Un basm ce n-ar trebui citit copiilor [Scufita Rosie] [parodie naruto]

[StarRalu]

Mi-as fi dorit sa postez mai devreme, dar, na, a intervenit dificultatea tehnica... Deci, unde ramasesem?

Dincolo de lumea noastra si de lumea povestilor, Scufita Rosie se invartea de colo-colo prin lumea mortilor. Era destul de suparata, avand in vedere doar cartea telefonica "Pagini Sangerii" (fara telefon, desigur) si leul inca lesinat, speriat fiind de Moartea cu Coasa. Deodata, in fata lui apare o alta dara de ceata, mai alba, cu o oarecare expresie faciala.
-Pot sa te ajut? intreaba aceasta cu o voce urmata de un ecou prelung.
-Cum sa-ti spun eu... AI VREUN TELEFON?
-Calmeaza-te, roscatule! Nu trebuie sa tipi! De fapt, ma surprinde faptul ca cei ce ajung aici nu sunt pe deplin impacati cu moartea!
-Ma rog... Ai vreun telefon, totusi?
-Pai, da... Uite, e...
Fetita ii smulge telefonul din mana.
-He he he... Cand te voi gasi, Andersen, te voi bate de...
-Stai asa! Il cauti pe Hans Christian Andersen?
-Da. Si?
-Nu ai auzit ca basmele sunt nemuritoare?
-Nu! Crezi ca am citit vreodata unul?
-Pai...ehm... Sunt nemuritoare si... ma tem ca Andersen este si el nemuritor...
-CUM?!?!? CE NAI--
-Pacaleala de 1 aprilie!!!
-Dar e 30 ianuarie (adica data in care a fost scris fic-ul)!
-N-am si eu dreptul sa glumesc dupa ce mor?
Intre timp, leul cel roz ca o bomboana se desteapta si, desi se clatina, intreaba:
-Unde s-a dus ciudatul cu coasa si... F-Fantoma! Nu-mi vine sa cred! Paranormalul exista!
-Alo! il aduce la realitate sau, mai bine zis, la Lumea Mortilor, Scufita. Esti intr-o lume de morti! Aici nu se mai considera paranormal!
-Ce pacat... Voiam sa fiu si eu faimos... Oricum, te-ai apucat de citit romane, Scufita?
-Nu, dar cartea asta ne va aduce la destinatie...
-URAAA! Stai asa, am uitat ceva... FANTOMA!!!
Leul sta sa lenine, insa rosioara introduce repede numarul de telefon al lui Andersen si ajung amandoi in fata lui.

In jurul personajelor se aflau zeci de carti imbracate in coperti de piele rosie, toate scrise sau adaptate de insusi Hans Christian Andersen. Acesta sau, mai bine zis, fantoma lui, statea la un birou mare si studia o carte imensa.
-Hm... Se pare ca mi-a sosit comanda, spune el pe un ton bland.
Leul, simtind o atmosfera mai placuta, se trezeste si face o plecaciune, el admirandu-i darul de a iubi cartile. In schimb, fetita se duce la scriitor, ii pune cosul pe masa si spune:
-Comanda! Sper sa te satisfaca pentru ca nu avem cum sa iti dam banii inapoi!
-Arata bine! N-am mai vazut o pizza asa de...ehm...apoasa...
-Ma scuzati, ii strerupe leul. Pot imprumuta o carte din biblioteca voastra?
-Desigur! Nu te sfii!
Leul gaseste o carte in care era gravata o steluta cu 10 colturi. Din ea iese o lumina orbitoare care il invaluie. O clipa mai tarziu, acesta redevine iapa roz a printului (Naruto...).
-Nu pot sa cred! ii scapa lui Andersen.
-Stiu, am uitat sa fur ochelarii de soare ai bunicii, spune fetita iritata.
-Nu asta! SUNT ALERGIC LA CAI! Hapciu! Hapciu! Plec...Hapciu...ati!
-Ei, eu mi-am terminat treaba aici! Nu ne mai vedem! Pa! ii face cu mana Scufita cand se indreapta spre...iesirea inexistenta.
Insa vine randul calului sa o aduca pe rosioara la realitate.
-Stai... Locul asta nu are usa...sau fereastra...sau alt curcubeu de carton... CUM IESIM DE AICI?!?!?
-Pai...ehm...Stiu!
-Ce facem?
-Simplu...Telefonul asta ne duce la oricine sunam. Deci, daca il sunam pe Marele Porc, ajungem in casa lui.
-Cred ca ai dreptate... Dar am indoieli ca va merge si pentru alta lume...
Fetita se uita iarasi in "Pagini Sangerii" si formeaza numarul Marelui Porc.

Cei doi se teleporteaza iar, doar ca acum ajung in fata unui porc alb, insa mare cat toate zilele. El era inconjurat de ceata... aceeasi ceata ca la inceput. Asta insemna un singur lucru...
-Imi pare rau pentru tine, ii spune iapa cea roz roscovanului.
-Pentru ce, ma rog?
-Pai...na...ti-a murit tatal...
-Serios?!?
Urmeaza un moment de tacere deplina.
-SUPER! striga Scufita Rosie.
-SUPER?!? este reactia atat a calului, cat si a porcului care s-a hotarat sa zica si el ceva.
-Nu mai trebuie sa mai livrez nimic, iar camera lu' tata va fi a mea! Ce sa fac mai intai?!? He he he... STIU! O sa ii fac farse la telefon magului acela dement cu celularul din camera! Ce sa ii zic? O, da! "Alo! Aici S.C.Destin.S.R.L. Vi s-a interzis oficial sa mai fiti un destept al destinului! Acum va trebui sa fiti EMO sau rocker sau hippy sau... Ma rog! Numai obsedat de destin, nu! La revedere!". Sunt rau, stiu!
-Iti dai seama ca asta nu va fi tot? intreaba tatal. Va trebui sa ai tu grija de fratii tai mai mari, plus ca Tsunade te va bate mai tare la cap!
-Hopa..............
Prin fata ochilor ii trec imagini precum bunica Tsunade strigand in urechea sa:
-Scoala, lenesule! Pasta nu se pune singura pe periuta mea editie limitata "Naruto-Echipa 7".

Dupa un minut, Scufita isi da seama ca nu era in Lumea Mortilor. Nu era nici macar afara din casa. Era... pe jos in casuta de caramida.
-Unde-mi sunt pastilele de gat? se aude vocea ragusita a bunicii. Ma doare, acum ca am strigat atata.
Ati ghicit! Totul a fost doar un vis. Leul, Moartea cu Coasa, Andersen,... Numai bunica Tsunade este reala si mai nervoasa ca niciodata.
Fetita se ridica, scoate dintr-un sertar niste pastilute albastre si se duce sa o multumeasca pe draga lui bunica.
-Ce ti-a luat atata? Mie mi-a luat mai putin sa imbatranesc decat ti-a luat tie sa scoti amaratele astea de pastile din sertar!
Mai incolo, pe la pranz...
-Ai terminat de pus masa? Incaruntesc asteptandu-te!
Mai spre dupa-amiaza:
-Scufita! Vreau niste masaj la talpi! Pronto!
Seara, inainte de culcare:
-Scufita! Stinge-mi lumina! Si nu uita sa aprinzi luminita de langa pat! Stii ca mi-e frica de intuneric!
Ei, unele lucruri nu se schimba niciodata!

Si-am incalecat pe-o sa (dar nu a Sakurei)
Si v-am spus povestea-asa!

Pe curand!

[Ely-chin]

Me first! Me first!
Eto...Am murit de ras!! =)) Scufita nu prea stie sa fie diabolica, nu? A fost super capitolul, da' cel mai mult cred ac mi-a placut de Tsunade no oba-chan :)) Si iapa e tare proasta! :)) (ne-chan, chiar ca ai ceva cu prostia Sakurei) Oricum, ma bucur ca au terminat si cu Andersen. Da' nu i-a cerut nimeni autograf? Nerecunoscatorii!
In concluzie, minunat capitol! ^_^ Abia astept urmatorul, sa vad ce mai bagi n_n Oricum, nu scapi tu fara sa-mi spui pe mes ce o sa scrii - Mwahaha (fac si eu ca Magul Destinului :)))
:bye:

[StarRalu]

Ne... Nu sunt prea vizibila printre fic-uri asa ca am sa scriu capitole destul de des saptamana asta. Oricum... NEXTU'! Voi incepe putin altfel...

In lumea de dincolo de realitate, unde orice este posibil cu putina imaginatie, era un castel. In turnul cel mai de sus, in jurul caruia sunt adunati nori, era un print cu parul auriu ca soarele (adica Naruto...). El privea pe fereastra, asteptand... De jos se aude o voce de tanar. Este un alt print, doar ca acesta are parul lung si alb, plus ca e mai batran si are alte semne ciudate pe fata (este...Jiraya! Si-a gasit si el un costum si acum a iesit la agatat printese).
-Rapunzel, incepe el, Rapunzel...
-Imi pare rau, striga printul de sus. Ai gresit adresa!
-Hei! Tu ce cauti acolo, pustiule?! Deja te-ai catarat pana la Rapunzel? Ei, asta inseamna sa fii tanar...
-Nu asta! Aici nu sta Rapunzel! De fapt, nu mai sta nici o printesa.
-Cum asa?
-Uite-te in spatele turnului...
Barbatul cu par alb ajunge sa fie ingrozit de ceea ce vede. Frumoasa Adormita (Tenten) zacea fara suflare pe iarba cea verde.
-CARE I-A FACUT ASTA PRINTESEI NEVINOVATE? intreaba el turbat.
-Eu! se aude Printul Chipes. Cunosc o printesa mult mai draguta si o astept aici sus! Aia imi respira aerul pretios!
-Asta e crima! Auzi la el, ce tupeu! Sun la politie!
Barbatul isi scoate telefonul si se pregateste sa sune.

Intre timp, in casuta de caramida, Scufita Rosie ii pieptana parul bunicii Tsunade in timp ce aceasta se uita la un film.
-Au! spune aceasta. Fii mai atent la nodurile alea, Scufita!
-Da, bine, murmura nervoasa fetita.
-Ai zis ceva?
-Da... Esti cea mai draguta bunica! isi ia apararea rosioara.
-Mai putina linguseala si mai mult pieptanat!
Deodata, ii suna telefonul femeii.
-Alo! Care e acolo?
-Aici Politia Basmelor. Pot vorbi un minut cu nepoata dumitale?
-Bine, dar sa stii ca fac urat daca ai pus pe apel cu taxa inversa...
Tsunade ii inmaneaza telefonul Scufitei, cu o mica avertizare:
-Daca ii inchizi omului si te joci iarasi jocuri pe el, ai sa vezi tu...
-Alo? spune fetita.
-Alo! Am auzit ca ati fost martor la crima din fic-ul 4 (parca...). Trebuie sa veniti sa ne dati marturie scrisa a ceea ce ati vazut.
-Am vazut multe crime in timpul fic-ului 4, chiar daca nu au fost pomenite toate. La care va referiti?
-Este crima de genul UDCAUP.
-...Aaaa....
-Ucidere din culpa a unei printese...
-Aha! Stiam...Stiam... Hai ca vin acum...
Scufita isi ia cosuletul (formalitatile de rigoare...) si iese pe usa, lasand-o pe bunica in grija porcului 2 (Kankuro). Merge ea ce merge si ajunge la Politia Basmelor. Acolo o asteapta un politist (Iruka-sensei), un medic legist cu parul alb si masca (Kakashi), Printul Chipes, celalat print si un sicriu in care se odihnea Frumoasa Adormita, toti adunati intr-o sala cu un birou in mijloc.
-Te rog sa iei loc la birou si sa completezi chestionarul, spune politistul fetitei.
Copila se uita la foaie mirata. Este un desen cu Printul in turn si Frumoasa Adormita cazand din el. In josul paginii se aflau doua casute marcate cu "Da", respectiv "Nu", si intrebarea: "S-a intamplat asa?". Scufita bifeaza casuta cu "Da".
-M-ai tradat, iubito! plange blondul cand se uita pe foaie.
-Pai...asta e tot? intreaba rosioara.
-Da, ii raspunde medicul legist. La analize se vede clar ca a fost ucisa, insa voiam sa stim cum s-a intamplat. Si, oricum, tu nu esti criminal ca sa bagam detalii, nu?
-Nu! Nu! Sigur ca nu, domnule! ii raspunde fetita. Eu sunt cuminte si respect legea!
-Bine atunci! striga politistul. Printe, esti condamnat la munca cea mai de jos timp de un an!
-Nu! NU!! NUUU!!! plange iar printul.
-Si, intrerupe fetita, in ce consta asta?
-Asta consta in... AJUTORAREA VARSTNICILOR DIN PARTEA DE EST A LUMII BASMELOR!
-Poftim?!? face Scufita in timp ce ii paleste rozul din obraji.
-Serios?!? se lumineaza la fata blondul.
Apropo, in partea de est stau cei trei porci si rosioara...
-Nu se poate! spun in acelasi timp fetita si printul, prima cu lacrimi in ochi, in timp ce al doilea cu toata bucuria.

