This N' That

[Alexi]

Capitolul 10
Alexander P.O.V



Când Isabella s-a apropiat de mine şi mi-a zis să o sărut mă abţineam cu greu să nu fac acel lucru. Dar a trebuit să mă prefac dezgustat de ea. Dar voiam atât de mult ca ea să fie în locul Alexei. Iar trădarea ei să fie doar un vis. Un coşmar din care mă trezeam în orice clipă.
Totuşi mi-a plăcut cum au reacţionat colegii mei când au aflat că Alexa e soţia mea. Isabella era roşie la faţă, iar când am sărutat-o pe şatenă , ei bine, asta a fost cireaşa de pe tort. Roşcata a ieşit din clasă , urmată de câteva fete. Păpuşile ei idioate.
Am zâmbit şi am sărutat-o pe fata din braţele mele. Will s-a apropiat de noi şi a zâmbit. Mi-a îndepărtat braţele din jurul taliei soţiei mele şi m-a privit.
- Nu te superi dacă o răpesc puţin pe Alexa, nu? Vreau să o rog ceva.
A luat-o pe şatenă de umeri şi a înaintat câţiva paşi. I-am privit şi am făcut paşii care ne despărţeau şi am apucat-o pe fată de talie.
- Scuze Will, dar vreau să fiu lângă soţia mea tot timpul.
Fata a început să chicotim şi am ieşit toţi trei din clasă. În timp ce mergeam îi sărutam şatenei gâtul. Aceasta se lăsa în braţele mele şi zâmbea. Trebuia să recunosc că zâmbetul ei te cucerea. Dar nu cred că asupra mea avea un efect atât de mare.
Am ieşit din şcoală şi ne-am îndreptat spre curtea din spate. M-am sprijinit de peretele clădirii şi mi-am scos o ţigară. Am aprins-o şi am tras din ea. Prietenul meu a făcut acelaşi lucru, iar soţia mea şi-a pus mâinile în sân şi ne privea pe amândoi.
- Deci! Ce vrei să îmi spui Will?
- Vreau să mă ajuţi să o cuceresc pe Sonia!
Am început să râd împreună cu şatena. Blondul ne privea şi se simţea stânjenit.
- Will tu eşti unul dintre cei mai populari şi drăguţi băieţi din această şcoală şi cred că din lume. Nu cred că ai nevoie de ajutorul meu să o cucereşti pe Sonia. Orice fată cu un gram de creier şi-ar da viaţa ca să fie împreună cu tine.
- Chiar ÅŸi tu iubito?
M-a privit cu zâmbetul pe buze. Nu voiam ca şi ea să mă părăsească pentru prietenul meu cel mai bun. Tânăra s-a apropiat de mine şi şi-a pus mâinile după gâtul meu. M-a sărutat scurt, muşcându-mi buza inferioră.
- Ştii foarte bine că tu eşti singurul pe care îl iubesc. Nici dacă ai muri nu aş înceta să te iubesc. Nu sunt ca Isabella. Şi nu voi fi niciodată.
Am apucat-o de talie cu braţul liber şi am sărutat-o. Mi-am introdus limba în gura ei jucându-mă cu limba ei. Nu am reuşit să îmi fac prea mult de cap, deoarece tuşitul improvizat al lui Will m-a întrerupt.
- Bine! Will tu o cunoşti pe Sonia de mai mult timp de cât o cunosc eu.
- Da! Dar eu sunt băiat, nu sunt model şi nu devin cea mai bună prietenă a ei. Te rog! Dacă mă ajuţi fac tot ce vrei tu!
- Tot ce vreau eu?
- Absolut orice!
- Pauză! Aţi uitat de mine! Alexa are dreptate! Cucereşte-o singur pe Sonia!
- Hai amice! Nu o mănânc pe Alexa dacă mă ajută! Şi stai liniştit că nu o să se întâmple ce s-a întâmplat cu Isabella.
Şatena s-a uitat la mine şi a clipit de mai multe ori. Arăta ca un copilaş mic. Mi-am dat ochii peste cap şi am oftat. Cred că nu aveam încontro.





*



Telefonul fetei a început să sune, reuşind să îmi strice jocul cu buzele ei. M-am uitat pe ecran înainte ca tânăra să îşi arunce privirea asupra acestuia şi am observat că Sonia era cea care o suna.
- Alo! Um... Sonia vrei să taci, să respiri adânc şi apoi să îmi spui clar ca să înţeleg ce s-a întâmplat? Ce? Acum? Dar sunt la şcoală! Bine! O să fiu acolo! Pa!
A închis telefonul şi m-a privit. Era puţin cam supărată.
- Trebuie să plec! Îmi pare rău!
- De ce?
- Daniel şi Eric cheamă toate fetele la companie. Nu am înţeles despre ce e vorba. Te superi dacă vii cu Will acasă?
Am dat din cap dezaprobator şi am sărutat-o pe buze, muşcând-o.
- Nu mă supăr pentru că eu şi Will mergem cu tine.
A zâmbit şi s-a ridicat de pe scaun. Am făcut acelaşi lucru şi ne-am luat ghiozdanele.
- Hai Romeo! Te ducem la Julieta ÅŸi la tati!
Blondul s-a uitat ciudat la mine, dar s-a ridica de pe scaun şi şi-a luat şi el ghiozdanul. Am ieşit din clasă privind-o pentru ultima oară pe Isabella. Mai avea puţin şi scotea fum.
Am ieşit din clădire şi m-am apropiat de maşina. Am pus mâna pe portiera şi am încercat să o deschid, dar era închisă.
- Nu cred că vei ajunge prea departe fără astea!
Mi-am întors capul şi am observat că şatena se juca cu cheile de la maşină. Am zâmbit şi am lăsat-o să se urce la volan. Will a început să chicotească. De obicei nu lăsăm pe nimeni să îmi conducă maşina. Nici măcar pe Isabella. M-am urcat în maşină împreună cu prietenul meu. Alexa a pornit maşină şi am ieşit din curtea liceului.
De ce tata şi Daniel convocau şedinţa asta atât de urgentă? Era ceva ciudat. Nu îmi inspira deloc încredere. Cred că voi rămâne cu o experienţă neplăcută după această reuniune. Ca şi cum...
- Scumpule! Trezirea! Am ajuns!
M-am uitat în faţa mea şi am văzut că Will şi Alexa aşteptau să mă dau jos din maşină. Mi-am înlăturat orice idee neplăcută din cap şi m-am dat jos din automobil. Soţia mea i-a dat cheile portarului şi am intrat în clădire. M-am apropiat de şatenă şi am luat-o de mână, sărutând-o uşor pe obraz.
- Domnule Alexander! E o onoare să vă avem aici! Va fi o onoare şi mai mare atunci când voi lucra pentru dumneavoastră. Adică când ve-ţi fi preşedintele acestei firme. Apropo aveţi o soţie foarte frumoasă.
Am dat din cap şi i-am oferit un zâmbet forţat. Am păşit în ascensor şi m-am sprijinit de bara acestuia. Alexa si Will au început să chicotească.
- EÅŸti foarte admirat pe aici. Te-ai culcat ÅŸi cu ea?
Întrebarea fetei m-a lăsat prostit. M-am uitat la ea. Era oarecum tristă, dar mă privea trufaşă. Am dezaprobat din cap şi am tras-o în braţele mele. Mi-am aşezat buzele pe ale ei, depunând o atingere fină a buzelor noastre.
- Te-ai uitat la ea? Arată ca mumia lui Tutankamon şi în plus îmi schimba scutecele, când mama si tata erau ocupaţi. Îmi place că eşti geloasă. Dar mai bine să nu devină o boală.
- Ha ha!
În momentul în care uşile liftului s-au deschis, fata a plecat din braţele mele. Am zâmbit şi i-am urmat paşii, împreună cu blondul.
- Alexa!
Sonia şi-a făcut apariţia şi a îmbrăţişat-o pe şatenă. Se pare că se înţelegeau de minune! Ceea ce era o minune! Isabella spunea mereu cât de mult se ura cu ea.
- Hai să mergem! Suntem aşteptate în sala de conferinţe! Dar voi ce căutaţi aici? Nu sunteţi modele!
- Am venit să îmi însoţesc soţia! Vreo problemă?
- Ha! Acum îţi place să îi spui soţia ta şi să stai lângă ea. Care e problema? Isabella nu mai e bună la pat şi acum o cauţi pe Alexa?
Tipa asta începea să mă calce pe nervi. Ce dracu’ vede Will la ea?
- Cred că e problema mea! Şi tu de ce te bagi unde nu îţi fierbe oala?
- Alexa e prietena mea şi vreau să te avertizez doar! Dacă îndrăzneşti să o răneşti o să regreţi ziua în care maicăta te-a născut.
- Sonia las-o mai moale cu ameninţările! Nu îmi vei spune cum să mă port sau nu cu soţia mea.
- Soţia ta! Nu mai spuneai asta dacă scumpa ta Isabella nu te-ar fi trădat. Spune-mi: ai mai fi fost acum aici, ai mai dormit cu Alexa, ai mai săruta-o şi îmbrăţişa-o, dacă Isabella nu ar fi spus niciodată că e îndrăgostită de Will?
Întrebarea asta ma lăsat fără grai. Sonia se uita la mine cu zâmbetul pe buze. Ştia că nu aveam cum să răspund la întrebarea ei. Alexa se uita la mine şi încerca să nu plângă. Am strâns din pumn şi mi-am muşcat buza inferioară. Ştiu că nu o iubesc pe Alexa, dar ce simt pentru ea?