Un nou inceput,un nou talet!

[Yoko-sama]

Ok surioara e randul meu.Sper doar sa le placa povestea cand vor comenta.

Capitolul 2: Comedie cu fantome

Ma uitam la Hana cum sta ingrijorata in fata oglinzii si isi tot studiaza bandajul.Si eu eram ingrijorata dar n ustateam si ma uitam la bandajul ala zici ca era godzila pe gatul meu.
-Da nu mai studia atat bandaju si desfal o data!strig eu nervoaza la Hana.
- Bine bine!
Il desface iar pe gatul ei erau doua urme de colti.
- Ce...
-Sunt colti.Dar...Nu se poate!zic eu speriata
- Vampiri??sari Hana.
-Nu.Nu exista.
- Nu!Nici fantomele nu exista si am intalnit doua!spune sarcastica.
-Nu cred.Cred totusi ca a fost un vis. Foarte realist.zic eu optimista
Hana sari la gatul meu si imi desaface banajul.
- Un vis nu ? a intrebat ironica.
-Da un vis.Poate ca ne-am lovit de ceva.
- Cu colti? intreba ea gata sa isi dea una.
-Bine poate ca so fi intamplat ceva ieri.Nu stiu.
- Schimbate si hai la gasca!imi spune ea iesind.
M-am schimbat repede cu u ntricou negru cu modele albe ep el si o pereche deblugi apoi m-am incaltat cu niste adidasi.Cand am iesit am vazut-o pe Hana imbracata cu o pereche de blugi si un tricou alb si o pereche de expadrile rosii.Am ajuns la gasca.Toti erau acolo destul de ingrijorati dar cand ne-au vazut si-au revenit.
- Cat ma bucur ca traiti!spune Kimi.
-Da dar dc nam trai? intreb eu destul de tensionata.
- Voi doua ati ramas singure in casa bantuita!spune ea serioasa.
Ne-am uitat una la alta speriata si imediat mi-am dat sema ca defact nu fusese un vis.Fusese realitate.Deodata ne-am uitat la Fairan si Kailan.
-Voi unde ati disparut ieri?intreb eu suspicioasa.
- Pai..Parinti ne-au chemat pentru ca au zis ca suntem prea mici sa umblam la 11 noaptea!au zis cei doi in cor.
Toti au inceput sa rada inafara de mine si Hana.Deodata vad o batranica ca vrea sa treaca strada dar un tir tocmai venea spre ea.Nu vroiam s ama uit dar am stat sa privesc.Tirul a trecut prin batrana fara sa ii fac nimic.M-am albit brusc la fata.Imediat simt o mana pe umraul meu.Ma intorc si il vad pe Kailan.
-Hei esti bine?ma intreaba el zambind.
-Da.zic eu privindul destul de spriata.
Am observat la zambetul lui ceva ciudat,caninii erau foarte ascutiti.M-am uitat al Fairan si am vazut acelasi lucru.
La un momendat o vad pe Hana alba la fata.
- De cand trec masinile prin oameni...spune ea insapaimantata.
- Hey!spune Kimi.
Se uita la noi si apoi continua.
- Hana...Yoko! Ce aveti? Sunteti mai albe ca varul lui tata din garaj.
-Noi nu ne simtim prea bine.zic eu incercand sa caut o scuza.Cred ca plecam acasa.
- Ok...spune fata destul de uimita.
-Stati!zice Kailan.Eu si Fairan va vom insoti sa fim siguri ca nu patiti nimic.
- Uooo!spune Kimi cu o fat adiabolica.
- Nici sa nu te gandesti!tipamam toti 4 de o data.
- Ok!spune fata razand.
- Yoko?Sa vina sau nu?imi susoti sora mea.
-Nu stiu.
- Haide!spune ea zambind.
- Kailan!In ce naibi ma bagi??tipa Fairan la el.
- In nimic? intreba sarcastic.Deci? se uiita la noi.
-Ok.zic eu
- Super!spune sora mea zambind.