Deodata, capacul sicriului se ridica, insa nu datorita cuiva din exterior, ci datorita FRUMOASEI ADORMITE! Toata lumea incremeneste, in timp ce printesa casca si se intinde. Cand observa cine e in jurul ei, se incrunta si isi pune mainile pe solduri.
-Ascultati aici, barbati buni de nimic! Cum indrazniti sa credeti ca am murit? Daca nu mor asteptand timp de 100 de ani dormind, e clar ca nu mor nici daca ma arunca cineva de la etaj! Plus, nu imi place deloc cum va purtati cu Magul Destinului! Este si el om si intelege prin ce am trecut, pentru ca si el a patit-o cand s-a uitat prea mult la televizor, a orbit temporar si a cazut din propria sa casa! Nu trebuie sa radeti de preferintele altora in materie de... blablablablablabla.....
Medicul legist este singurul amuzat de situatie si de aceea ii scapa niste vorbe:
-Magul si Printesa,
Stand intr-un copac,
Amandoi s-au sarutat...
Acum toti pufnesc in ras, mai putin fetita si printesa in cauza.
-Eu am plecat de aici, spune rosioara. Am o presimtire urata ca dragostea pluteste in aer... Iar asta nu imi face bine...
Scufita Rosie se strecoara afara si fuge catre casuta de caramida. Nu este intampinat prea calduros...
-Scufita! striga bunica atunci cand aceasta intra. Ti-au pus catuse? Pentru ca vreau sa imi faci un masaj si vreau sa stiu cat poti sa iti departezi mainile...
Mai tarziu:
-Scufita, pregateste-mi baia cu spuma si ratusca de cauciuc!
Seara:
-Scufita! Pune-o pe autoare sa incheie capitolul ca am obosit!
In fine...

Si-am incalecat pe-o sa (dar nu a Sakurei)
Si v-am spus povestea-asa!

[Ely-chin]

Ohayo, ne-chan ^_^
Eto, cum a m promis aseara, vin azi si iti dau comm n_n Vad ca ai de gand sa fii tare harnica in vacanta asta.
In primul rand, nu stiu altii, da' eu nu mi-l pot imagina pe Jiraya ca un print O_O Si pe Kakashi ca medic legist O_O A fost misto faza cu UDCAUP :)) Chiar tare. Da' ma mir ca atunci cand a iesit TenTen din sicriu nu era lipita de capac, stii despre ce vorbesc :))
Ca sa spun parerea mea (care evident e aceeasi mereu) a fost super capitolul :)) Abia astept urmatorul ^_^
Gambatte, Steluta no ne-chan :*
:bye:

[StarRalu]

Am schimbat titlul pentru ca nu prea am atatia cititori (ma gandeam ca un titlu lung face fic-ul interesant)...Ma rog, partea a VIII-a.

Departe de tot, unde nici un pamantean nu a ajuns vreodata, este o lume fermecata, in care traiesc personajele indragite din basme (indragite de copii, ca intre ele nu prea se plac). In partea de EST a lumii este o casuta de caramida. Soarele isi strecoara razele prin fereastra, gadiland usor fata Scufitei Rosii, care acum doarme.
-Nnnn, murmura ea. Sicriu de Nisip!
In mod misterios se intampla... nu se intampla nimic. E clar ca se viseaza Gaara...
-Dulceata! se aude o voce de tanar. Scoala-te! Ti-am preagatit micul dejun! Poate ca tu m-ai tradat dar eu tot te iubesc!
Printul cel Chipes tinea o tava mare cu oua, carnati, sunca, lapte, suc, cereale... Tot ce va puteti imagina! Fetita sare in sus si ii ia numaidecat tava.
-Cu placere, scumpete!
-Sunt EMO, OBSEDATULE! Dar de unde stii sa gatesti asa bine? spune rosioara cu gura plina.
-Pai, tata a fost al IV-lea bucatar-sef al acestui taram (adica al IV-lea Hokage...) si mi-a lasat si mie cateva retete de baza mostenire!
-Nu trebuia sa imi raspunzi! PAPA!!! FETITA PLACE PAPA!!!
Nu e de mirare de ce Marele Porc nu ii da niciodata de mancare. Devine o nebuna mai tare ca de obicei si nu se mai poate opri din mancat.
-Ce faci acolo, Scufita? intreaba bunica. Mananci? Mi-ai cerut macar voie?
-Cui ii pasa? PAPA!
-Hei! Asa ii vorbesti tu celui de-al V-lea bucatar?
-Dumneavoastra sunteti... AL V-LEA BUCATAR? spune impresionat printul. Va admir din tot sufletul! Ma invatati si pe mine sa fac un sufleu de capsuni? Tata a uitat sa imi lase reteta aia!
-Nu inainte de a o scoate pe Scufita din casa! Face prea mult scandal si nu aud la televizor! Oricum, e mai bine ca porcul 2 sa imi faca masaj! Ea apasa prea tare si mai apoi ma doare spatele!
Printul o taraie pe fetita afara. Chiar daca acum e un demon al mancarurilor, e fericit ca apuca sa ii atinga scufita de pe cap in timp ce o trage.

Baiatul se gandeste cum sa o faca pe "printesa" sa isi revina. Deodata, ii vine o idee: sa mearga la biroul de informatii de langa oficiul postal.
Mergand tot asa, le iese in cale o trupa de cercetase ce vand fursecuri. Cele doua fete, adica Alba-ca-Zapada (Hinata) si Vrajitoarea cea frumoasa cu care s-a aliat (Kurenai-sensei),
si leul roz poarta pe cap niste bascute rosii cu alb, plus o centura pe care sunt agatate felurite insigne de genul: "Cea mai timida printesa", "Cea mai stilata vrajitoare" si "Cel mai fioros animal vopsit"-credeti cumva ca rozul e culoarea naturala a fostei iepe? Vrajitoarea intreaba:
-Doriti sa cumparati niste fursecuri cu mere? Garantez ca merele din care sunt facute nu sunt otravite! Alba-ca-Zapada, arata-le!
-B-Bine, d-doamna!
Fetita bruneta ia un biscuite si il mananca. Fata ii paleste, iar ochii i se inchid in timp ce ea lesina pe poteca din padure.
-Ei, zambeste vrajitoarea incercand sa isi apere imaginea de cercetasa cinstita, cred ca este putin cam sensibila la fursecurile astea. Oricum, doriti sa cumparati?
-Nu, multumesc, refuza politicos printul.
-Eu vreau PAPA! se aude din spatele sau o voce de nebun.
-Aveti 10 galbeni fermecati?
-Pai nu-s comestibili asa ca de ce as avea?
-Atunci nu primesti de la noi nimic.
-DAR VREAU PAPA!
-Pai, daca esti atat de obsedata de biscuiti poti sa devii cercetas FATA.
-DA! PAPA! CERCETAS-PAPA!
-Nu papa! FATA! De la Fete Atmetite Total Atragatoare.
-Da, bine, dar eu tot PAPA ii spun.

