declarat ca nu o sa mai participati.
- N-a fost decizia mea sa merg la un concurs atat de pueril, raspunse Andreea promt, dar tata a insistat de aceasta data. Dar sunt incantata ca prezenta mea la concurs nu mi-a adus numai comentarii rautacioase.
- Apropo, aceasta este incantatoarea mea partenera, Vivian Artmoss. Vivian ea este Andreea Oswald.
Adolescenta nu observa pana in momentul de fata ca mai era si o a treia care asistase la discutie. Se uita pe sub sprancene la femeia care parea s-o analizaze din cap pana in picioare cu o expresie foarte acra pe fata.
- Dar o cunosc deja pe domnisoara “tupeu”, spuse Vivian. Am avut “placerea” de a o cunoaste azi de dimineata.
- De asemenea, spuse Andreea scurt. Acum, va rog sa ma scuzati, ma asteapta Kalos pentru a semna un contract pe doi ani la Kaleido. Mi-a facut placere sa te revad Fabiol si abia astept sa lucram impreuna, adauga Andreea strangadu-i usor mana.
- Abia astept! Cu prima ocazie voi dori sa experimentez ceea ce simti tu cand te afli pe scena.
Andreea urca grabita in biroul lui Kalos unde avu o surpriza nu tocmai placuta. In coltul incaperii, mai mult in penumbra statea Leon, usor rezemat de perete.
- Tata, ce placere sa te revad! spuse Andreea cu sarcasm. Chiar nu ma asteptam sa te vad atat de devreme aici.
- Si eu ma bucur sa te revad Andreea! ii raspunse Leon la salut cu acelasi stoicism.
- Hm, hm, tusi Kalos incercand sa le atraga atentia. In ceea ce priveste contractul mentionat…
Andreea se aseza pe unul dintre scaunele din fata biroului si se multumi sa-l mai priveasca din cand in cand pe tatal sau, aruncand spre el sageti de foc. Din primul moment Kalos observa ca cei doi nu erau foarte apropiati si nici nu prea se simpatizau reciproc. Privirile lor vorbeau de la sine, fara a fi necesare alte comentarii.
- Cum spuneam, acesta este contractul si trebuie semnat aici, spuse Kalos indicand un spatiu gol din josul paginii. Leon tu sti ce prevede acest contract, deci doresc sa mentionez ca adolescenta nu are voie sa participe la alte concursuri in afara acestui contract.
- Hn, si i-am zis sa nu-si bage nasul unde nu trebui, comenta Andreea nemultumita.
- Ai zis ceva sau mi s-a parut? o intreba Leon punandu-i mana pe umar. Ma bucur ca ai fost acceptata, acum cel putin voi sti in ce parte a lumii te gasesc.
- Hn, iti faci prea multe griji! La fel ca si mama, care a rugat-o pe Layla, sa-l roage pe Yuri sa se tina dupa mine toata ziua de cand am ajuns aici! Trebuie sa va multumesc mult amandurora pentru picul de libertate acordat in ultimul an, caci acum sigur o sa ma sufocati.
- Nu trebuie sa fi chiar atat de respingatoare, Andreea, spuse Kalos incercand s-o calmeze deja enervandu-l sarcasmul tinerei. Leon, puteti pleca acum!
Andreea se ridica brusc si pleca val-vartej inaintea lui Leon. Tranti usa de perete atat de tare incat aceasta iesi din balamale crizandu-l si mai mult pe Kalos. Leon ofta nemultumit dar nu comenta gestul fetei.
- Acum chiar ca stiu cu cine seamana fiica ta, spuse Kalos trantindu-se in scaunul sau. Nici nu stiu daca tu ai fost problematic, dar ea sigur imi va scoate peri albi in mai putin de o saptamana daca va continua asa.
- Si eu ce sa-i fac? spuse Leon dand din umeri. Daca ai noroc sa vina Sora pe aici s-ar putea sa scapi mai usor, continua el amuzat de situatie.
Parasi biroul lasandu-l pe Kalos in urma cu moralul la pamant. Barbatul se sprijini cu capul in maini si scapa un oftat lung.
- Daca Sora si Leon la un loc ma stresau la culme, atunci fiica lor chiar va fi o pacoste. Doar sa nu o cunoasca pe Sarah si sa nu se mute in campus! se ruga barbatul indurator.
- Ai zis ceva dragule? intreba Sarah care tocmai aparuse in usa. Doamne, ce s-a intamplat cu usa asta?!
- Nu intreba. Dar mai bine iti zic, Andreea Oswald, fiica lui Leon.
- E aici? In campus? intreba Sarah nerabdatoare.
- Nu, slava cerului are un apartament propriu si nu cred ca va renunta la el asa usor.
- Cand o voi vedea?
- Incepand de maine zilnic, spuse Kalos cu o voce dezamagita. Abia am semnat contractul cu ea pentru doi ani.

[MaDy^^]

hi dear...mersi ca m-ai anuntat...dau edit dupa ce tremin de citi;)
EDIT:in acest capitol ai avut cateva greseli de tastare si ai c-am abuzat de dialog..descrierea este ok insa ai mai avea ceva de lucrat...incearca ca pe viitor inainte de a posta sa il corectezi de greseli...daca faci deja asta nu am nimic inpotriva^^...c-am asta a fost...sa ma anunti si pe mine ok?

bye,bye:bye: