The past is the new future

[Alexi]

New story hope you'll enjoy it!


Capitolul 1


- Nu! Lasă-mă! Te rog Kyle, încetează!
- Doar dacă mă opreşti tu!
A continuat să facă mişcări în interiorul meu , nepăsându-i că sunt virgină. Neinteresându-l faptul că mă răneşte. Lacrimile continuau să se prelingă pe obrajii mei, în timp ce el se bucura de fiecare moment.



Mi-am deschis brusc ochii şi m-am uitat în jurul meu. Îmi aminteam din nou acea zi. Acea zi nenorocită când a distrus totul. Fericirea şi dragostea mea pentru el.
M-am dat jos din pat şi m-am uitat la ceas. Iar m-am trezit înaintea alarmei. Am oprit-o şi m-am apropiat de baie. Astăzi era o nouă zi. Începea un nou capitol în viaţa mea.
Am aprins lumina şi m-am privit în oglindă. Nu s-au schimbat multe după cinci ani. Acelaşi păr roşcat şi drept, mai lung cei drept, aceeaşi ochi verzi ca smaraldele, aceeaşi piele albă.
Nu am mult timp de pierdut. Mi-am făcut toaleta zilnică, m-am îmbrăcat şi m-am machiat. Trebuia să fiu punctuală la noua mea slujbă.
Am început să caut prin cameră telefonul şi cheile de la apartament. După ce le-am găsit le-am pus în geantă şi am ieşit din casă. Am tras aer adânc în piept şi am pornit cu piciorul drept. Nu sunt superstiţioasă, dar în momentul de faţă am nevoie de tot norocul din lume. Îi voi arăta tatei că mă pot descurca şi fără el.
Am ieşit din clădire şi am oprit un taxi. A ajuns imediat şi m-am urcat în maşină. I-am dat adresa companiei la care voi lucra. Compania aeriană Webster. De când am auzit de numele acesteia mă rugam să nu fie a celui de care am fugit atâta timp.
Când maşina a oprit în faţa clădirii am tras aer în piept. I-am plătit şoferului şi m-am dat jos din automobil. Am intrat în clădire şi m-am oprit la recepţie.
- Îmi cer scuze, sunt noua secretară a domnului Webster!
- A da! DomniÅŸoara Schyler, nu?
Am aprobat din cap, iar tânăra a început să caute prin sertare biroului. A pus o cutie mică pe birou şi mi-a zâmbit.
- Aici aveţi legitimaţia, programul domnului Webster, orarul dumneavoastră de lucru, cardul de credit pe care veţi primi lunar salariul, agenda electronică a domnului Webster şi cheile de la noua dumneavoastră maşină. O zi bună şi spor la lucru.
Fata mi-a zâmbit, însă nu am putut să îl returnez. Totul era atât de ciudat. Primeam şi maşină?
Am luat cutia în braţe şi am făcut câţiva paşi spre lift.
- Biroul este la ultimul etaj. Şi domnul Webster doreşte să facă cunoştinţă cu dumneavoastră imediat.
Şeful era deja aici? Cred că am încurcat-o. Nu cred că voi rezista prea mult la slujba asta. Dar contractul e pe 3 ani. Deci nu mă poate concedia. Nu?
M-am urcat în lift şi am apăsat butonul pentru ultimul etaj. 22. Sper să nu se strice niciodată liftul, altfel o să fac hernie de la atâtea scări. Sau cine ştie! Poate ajung să mai slăbesc puţin.