Dupa cateva clipe Hana tresari.
- Si vazut batrinica ce a fost lovita de tir? ma intreba curioasa.
-Da.Si tu?
- Da! Mare si clar!spune lungind cuvintele.
-Vezi! Nu a fost un vis!spune entuziasmata insa apoi se albi.Asta inseamna ca vedem fantome?
-Da.Bine.Poate.zic eu inca suspicioasa.
- Imi e frica...Yoko..Batranica!imi spune ea si imi arata in parcul alaturat pe batrana ce fusese lovita de tir.
Cand am ajuns acasa amandoua am ramas cu gura cascata.Fantome zburau in jurul casei.Fairan si Kailan au plecat faras a zica nimic iar noi ne-am strecutat speriate printe acele fantome.
- Ce a fost asta??intreba Hana speriata.
-Fantome.zic eu calma apoi incep sa zbier. Aaaaa,fantome!!!
- Ne-am uitat la prea multe filme horro!adauga Hana.
-Da.Asta e.
- Sa o credem noi!a spus Hana razand.
-Da.As vrea eu.
- Da...Si ce facem? Ne baricadam..Doar nu o sa treaca prin pereti!spune calma.Sa treaca prin pereti!? !?tipa ea.
-Au trecut prin noi.E clar ca si prin pereti pot.
- Da...spune sora mea ganditoare.Hai sa nu le bagam in seama.
Vaza cade pe masa si se sparge.
-O da.Sa ne loveasca in cap,sa dea cu tunu in noi si noi s anu dac atentie.Uite vaza sa spart de al vant nu din vina unei fantome!zic eu nervoasa. O dar stai.Nu e vant ca totul e inchis.
- Da!
Se aude un scartait.
- E lemnul vechi!spun eu
- In bugatarie nu e parchet!ii zic ea razand.
Am mers in bucatarie si ma vazut o fantoma cum deschidea disperata sertarele.
-Te ajut cu ceva doamna fantoma?intreb eu curioasa apoi tip.Fantoma!!!!
- Da!Caut zahar!spune fantoma.
- Poftim!ii da Hana.
-Multumesc.zice fantoma si iese afara cu zahar cu tot.
-Hana.Aia era ultima punga de zahar!strig eu la ea.
- Da...Nu stiam!Fantoma da zaharul!
Fatoma trece prin usa si Hana se loveste de ea.Eu am mers langa ea si am ajut-o sa se ridice. Un batran trece pe langa casa noastra.
- Ai inebunit fetito!Voi si prostiile din ziua de astazi!spune si trece prin peretele unei cladiri.
Ma uitam in toate partile nestiind ce sa fac.Eram speriata.
-Hana hai sa ne mutam.zic eu brusc.
- Unde? In caz ca nu ai observat toate casele din cartier au fantome!spune razand.
- Da!Dispar fara urma si gasesc scuze penibile!
-Si nu doar asta.Si dintii lor.Caninii mai exact.
- Cum adica?
-N-ai observat?Au caninii prea ascutit.
- Nu m-am uitat la gura lor!spune razand.
-Eu da.
- Hmmm Vrei sa mancam ceva?ma intraba iar stomacul meu zice da in locul guri.
-Ok.
Am mers la bucatarie si eu am vrut sa scot niste pizza din frigider.Cand m-am uitat,nu mai era.Ma uit pe geam si vad cutia nostra de pizza la 3 fantome care mancau feliile de acolo.
-Hoatelor!!!strig eu nervoasa.
- Sucul!o aud pe Hana ca tipa.
In sufragerie niste fantome beau sucul de cirese.Am luat nerovasa matura si am mers la fantome si am inceput sa dau cu matura dupa ele.
- Yoko!Vecini o sa creada ca am inebunit!
-Si?Nu stau eu ca fantomele sa imi manance mancarea!
- Hai la restaurant!spune si isi ia geanta.
Am iesit din casa si eu nebuna am strigat:
-Sa gasesc casa asa cum e cand ma intorc!
Toti vecinii au iesit la geamuri si s-au uitat la mine.
