Eu am apucat sa o citesc deabia cand ne-a dat-o ca lectura, la scoala. Sincera sa fiu, m-am cam chinuit sa o termin, dar cred ca a meritat din plin.
Cartea, ca oricare alta, are parti pozitive, dar si negative, dar toate acestea subliniaza psihologia omului in acel secol.
Cand am inceput sa o citesc, am fost incantata de ironia scriitorului, dar si de capacitatea lui de a invoca tot trecutul lui, datorita unei intamplari relativ simple. Stilul de a reda intamplarile nu este unul complicat, atragand cititorul tot mai mult.
Singurul lucru care m-a deranjat au fost sentimentele lui vulcanice si libertatea de a condamna sotia iubita, doar fiindca se distra sau cocheta cu cineva, probabil ajungand sa isi imagineze lucruri inexistente din cauza geloziei. Nu vom sti niciodata care a fost adevarul, din pacate.
Femeia perfecta care si-o crease din asteptarile lui, nu avea corespondenta in realitate, insa el nu s-a gandit nici macar sa vorbeasca cu ea, ci a inceputa sa s razbune pe ea, facand-o sa sufere imens. Nu mi-a prea placut aceasta parte, deoarece el a inceput de la iubirea perfecta, sincera si a decazut intr-o mare acida si plina de gelozie.
A 2a parte mi-a placut mai mult, deoarece imi place mult subiectul razboiului si reactia omului sub influentele lui si situatia de pe front. Descrierea a fost minunata, captivandu-ma pana in ultimul moment si afland alte posibilitati de reactie ale psihicului uman.
In schimb, cand s-a intors, el a inceput sa devina sadic, razbunandu-se pe fosta sotie, care deja suferea. Cum nu ar fi fost deajuns, el dezvoltase o obsesie de a sti despre ea.
Imi pare bine ca s-au despartit, fiindca eu cred ca s-ar fi distrus unul pe celalalt.
Cam atat din parerea mea.
Recomand tuturor care adora sa citeasca despre razboi si au chef de un personaj razbunator.
Cartea, ca oricare alta, are parti pozitive, dar si negative, dar toate acestea subliniaza psihologia omului in acel secol.
Cand am inceput sa o citesc, am fost incantata de ironia scriitorului, dar si de capacitatea lui de a invoca tot trecutul lui, datorita unei intamplari relativ simple. Stilul de a reda intamplarile nu este unul complicat, atragand cititorul tot mai mult.
Singurul lucru care m-a deranjat au fost sentimentele lui vulcanice si libertatea de a condamna sotia iubita, doar fiindca se distra sau cocheta cu cineva, probabil ajungand sa isi imagineze lucruri inexistente din cauza geloziei. Nu vom sti niciodata care a fost adevarul, din pacate.
Femeia perfecta care si-o crease din asteptarile lui, nu avea corespondenta in realitate, insa el nu s-a gandit nici macar sa vorbeasca cu ea, ci a inceputa sa s razbune pe ea, facand-o sa sufere imens. Nu mi-a prea placut aceasta parte, deoarece el a inceput de la iubirea perfecta, sincera si a decazut intr-o mare acida si plina de gelozie.
A 2a parte mi-a placut mai mult, deoarece imi place mult subiectul razboiului si reactia omului sub influentele lui si situatia de pe front. Descrierea a fost minunata, captivandu-ma pana in ultimul moment si afland alte posibilitati de reactie ale psihicului uman.
In schimb, cand s-a intors, el a inceput sa devina sadic, razbunandu-se pe fosta sotie, care deja suferea. Cum nu ar fi fost deajuns, el dezvoltase o obsesie de a sti despre ea.
Imi pare bine ca s-au despartit, fiindca eu cred ca s-ar fi distrus unul pe celalalt.
Cam atat din parerea mea.
Recomand tuturor care adora sa citeasca despre razboi si au chef de un personaj razbunator.
�Ashes to ashes. Dust to dust. We are nothing, but dust and to the dust we shall return.� Amen