Este timpul pentru initiere. Alba-ca-Zapada s-a trezit ca sa dea exemple pentru recrut. Printul le priveste cu un stegulet in mana pe care scrie "Hai, Printeso!"
-Deci, incepe Vrajitoarea, o cercetasa FATA trebuie sa poata sa tina oricate cutii de fursecuri in mana. Albi, arata-i tu cum se face.
Fetita bruneta ia cate 4 cutii in fiecare mana, apoi isi pune alte doua pe umeri.
-Vezi? O cercetasa profita de fiecare parte a bratului ca sa isi poata duce la bun-sfarsit misiunea. Acum tu!
Scufita Rosie isi pune dublul cat si-a pus Alba-ca-Zapada. Ceilalti se uita la ea uimiti.
-Cum poti sa ridici atata greutate? intreaba leul.
-Cine a spus ca trebuie sa fie fursecuri in cutii?
In fine, chiar daca metoda a fost cam neortodoxa, rosioara a trecut prima parte a initierii.
In a doua parte, Vrajitoarea ii explica cum trebuie sa isi abordeze potentialii clienti:
-"Buna ziua, domnule! Ati dori niste fursecuri delicioase cu aroma de mar?". Bine, acum tu!
-"Salut, desteptule! Vrei niste fursecuri cu mar? Pentru ca daca nu vrei, eu nu am nici o problema! Imi raman mai multe mie!". Cum a fost? Acum imi dati PAPA?
-Nu e bine! striga la ea Vrajitoarea. Cine crezi tu ca va mai avea pofta de fursecuri atunci?
-Hey! se aude printul. Mi-a facut pofta Scufita! Vreau sa cumpar o cutie!
Din nou, metoda a fost neortodoxa dar a fost indeajuns sa o aduca pe rosioara la a treia si ultima parte. In ea, fetita trebuia sa...
-Trebuie sa iti stea bine in uniforma de cercetasa. Daca nu arati superb, lumea nu mai cumpara de la tine! Sa iti arat de ce e bine.
Femeia pocneste din degete. La ea vine un barbat dragut (anonim) imbracat in alb. Aceasta se invarte in jurul lui ca si cand ar vrea sa fie observata, iar el spune:
-He he... Iti sta bine imbracata asa...
Vrajitoarea pocneste iar din degete. Barbatul iese din sala, dar nu inainte de a-i inmana recrutei o uniforma.
-Chiar trebuie sa o imbrac? Nu pot sa o iau drept PAPA?
-Nu, materialul e prea scump ca sa irosim haina. Insa, te rog, du-te la baie!
-Chiar aveam de gand! Nu ma simt prea bine... Am mancat prea mult azi... De fapt, cred ca plec acasa...
-Stai, cum ramane cu initierea? MI-AM PIERDUT CATEVA MINUTE DIN VIATA, SA STII!
-Ma rog... Pa...
Printul o duce repede pe fetita acasa inainte ca treaba sa iasa urata.

Ca sa n-o mai lungim, ziua se termina la fel: cu bunica Tsunade facand scandal.

Si-am incalecat pe-o sa (dar nu a Sakurei)
Si v-am spus povestea-asa!

[Ely-chin]

Pfui, Steluta, ce harnica esti! (Na ca si eu am fost harnica :P)
Asa, ce voiam sa zic...A,da! Dragut titlu, chiar mi-a placut :thumbup1: Capitolu' a fost misto - O_O ce nebuna poate sa fie rosioara - chiar nu mi-o imaginez pe Scufita in uniforma de cecetas fata :)) In rest, greseli de tastare nu am vazut si oricum tu stii care e parerea mea despre ce scrii tu ^_^
Abia astept nextu'
:bye:

[StarRalu]

Capitolul IX-da! Sa sarbatoresc faptul ca acum sunt membru junior. Incep iar altfel...

In inima padurii intunecate din taramul de poveste, printre copacii ce-si unduiesc usor crengile in bataia vantului, se afla o cocioaba mai putin darapanata ca cea a puceilor, insa la fel de dotata pe interior (TV-cablu si satelit, camere spatioase la etaj, pungi de plastic si pastile in sertare, telefon fix si mobil, mobila de la Pipera... tot tacamul!). Totusi, la subsol, in loc de depozit de insulte (insulte spuse in cutii si cutiile sigilate-ideale in caz ca bunica Tsunade nu mai are replici la indemana) se afla un laborator de vrajitorie. Acolo lucreaza de zor un baiat cu par lung imbracat intr-o roba purpurie cu o palarie tuguiata pe cap. Acesta amesteca diferite ingrediente intr-un ceaun negru ca smoala.
-Asa! spune el. Legume taiate! Asa, asa! Astea astea... Aha! Si nu in ultimul rand! FASOLE!
Exact, oameni buni. Maleficul Mag al Destinului face mancare de fasole. Scoate de la spate un polonic si isi pune o portie.
-Delicios! Sunt un bucatar desavarsit! Sigur voi ajunge al VI-lea...
-Va deranjez? intreaba o printesa cu cocuri in timp ce coboara ultimele trepte.
-Nu-i nimic. Oricum, mi-as dori sa pot sa concurez cu altii sa dovedesc ce priceput sunt.
-Pai, se poate! In fic-ul 10 se vor organiza examenele Bun-in la care vor participa chiar si marii bucatari-sefi! Bineinteles, ei nu vor concura, insa ei vor da note si vor alege cei mai buni bucatari Bun-in (va suna cunoscut de la Chuunin?).
-Bun-in zici? Hm... Trebuie sa ma pregatesc... Sau stai! Hai sa-i sabotez pe altii! MUHAHAHAHA!
Se aude soneria de la usa. Printesa se duce sa raspunda.
-Buna ziua! o saluta o femeie bruneta imbracata in rosu si alb. Ati dori sa cumparati niste fursecuri grozave cu mar?
-Imi pare rau, nu sunt interesata.
-Atunci doriti o carte de bancuri scrisa de Tsunade-sama? Ne sponsorizeaza firma.
De fapt, Tsunade nu sponsorizeaza nimic (ce nu fac unii pentru reclama...) insa a scris o carte de bancuri.
-Nu, multumesc! raspunde politicoasa fata stiind ca sunt glume cu "prietenul ei" in ea.
-Ei, na! murmura cercetasa. Se vede ca nu ai viata sociala!
Fetele pleaca la urmatoarea casa, iar printesa coboara iar in laborator.