Sunetul liftului s-a auzit, iar uşile acestuia s-au deschis. Am păşit pe hol şi mi-am văzut biroul. Era destul de simplu. Un pupitru, un laptop şi o grămadă de hârţogării. Am lăsat cutia pe birou şi am privit uşa de lângă acesta. Am tras aer adânc în piept şi m-am apropiat de ea. Mi-am ridicat mâna şi am bătut uşor. Am auzit un ’Intră’ apăsat. Vocea îmi părea extrem de cunoscut. Şi semăna foarte mult cu a lui.
Am apăsat pe clanţă şi am împins uşa. Am intrat în interiorul încăperii. În mijlocul camerei se afla biroul, iar într-o parte se afla o bibliotecă, iar în cealaltă o canapea. În spatele biroului se afla o fereastră imensă, care avea o panoramă incredibilă.
Şeful meu stătea cu spatele la mine şi vorbea la telefon. Am putut să îi observ doar culoarea părului. Era blond.
După câteva momente a pus receptorul jos şi a luat în mâna un dosar.
- Deci tu eşti noua mea secretară? Întârzierea e una din calităţile tale?
- Nu domnule!
S-a întors cu faţa la mine şi am rămas şocată. Era el! Acel bărbat care m-a rănit. Acel băiat care m-a violat cu cinci ani în urmă. Acelaşi păr blond, aceeaşi ochi albaştri, aceleaşi trăsături, acelaşi nume. Trupul meu a început să tremure.
- Kyle!
- Chrissy!?
De ce nu mi-am dat seama? Familia lui era singura cu numele Webster care avea afaceri în acest oraş. Cum am fost atât de proastă să nu îmi dau seama?
- Cum de nu mi-am dat seama? Chrissy Schyler! Tu eÅŸti!
Nu am putut să mă mişc. Corpul meu începuse să tremure din ce în ce mai tare. Lacrimile au încercat să se prelingă pe obrajii mei. Dar nu puteam să le dau seama.
De ce nu am putut să prevăd acest lucru? De ce a trebuit să mă întorc? Tocmai în braţele lui?
Blondul a făcut câţiva paşi, dorind să se apropie de mine.
- Nu te apropia de mine!
M-am întors cu spatele şi am vrut să ies din încăpere. Am auzit un sunet ciudat, iar când am apăsat pe clanţă, uşa nu voia să se deschidă. Am tras tare de ea, însă refuza să mă asculte.
Braţul băiatului a ajuns lângă capul meu. M-am speriat şi am refuzat să mă întorc cu faţa la el. Ce se va întâmpla? Îmi va face acelaşi lucru ca acum 3 ani?
- Cine ar fi crezut! După cinci ani ne întâlnim din nou.
A chicotit şi m-a apucat de mijloc. M-a întors cu faţa la el şi m-a lipit de uşă. Îl priveam speriată.
- De ce eşti atât de speriată? Ai uitat ce bine ne-am simţit împreună?
I-am dat o palmă peste faţă, în timp ce o lacrimă s-a prelins pe obrazul meu.
- Să nu îmi aminteşti de aceea noapte nefericită. De cinci ani încerc să o uit.
- Hmm! Ce păcat! Eu de cinci ani tot mi-o amintesc!
- Lasă-mă să plec! Acum!
A chicotit şi s-a îndepărtat de mine. S-a apropiat de biroul său. S-a întors cu faţa la mine şi a zâmbit.
- Acum o să pleci, dar mâine te vei întoarce înapoi. Nu ai încotro! Bine ai venit acasă Christina!
Am auzit din nou sunetul şi am apăsat pe clanţă. Am deschis uşa şi am ieşit din birou. Mi-am luat geanta şi m-am apropiat de lift.
Coşmarul meu a revenit. La dracu’! De ce a trebuit să mă întorc aici, la el? Acum sunt legată pentru cinci ani de el. Şi nu pot să scap, nici dacă aş putea. Doamne! Am nevoie de tine!