- Nu le da idei!spunr Hana si ma lua de mana pornind sper restaurant.
Am ajuns al restaurant.Ne-am asezat la o masa si am primit meniurile.Cand a vrut sa dam comanda am simtit cu mcineva ma prinde de umar.M-am intors si langa mine era Kailan.
- Ce faci aici? a intrena Hana curiosa.
- Ma chinuie pe mine!zice Fairan.
Am inceput sa radeam.
-Mie mia trecut pofta de mancare.zic eu ridicandu-ma de la masa. Hana tie nu?
- Da!
Ne-am luat adio de la Kailan si Fairan si am plecat.Am ajuns acasa fix cand soarele a apus.Fantomele ma ascultasera.Ba chiar era mai curat.
-Hana e mai curat in casa?intreb eu.
-Da,si frigiderul e mai curat!striga ea din bucatarie.
Cand ma duc si va daproape ca imi cade falca.Tot frigiderul era gol.Deodata am auzit o bataie in usa.Am emrs sa deschid si i-am vazut pe Kailan si Fairan.Oare astia ne urmareau?
- Ce faceti aici? o aud pe Hana suspicioasa.
- Vreti sa me plimbam?spune Kailan.
- Ha? am intrebat uimite amandoua.
Kailan zambea si se uita la mine intr-un mod absolut sipnotozant.M-am uitat la Fairan care facea aclasi lucru cu Hana.
- Pe voi v-a batut soarele in cap? intreba Hana.
- Nu...spun cei doi razand.
Pana la urma am acceptat.Ne-am plmbat cam pana la 22:00.
- Sunt frumoase stelele...Nu baieti? intreba Hana.Baieti?
Cei doi disparusera.Am auzit niste zgomotedin fata si am vrut sa ne apropiem insa am cazut intr-o groapa si ne-am trezin intr-un felde tunel... Am inceput s amergem prin tunele si am ajuns intr-un cimitir.Femei si barbati fantome dansau. Deodata o fantoma vine si o ia pe Hana al dans.Eu am inceput sa rad. Aceasta fantoma o taraste si incepe sa danseze stil anilor 70.Pe mine un sclet pana acestia isi dau seama ca suntem oameni.
- Oamini...zic cei doi.Oameni!!!!au inceput sa tipe si sa se ascunde fiecare undeva.O fantoma se duse chiar inspatele lui Hana.
- Bau!spune ea sarcastoca iar fantoma o lua la goana.
Deodata am simtit ca cineva ma ia in brate.Semana mult cu Kailan.Cand m-am intors nu era nimeni.
-Ai simtit si tu ca cineva t eia in brate?o intreb eu pe Hana.
Vrea sa raspunda dar in aier se simte un parfin ciudat.Ametim si cadeam pe ceva moale inchizand ochii.Ne-am trezit iar in paturile noastre.Ce naibi.Am mers la Hana si iam dat una in cap apoi mi-am dat si mie.
-Ce ai? ma intreaba ea.
-Hai odata!Trezirea!E doar u nvis!strig eu aproape inabunita.
- Nu e nici un vis!spune o fantoma cu o tava de prajituri in mana.
- Tu ai furat zaharul!tipa Hana.
-Nam furat.Voi mi-ati dat apoi mi-ati zis pe nedrept hoata.
- Scuze!spune Hana.
-Ce e cu acele prajuturi?intreb eu
- Copii din zilele de astazi!zice un batran ce trece prin perete si pleaca prin altul.
- Doriti? intreba fantoma.
Ne uitam una la alta,apoi la fantoma si iar una la alta.
-Nu-s si ele fantome?intreb eu.
- Nu!
-Ok.
-Hei sti cine ne-a furat mancarea din frigider?intreaba Hana
- Batranul tavnos, Hennry si un ticnit de la spitalul de fantome nebune.
-Ok.Undei gasesc sa ii bag pe veci in mormant.
Fantoma a plecat fara s amai zica nimic.
-Pff,fantome.zic eu