Intre timp, in casa indragitelor personaje de poveste pe care toti le stim, vine posta. Baiatul cu tunsoare-castron lasa un colet la usa.
-Scufita! striga bunica. Du-te sa vezi ce mi-a mai adus spandexistul!
Fetita, ascultatoare si "fericita" ca intotdeauna, ia coletul, rupe cu cruzime cutia si examineaza continutul: o carte!
-Ce prostie! se incrunta ea. Mai bine era un DVD sa ma lase in pace mamaia.
Deodata, isi da seama ca ce scrie pe coperta are legatura cu viata ei:
"Ghimpele in coasta basmelor-glume si critici" de Tsunade-shishou.
Asta ii starneste cu adevarat curiozitatea si se gandeste sa se uite printre pagini. Insa, gandurile ei pasnice (singurele din viata ei) ii sunt intrerupte de strigatul Porcului 3 (Temari).
-Sora-mea! Adu-mi si mie cartea bunicii ca trebuie sa il injur pe iubitu-meu si nu stiu cum sa o fac!
-Ai iubit? He he...
-NU! Nu te mai gandi cum sa-l omori si pe asta si adu-mi odata cartea!
-Of...
Scufita Rosie mai trebuie sa astepte pana sa citeasca opera bunicii. Nu ca nu ar fi avut ce face (bunica nu poate sa faca nimic singura-de fapt poate, dar ii e lene, acum ca e la varsta a III-a si la fic-ul al IX-lea), insa il lasa pe fratele lui sa ii faca treaba, in timp ce trage cu urechea la conversatia surorii ei cu "sufletul pereche".
-Stii ce? se aude aceasta. Esti atat de obsedat de "printesa ta" incat ai fi in stare sa iti arunci pe fereastra singura ta iubita posibila.
-He he he, susoteste fetita. I-a zis-o!
-Si mai stii ce? Ti-e atat de lene sa vii la intalniri incat trimiti pe altii sa iti aduca fete acasa! Lenes ordinar ce esti!
-Si asta a fost buna! Desi imi par cunoscute actiunile...
-A, si nu in ultimul rand, ne despartim chiar daca am avut o relatie de genul "Alba-ca-Zapada si Printul Chipes".
Poate ca astea nu sunt glume prea bune, insa daca sunteti personaj de poveste si ati participa la asa ceva, v-ati tavali pe jos de ras...Ma rog, daca nu ati fi persoana in cauza de care se rade sau motivul comparatiei batjocoritoare. Dar, destul cu detaliile, caci Porcul 3 si-a terminat treaba cu cartea...
-Surioara draga, nu vrei sa imi imprumuti si mie cartea? intreaba fetita intrand in camera.
-Aaa...Ma cam, sperii sa stii...Dar nu ti-o dau! Mai am trei iubiti de injurat.
-Cum de ai atatia?
-Eh, ce vrei daca sunt populara?
-Poate esti tu populara, dar se vede ca nu te pricepi la baieti...
-Spune cercetasul FATA, cu accent pe "cercetasUL". Acum lasa-ma! Am treaba!
Purcelusa ii tranteste usa dupa care se intinde pe pat si se apuca de dat telefoane. Fetita nu are de ales decat sa asculte de dupa perete.
-...Asculta aici, desteptule! Esti atat de nesimtit incat daca ai fi un cercetas FATA ti-ar da o insigna pentru cel mai ghinionist! De ce? Pai, PENTRU CA TE PARASESC!
-Bravo, surioara! Asta chiar era un nesimtit!
-...Esti atat de prost incat daca ai fi transformat in leu nu ai putea sa iti revii pentru ca nu ai stii sa citesti o banda desenata!
-Au! Asta il doare la creierasul lui cel mic!
-...Esti la fel de idiot ca nepotul roscat al lui Tsunade, care nu poate sa se salveze de Magul Destinului fara postas sau tipu' de la informatii!
Asta a fost ultima picatura (de fapt prima dar, ca fata, se jigneste usor).

Scufita se gandeste cum sa distruga cartea ca nimeni sa nu mai afle de el si de aventurile lui. Si ii vine o idee... Sa se duca la biroul de informatii pentru ca nu are nici o idee.
Si merge...merge...pana da de biroul care sta in strada. Totusi, la birou nu este nimeni. Este doar o placuta pe care scrie :"Pauza de masa! Nu-l deranjati nici pe baiatul de la posta decat daca mai aveti biscuiti de vanzare."
-Ce?!? face fetita. Am batut atata drum doar ca sa gasesc asta? Ce lume nedreapta...
-INSCRIERI! se aude o voce din spatele ei. INSCRIERI LA CONCURSUL DE GATIT "BUN-IN" DE MAINE! INSCRIETI-VA ECHIPELE ACUM!
-Hei, il intrerupe rosioara, vreau mult sa particip, dar chiar trebuie sa fiu intr-o echipa de trei?
-Da! Poftim pixul sa te semnezi! Poti sa te mai uiti si la ceilalti concurenti, daca vrei.
Copila i-o ia inainte si analizeaza deja semnaturile.
-Bla...Aha! Echipa 7:Printul Chipes, Leul cel Roz si Sperietoarea de Ciori (daca mai tineti minte, Sasuke)...asa...Echipa 8: Dorothea, Piticu' 1 (Shikamaru: recititi primul capitol), Piticu' 2 (Choji:de asemenea)...mai departe...Echipa 9: Frumoasa Adormita, Postasul, Magul Destinului...uau! Nebunul asta si-a gasit totusi aliati. Desi nu ma mira ca amandoi sunt cam sariti...Echipa 10: Alba-ca-Zapada, Lupul cel Rau (Kiba) si Omul de Tinichea... Ce adunatura de amatori! Totusi, sa vad in care pic.
Scufita inchide ochii si se semneaza undeva la intamplare.
-Sa vedem...Echipa Scortisoarei: Porcul 3, Porcul 2, Scufita Rosie... Sunt blestemat!

Hm... Se va intoarce barbatul cu informatiile? Cum vor decurge examenele Bun-in? Si va reusi fetita sa distruga volumul rusinii scris de bunica sa? Aflati in urmatorul capitol!

[StarRalu]

Continuarea-alias cap. X...

