Tsumeki(yaoi, mecha)

[NiyaTai]

Ohayo!
0k, deci e primul fanfic postat de mine( pe langa comic`u cu Gravi). Tsumeki( ca asa vreau eu:) ) nu inseamna nimic :-j . Pur si simplu mi-a trecut prin minte \:D/. Va rog sa nu fiti prea duri :)).
Si va rog sa-mi raspundeti.

``````````````
Titlu: Tsumeki
Gen: Yaoi, Drama, Mecha
Personaje principale: ( dau edit mai tarziu :)) , nu vreau sa va stric surpriza )
Nr. de capitole: Hmm… buna intrebare

Cap. 1 Cine esti?
Partea I

Iarna 2183. Gheata peste tot… Un baiat de vreo 17 ani zace lesinat in zapada de peste 1 metru. Hainele lui ude si decolorate aratau ca statea de mult acolo. Dar totusi ce era acel loc? Doua bunkere abandonate stateau sa se prabuseasca, obosite de atatea lupte si de greutatea stratului de zapada ce statea pe ele. Da, Razboiul Ghetii dura de mai bine de 80 de ani si totusi nu era prea aproape de sfarsit. Un zgomot de pasi inabusiti in zapada se auzi.
~ Hei, tu, ce faci acolo?,rasuna o voce ragusita. Si totusi intrebare era mai mult retorica pentru ca din departare, pe acel covor de zapada moale si rece, se zarea ca misteriosul baiat era inconstient. Desi ochi baiatului care adresa intrebarea emanau raceala dupa atatea chinuri indelungate si bratele lui neacoperite de armura specifica Rezistentei erau pline de vanatai si zgarieturi obtinute prin lupta, parca se induiosa vazand trupul aproape parasit de suflet al baiatului incostient. Se vedea pana si dupa fata mult prea matura pentru varsta lui ca trecuse prin multe pierderi si dureri care ii ferecasera inima intr-o carapace aproape impenetrabila si deaceea acea emotie, acea mila nu o mai simti de mult.In schimb. ca un contrast, fata baiatului arata aproape vesela chiar si inconstienta. Parul lui rosu aprins aproape tesit dadea o tenta de speranta, fata de parul membrului Rezistentei care era negru si tepos in toate partiile. Desi amandoi baietii aveau un look cam neingrijit, asta facea parte din sarmul lor. Nu stiu ce il facu si pe razboinic sa-l ia in brate pe necunoscut si sa il duca la baza lor secreta. Pe drum baiatul deschise ochi, si razboinicul observand asta ii spuse:
~ Norocul tau ca te-am gasit in viata. Dar nici ca apuca sa mai scoata un cuvant, ca necunoscutul cazu in inconstienta iar.
<< Oare de ce l-am luat? Parca Rezistenta nu are deja pe altii de ingrijit.>> Aceste ganduri trecura prin capul razboinicului, desi parca nu era la fel de dur ca de obicei. Pana si el observa acel lucru, dar nu apuca sa se gandeasca mai bine pentru ca in fata lor aparu o creatura a noptii, pe numele ei de Karush. Acele creaturi, urand oameni, isi prindea prada cu o plasa din otel foarte flexibila. Razboinicul il lasa imediat pe necunoscut pe jos si acoperi cu putina zapada, deoarece acele creaturi aveau senzori de caldura neavand si ochi. Din pacate el iesise la o plimbare, si nu-si luase arme cu el necrezand ca va merge chiar asa de departe. Karush ataca. Noroc ca baiatul acela era rapid si obisnuit cu aceste creaturi. El ii arunca zapada pe fata. Speriata, creatura noptii se retrase. Intr-o fractiune de secunda razboinicul ii sari pe spate si o apuca de gat dar creatura fiind mult mai puternica il arunca intr-un loc cu mai putina zapada. Fiind gheata groasa sub zapada, el se lovi la cap si ramase pe loc fiind inconstient. Karush, dezmeticit, ataca din nou dar baiatul de vreo 17 ani il para, ametit, cu o bucata de gheata groasa. Din pacate lovitura nu fusese decat atenuata si baiatul cazu intr-o gramada de zapada. Trezit de-a binelea din cauza impactului, baiatul se puse in genunchi si incepu sa se gandeasca ca ia sosit sfarsitul. Ce se va intampla cu cei doi baieti? Aflati in partea a- II-a!

Razboinicul ( nu va spun cum il cheama) :))
Baiatul de 17 ani