Imediat dupa ce Scufita Rosie si-a terminat de scris numele pe lista si de plans ca nu are voie sa schimbe echipa, intregul fundal se schimba. In locul cararii pietruite, a oficiului postal si a biroului de informatii apare o imensa bucatarie cu o singura masa in mijloc si cu tot felul de lucruri in jur: storcatoare, cuptoare de paine si de prajituri (aici sunt doua lucruri diferite), sertare cu ingrediente, vitrine cu farfurii frumos ornate...ba chiar si pastile in caz ca vreun preparat esueaza. Fetita isi da seama ca este inconjurata de toti cunoscutii, inclusiv bunica Tsunade.
-Draguto! se aude o voce de tanar. Imi pare rau ca nu am ajuns in Echipa Scortisoarei, dar, eh, asta se intampla cand pui la nimereala.
V-am spus deja, nimeni nu se place aici (cu exceptia blondului care are bine-cunoscuta lui pasiune), deci, toata lumea se semneaza la intamplare...
-Atentie, va rog! spune un mos cu toiag (al III-lea Hokage). A doua editie a concursului Bun-in, sau, daca vreti, examenului, incepe! Va rog sa stati pe margine pana va vine randul! Totul va decurge asa: voi veti prepara cele mai bune retete pe care le stiti, fiind in concurenta cu un alt bucatar ales de mine. Intre timp, veti fi intrebati despre istoria, geografia, logica si chimia mancarurilor. Daca gresiti, vi se ia un ingredient din fata. Daca raspundeti corect...nu stiu...va raman ingredientele! La sfarsit, nepotul meu, Spiridusul (sau Konohamaru) va degusta creatiile voastre. Daca nu ii place, nu treceti mai departe. Proba se termina mai repede daca va ardeti, va taiati sau renuntati. Intrebari?
-Da! striga Spiridusul. Ai ketchup? Pentru ca imi place mai mult cu ketchup!
-Altceva?
-Eu am o nelamurire! indrazneste sa rupa tacerea rosioara. Cand a fost prima editie a concursului?
-Anul trecut, baiete...aa...fetito...aa...copile. Din pacate, atunci primii bucatari-sefi au suferit arsuri grave de la aragazul cu gaz... Si tocmai de aceea folosim aragaz electric... Altcineva?
-Pai....incearca cineva.
-Lord...
-Ma rog, ii ignora acesta. Succes si, va rog, incercati sa nu imi mai intoxicati nepotul!

Sa sarim peste marea concurenta si sa ne concentram asupra a ceea ce ne intereseaza. Sa ii vedem in premiera pe... Sperietoare si Alba-ca-Zapada.
-Te fac praf, fetito! o ameninta acesta.
-Eu...Pai...
Incepem. Omul de paie isi aduna pe masa multe: faina, zahar, vanilie, citrice, frisca, mai mult zahar... In schimb, bruneta isi ia doar niste capsuni sa le taie si putin lapte, plus ca se zgarceste in folosirea mixerului. Baiatul face un tort cu doua niveluri, cu blat pufos cu aroma de vanilie, acoperit in intregime de frisca delicioasa cu bucati de portocala unde te astepti mai putin, iar ca si ornament foloseste lamaie si grepfruit taiat frumos. Totusi, vine si vremea intrebarii:
-Unde cresc fructele de padure? intreaba al V-lea bucatar-sef.
-Um...pai...
-Lasa-ma pe mine! intervine Sperietoarea. La tropice, evident!
-Um...In padure?
-Alba-ca-Zapada, corect! Baiete, pentru ca sperii ciorile cu prostia ta, iti iau crema pentru ornament!
-Ce?!? Si eu cum mai decorez marginile?
-Nu-mi pasa! Descurca-te!
Shake-ul printesei iese de un roz perfect, iar aceasta il orneaza cu spuma de lapte peste care pune o capsuna mica de tot. Tortul nu se lasa mai prejos, insa i se vede putin din blat, ceea ce nu face bine la estetic. Spiridusul abia asteapta sa guste. Ia mai intai o bucatica de tort.
-Hm... Ii mai trebuie sare...
-Sare?! Dar e un tort!
-Stiu, dar mie nu-mi place tortul fara sare! Ai picat!
-Puslama mica ce esti... O sa te atac la noapte...(asa ajunge el rau si intunecat)
-Acum bautura! Slurp! Destul de dulce... O sa am carii... Dar nu-mi pasa! Treci!
-M-Multumesc...
Amandoi se retrag in multime. Lupul si Omul de Tinichea o felicita pe printesa, in timp ce Leul si Printul ii dau palme gramezii de paie.

Urmeaza Porcul 3 si postasul. Aceasta ii arunca o privire superioara, in timp ce acesta isi afiseaza zambetul de fotomodel.
-N-ai nici o sansa, castronas!
-Vai, mersi de alint! Asta inseamna ca pot manevra mai bine ustensilele decat oricine altcineva in afara de Gai-sensei!
Prima face rost de niste folii de napolitana, putin sirop de ciocolata si putin unt de arahide. Al doilea, insa, gaseste o bucata de carne, orez si legume si, in mod misterios, se apuca de sculptat carnea. Nici ei nu scapa de intrebare:
-Cum traduceti din engleza cuvantul "beef"?
-Vita! raspund amandoi in cor.
-Cum indrazniti sa ma faceti "vita"? se enerveaza Tsunade.
-Doamna, noi doar am raspuns la intrebarea dumneavoastra, se apara porcul. Cel putin eu...
-Da, doamna!
-Bine, atunci... Ce nasol e cand nu pot lua de la altii!
Pe o farfurie inflorata sta lucrarea culinara a fiicei de porc, si anume folii de napolitane lipite cu unt de arahide intre ele, taiate in forma de evantai si ornate cu sirop de ciocolata. La fel de artistitc, dar nu la fel de vegetarian, sta chipul sculptat in carne a mentorului imbracat in verde inconjurat de legume fierte si orez. Momentul adevarului:
-Foarte, um, interesant!
Baietelul ia o imbucatura din bucata de carne.
-Bun! E chiar bun! Desi nasul e cam carn acum ca am luat din el, ai trecut!
-Uraa! Gai-sensei va fi atat de mandru!
-Iar evantaiele astea sunt delicioase! Ai trecut si tu!
-Yippy! Tata va fi atat de mandru!
Acum amandoi se scalda in laude. Bineinteles, Scufita nu lauda pe nimeni...

Cine urmeaza oare? Exact! Dorothea si Printul Chipes in confruntarea blonzilor!
-Poti sa tii pasul cu mine, printisor?
-Sigur ca da! Pot tine chiar mai multi pasi decat ai putea tu!
-In fine... N-a fost o replica prea desteapta... Nu ca tu ai fi destept.
Fata pregateste multe banane, ciocolata si coca de framantat. Baiatul, totusi, taie legume si fierbe taitei ca sa isi faca preparatul preferat. Cei doi muncesc de zor pana la intrebare...
-Bine! In ce an s-a nascut Remi, soricelul bucatar?
-1999! striga Dorothea.
-9991! striga mai mandru Printul!
-Gresit! El nu s-a nascut. E creat pe computer! Va iau farfuriile!
-Dar astea nu sunt ingrediente! precizeaza concurentii.
-Stiu. Dar tot vi le iau.
Lumea de pe margine comenteaza, dar nimeni nu o poate contrazice pe bucatareasa-sefa. Vine vremea deciziei juriului. Blondul isi prezinta deliciul culinar intr-un pahar deoarece a facut RAMEN (care e, in caz ca nu stiti, un fel de supa)! Blonda, in schimb, isi prezinta rulourile cu ciocolata si banane direct pe tava.
-Hm, gandeste Spiridusul in timp ce gusta supa. Prea banal. Pot sa cumpar asa ceva de dupa colt. Ai picat!
-Nu se poate! Pe bune, acum!
-Iar rulourile astea... Nu-mi plac bananele. Ai picat!
-Nu! Nuuuu!
-Pe langa asta, nu imi plac blonzii. Iar cei care imi plac sunt grasi. Pa!

Sa mai scurtam putin si sa ajungem direct la fetita noastra roscovana care nu mai utea de emotie:
-Pot pleca acasa? casca ea.
Au fost eliminati Piticu' 2, Piticu' 3, Porcul 2, Leul si Omul de Tinichea. Calculati voi cine a castigat, pentru ca acum fetita trebuie sa concureze cu:
-MUHAHAHAHA! Magul Destinului te va bate! Muhahahaha!
-Nu se poate! De ce?
-Ca-s rea! ii raspunde bunica. MUHAHAHAHA!
-Hei! Asta e replica mea!

Cum se va descurca fetita? Va fi ea la inaltimea asteptarilor? Si voi mai lungi mult examenele Bun-in? Until the next time!

[Ryuu]

A fost odata ca niciodata un grup de personaje de poveste ce traiau intr-o casuta de caraminda: 3 purcei (alias Kazekage 1, Kankuro 2 si Temari 3) si Scufita Rosie (alias Gaara).

Intr-o zi, Marele Porc o cheama pe Scufita:
-Scufita! Ma, Scufita!
-Ce vrei?
-Vreau sa-mi dovedesti barbatia ducand acest cos la bunica Tsunade.
-Dar nu e bunica mea!
-Ma rog. Si ce daca?
-Dar de ce n-o trimiti pe porcul 3? Sau pe 2? Arata ca o mata!
-Noi suntem barbati! striga porcul 2. Nu avem un tatuaj cu Ai(Dragoste) pe frunte.
Purcelul 2 era tatuat tot iar purcelul 3 avea pe spate scris "Vrei o bucata din mine?". Marele Porc construise casa.
Ia Scufita cosul si porneste la drum.

Merge ea ce merge si da de niste flori ce duhneau-preferatele porcilor.
-Yay! Flori! Dar nu spunea Marele Porc ceva? Deh, cui ii pasa? La la la (vocea lui scartaia ingrozitor)...
Pe drum merg Omul de Tinichea(alias Shino) si lupul(alias Kiba).
-Stii, spunea Tinicheaua, Dorothea aia avea un corp destul de tare...Apropo, ti-am gasit cainele. Saliva dupa Dorothea(alias Ino).
-Alo! Aici sunt!striga Scufita Rosie.
-Ce vrei, roscovane?
-Mai, eu te las, zice Omul de Tinichea. Ai treaba!
-A, da! Du-te fetito la cules de fructe otravite dar mai intai arata-mi casa lu' Tsunade.
-Pai vezi casa aia darapanata? Casa aia inconjurata de politai si Jiraya nedeghizat? Acolo sta femeia.
-Multam'.

Scufita rataceste ce rataceste si ajunge la Alba ca Zapada (alias Hinata), printul chipes (alias Naruto) si 7 pitici tarati cu forta (toti cei ramasi).
-Oaa...face printul. Vrei sa te casatoresti cu mine?
-O...pai...poate...murmura Alba ca Zapada.
-Nu tu, frumusetea rosie!
Hopa, Marele Porc isi atentionase trimisul despre pericolele din padure...
-NU MERSI! SUNT EMO!
Intre timp, bunica era plecata la casino asa ca lupul se deghiza si-si revizui discursul.
Vine Scufita leoarca. Cum sa concurezi cu calul roz (Sakura) al printului?
-Tine madam hokage! Vin, sake si reviste manga! Hai ca ma grabesc ca da Naruto la 7!
-Vino, te rog, mai aproape!
-Nici gand! Nu mai vreau sa sara limacsii pe mine!
Se intoarce bunicuta cu catuse, tinuta de 2 politai.
-Afara din casa mea! AFARA! AFARA!
-Dar cum ramane cu vanatorul? Si cu ospatul? Mi-e foame! Doar stau cu 3 porci!
-Hai ca nu-i chiar asa de rau! Or sa-ti lase 3 case mostenire!
-2 le-am zburat eu! spune lupul ranjind.
-Mars ca incepe Naruto! Fuguta fuguta!
Da, acum toata lumea pleaca.

Si-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa.
Si-am incalecat pe Sakura si m-am dat de-a dura vura.

:)) Chiar mi-a placut aceasta parodie:)) Mai ales cine este scufita rosie
Greseli nu am vazut deloc..
Pot zice ca ai mare talent la scris parodii dar din naruto:))
Bine zis cu bunica Tsunade.Imi place mult sfarsitul:))

Si-am incalecat pe Sakura si m-am dat de-a dura vura.

Si mai ales cine sunt cei trei purcelusi=))

3 purcei (alias Kazekage 1, Kankuro 2 si Temari 3) si Scufita Rosie (alias Gaara).

ja ne

[StarRalu]

Sa revenim cu capitolul XI....

La examele culinare Bun-in, unde blonzii atletici nu au nicio sansa sa castige datorita Spiridusului (Konohamaru), nepotul celui de-al treilea bucatar-sef si gusturilor sale ciudate in ale mancarii. Ramasesem deci la momentul mult asteptat, si anume, confruntarea dintre Magul Destinului si Scufita Rosie.
-Te crezi destept...desteapta...lasa, destept...? intreaba fetita.
-Sigur ca sunt destept! MUHAHAHAHA! Vezi ce ras ingenios am?
-Exact...
Se da startul confruntarii secolului. Rosioara strange tot felul de ingrediente: de la banala faina pana la aromatul rom, de la zahar pana la branza usor sarata. Magul Destinului strange forme de prajituri, ingrediente pentru un blat pufos, gem colorat cu aroma de fructe si, evident, farfurii cu marginea aurita pentru a scoate in evidenta creatia sa.
-Hai dulceata, HAI! striga Printul Chipes din public.
-Hei, tu esti in echipa noastra, ii reaminteste Leul cel Roz.
-Si ce, n-am voie sa imi sustin iubita? Vrei sa le spun tuturor despre....
-Nu indraznesti!
-...dragostea ta...
-Nu!!!
-...pentru...
Leul cel "fioros" cade in genunchi implorandu-l pe tanar sa nu-i dezvaluie secretul la toti.
-Bine atunci. Nu spun la toti.
-Sa spui ce, blondine? ii sopteste colegul lui de echipa, Sperietoarea de Ciori.
-A, pai fata de aici il iubeste in secret pe Lupul cel Rau.
-Chiar asa? ranjeste larg omul de paie. Oameni buni, fiti atenti la barfa asta!
-Hei! Ai spus ca nu spui! plange acum leul ca o bombonica.
-Da. Am spus ca nu spun la toti. Am spus doar unuia, nu la toti. Si n-ai spus ca el sa nu zica la toti.
-Blestemata fii, limba romana!
Ahem, detalii, detalii...

Sa revenim la concurentii care acum se ocupau de aranjarea in farfurie a delicioaselor preparate. Totusi, cum nu au terminat toate ingredientele, e timpul pentru intrebare:
-Deci, incepe bunica Scufitei. Daca intr-un capat al unei bucatarii cu o cincime mai lata ca aceasta si cu o sesime mai lunga decat aceasta ar porni un bucatar spre partea cealalta cu viteza de 6 km/h, cat timp dintr-o ora ii ia sa parcurga distanta? Reprezentati raspunsul printr-o fractie!
-Um...aa...se balbaie Magul.
-Nu e drept! De ce nu ma favorizezi? se revolta fetita.
-E adevarat ca sunt bunica ta, dar, ca sa te favorizez, trebuie sa te si plac, ceea ce nu se intampla. Deci, care e raspunsul?
-Pai...
-Ehm...
-Gata! Va iau cate un ingredient!
Bunica se apropie de partea fiecaruia de masa, gata sa apuce gemul dintr-o parte si zaharul pudra din cealalta.
-Stati asa! se aude o voce de fata din public.
-Cum indraznesti, porc cu numarul 3?
-Regulamentul spune ca trebuie sa le luati cate un ingredient numai daca raspund gresit! Ei nu au raspuns, deci nu aveti dreptul sa le faceti nimic.
-Hm...asa e...e nedrept! comenteaza publicul.
Bunica Tsunade lasa din mana cele doua ingrediente si se intoarce pe scaunul ei murmurand:
-Blestemata fii, limba romana!
Intre timp, publicul continua sa dicute in timp ce rosioara privea uimit purcica.
-Surioara, tu...ma iubesti?
-Nici gand... Doar vreau sa-i fac pe prostii de iubiti ai mei sa vada ce au ratat.
Asa... Sa ne aducem aminte de inceputuri... Cartea de bancuri... duzina de iubiti... injuraturile la pachet...si faptul ca inca se mai pot citi pasajele inspirate din cele mai penibile momente ale personajelor.

Continuam cu rezultatele muncii celor doi rivali. Magul Destinului, sprijinit de catre o frumoasa printesa satena, a facut prajiturele ornate cu gem de fructe, frumos asezate pe farfuria aurita.
-Eu ii spun "Surpriza Destinului", se mandreste el.
Din partea cealalta a mesei, si anume cea a fetitei sustinute de un ciudat blond cu stegulete, se vede o placinta cu branza, stafide si rom, in blat de macaroane pudrat cu zahar pudra.
-Iar eu ii spun "Reteta secreta a echipei Scortisoarei".
Deci? Cine sa castige? Clasicele prajituri sau extravaganta placinta. Sa decida juriul!
-Ia sa vedem, analizeaza baietelul. Bun! Prajiturele!
O muscatura si el... cade lat!
-Nepoate! striga al III-lea bucatar-sef.
-Nepoate al celuilalt bucatar! striga a V-a bucatareasa-sefa.
-Bunicule...Tanti care sta cu bunicul...Sunt... EXTRAORDINARE! se ridica repede Spiridususul.
-Vezi, ti-am spus eu ca sunt destept! zambeste Magul.
-O, da? Gusta, pustiule!
Zis si facut. Doar ca acum, baietelul lesina de-a binelea.
Salvarea...politia...pompierii (ca sa se afle si ei in treaba)... Politistul (Iruka-sensei) o interogheaza pe fetita dandu-i alt desen in care aceasta, cu o fata de disperata, turna un lichid verde in aluatul prajituri. Ca orice criminal, bifeaza "NU". Pleaca politia.
Pompierii ii dau si ei un desen. In susul lui scria "acum un an". Este un desen in care ea ii impingea pe ceilalti doi bucatari in foc. Si de data asta alege "NU". Pleaca pompierii.
Ramane salvarea care, din moment ce nu stie sa deseneze, ii dau desenul poiltiei. Din nou, bifeaza "NU".
Cand sa plece si salvarea, se trezeste Spiridusul zicand.
-Avem un castigator!
-Multumesc, multumesc! il intrerupe Magul Destinului.
-Traiasca betia de la romul din prajituri! Scufita Rosie castiga proba!
-Cum?!? Dar... Dar...
-Dar nimic! Alcoolul e alcool! Ne vedem la anu'.
In "culise", unde sta echipa Magului...
-Ti-am spus eu ca va pierde! spune postasul. Sunt cel mai tare si Gai-sensei e mandru de mine!
-Mda... Bine, murmura printesa.
-Deeci... Poftim foarfeca!
-Cum adica?
-Nu mai stii pariul nostru? Daca el ar fi castigat, mi-as fi schimbat spandexul si v-as fi pregatit o cina romantica in doi. Dar acum ca a pierdut, trebuie sa ii tai parul...cu foarfeca! Si nu te sfii sa iei mai mult din parti!
-Oof...
E frumos sa vezi iubita taind suvite din parul iubitului. Mai ales cand acesta tipa si se zbate ca un bebelus.

Din moment ce Spiridusul e acum indisponibil, sunt declarati toti finalistii castigatori. Premiul? O carte de bancuri scrisa de draguta Tsunade.
-He he, zice Lupul cel Rau. Fii atenta, Alba-ca-Zapada! "Esti asa de prost incat ai uita sa pui sare intr-un concurs de gatit!
-Hi hi...Sau "Esti atat de alcoolic incat mananci prajituri cu rom pentru ca esti minor."
Am spus cumva ca editia se actualizeaza incontinuu? Ati uitat...orice e posibil aici! Si cum cartile au legatura una cu cealalta...
-E timpul sa sfarsim povestea odata pentru totdeauna!
Dap...a aruncat cartea lui in foc...si toate s-au transformat in cenusa....
-Cum ai putut? face scandal bunica. Pentru asta am sa te pun sa imi freci talpile cu mainile goale!
-DA! se bucura cei ce au pierdut si au fost umiliti printre pagini.
-Multumim, printesa! plange de bucurie Printul.
-Hn... Asta nu inseamna ca te plac, spune baiatul brunet acum tuns scurt...
Se pare ca rosioara are un suflet bun. Totusi, iar s-a apucat sa omoare pasarile migrate...

Si-am incalecat pe-o sa
Si v-am spus povestea ciudata asa.