[Alexi]

Capitolul 2


Tipul acesta ori e prost ori se preface! Mi-a cerut acelaşi raport de trei ori şi continuă să mi-l ceară. De ce a trebuit să îmi i-au fusta asta atât de scurtă azi?
- Chrissy iubito! Adu-mi o cafea! Şi nu uita zahărul, dulceaţă!
Mi-am strâns pumnul şi mă abţineam cu greu să nu lovesc telefonul. Dar el nu are nici o vină. Mi-ar plăcea atât de mult să îi dau un pumn în faţă acelui arogant.
M-a ridic de la birou şi m-a îndrept spre bucătăria de serviciu. Oftez uşor şi mă apuc de cafeaua lui nenorocită. Îmi ridic privirea şi caut zahărul. Hopa! Nu am găsit zahărul, dar am găsit-o pe sora lui. Mi-a zis să nu uit zahărul, nu? Cu siguranţă.
Pun cafeaua într-o ceaşcă şi pun o linguriţă de sare. Dar de ce să mă zgârcesc? Mă uit puţin pe coridor să nu treacă nimeni pe aici. Torn toată solniţa de sare şi mă joc puţin cu linguriţă prin cafea.
O să îţi arăt eu ’dulceaţă’ că m-am schimbat. În fond orice poate confunda sarea cu zahărul, nu?
Mă opresc în faţa uşii şi îmi ascund zâmbetul. Deschid uşa cu grijă şi intru în încăpere. Blondul se stătea pe scaunul lui şi îşi butona laptopul de zor. Mă apropii de el şi îi pun cafeaua pe birou. Am putut să văd cum mă privea cu coada ochiului. Am făcut o plecăciune şi m-am întors.
- Rămâi aici! Am nevoie de tine!
La dracu’! V-a bea din cafea şi o să o încurc. S-a dus cu planul meu de a ieşi mai repede azi. Mi-am muşcat buza de jos şi am înghiţit în sec. M-am întors cu faţa la el şi i-am zâmbit ironic.
Şi-a luat cafeaua în mână şi a luat o înghiţitură. A reacţionat cum mă aşteptam. A vărsat băutura pe jos şi şi-a acoperit gura cu încheietura mâinii.
- Ce dracu’ ai făcut? De ce e cafeaua sărată?
- Oh! E sărată? Îmi cer scuze cred că am încurcat zahărul cu sarea.
Nu am mai rezistat şi am lăsat zâmbetul să îşi facă apariţia pe buzele mele. Blondul mă privea indignat. Să nu îmi spui că te-a supărat ’neglijenţa’ mea. S-a ridicat de pe scaun şi se apropia de mine. Mă dădeam în spate cu fiecare pas pe care îl făcea, până m-am lovit de uşă. Dracu’ să o ia de cameră. De ce trebuie să fie atât de mică?
Băiatul m-a apucat de încheieturile mâinii, făcându-mă să scap tava jos. Mă strângea puternic de ele, în timp ce zâmbea.
- Vrei să faci pe deşteapta? Ai făcut-o intenţionat, nu?
- Mă doare!
- Şi te v-a durea şi mai tare dacă nu îmi răspunzi!
- Da! Am făcut-o intenţionat pentru că nu sunt jucăria sau cârpa ta!
Îmi ţineam capul în jos, evitându-i privea. L-am auzit chicotind şi mi-am ridicat capul instinctiv. Buzele lui le-au cunoscut pe ale mele. Limba lui îmi desfăcu buzele şi pătrunse în gura mea. Îşi puse mâna după gâtul meu, iar cealaltă pe sânul meu, începând să îl mângâie. Limba lui se mişca haotic în gura mea, încercând să o facă pe a mea să răspundă.
Îmi pun mâinile pe pieptul lui, reuşind să îl împing de lângă mine. Îi dau o palmă, având grijă să îl zgârii cu unghiile.
A scos un sunet de durere şi şi-a pus mâna pe obrazul rănit. Şi-a îndreptat ochii asupra mea şi a început să chicotească.
- Sânii tăi au mai crescut. Am putut să simt asta!
- Eşti un ticălos!
Am pus mâna pe clanţă şi am deschis uşa, ieşind din încăpere.
- Eşti o mică fiară, nu? Dar stai liniştită! O să am grijă să te îmblânzesc!
Am putut să aud perfect dorinţă lui. Şi nu cred că sunt singura care a auzit. Asta e! Mi-a ajuns pentru azi! Mi-am luat geanta de pe birou şi m-am apropiat de lift.
Cum îndrăznea să mă atingă, să mă sărute după tot ce mi-a făcut? Îl urăsc atât de mult! De fapt, pe cine mint? Inima mea continuă să bată cu putere. Iar buzele mele tânjesc după alt sărut de al lui. De ce nu pot să îl urăsc? De ce vreau să mă atingă şi să mă iubească? De ce?
- Plecaţi aşa de repede domnişoară Schyler?
Nici măcar nu ştiu cum de am ajuns aşa de repede la parterul firmei. M-am uitat la recepţionistă, care îmi zâmbea şi aştepta răspunsul meu. Am aprobat din cap şi am ieşit din clădire.
M-am apropiat de maşină şi m-am urcat repede în ea. Nu voiam să mă trezesc cu Kyle prin spatele meu şi să am parte de altă rundă de confuzie şi dorinţă. Am pornit motorul şi am ieşit din parcarea clădirii.





*



E atât de bine să faci o baie cu multă spumă după o zi atât de obositoare. Am luat în mâna puţină spumă şi am suflat în ea, făcând-o să zboare. Mă comportam ca un copil mic, dar cel puţin nu mă vedea nimeni.
Mi-am atins uşor buzele cu degetul arătător şi le-am mângâiat. Încă simţeam sărutul lui. Încă îl iubeam! Încă era în stare să îmi facă inima şi tot trupul să vibreze sub atingerea lui.
Aş da orice să fim ca acum patru ani. Înainte de viol, înainte de toată suferinţa mea.

Flashback


- Ascunsa? Nu suntem puţin cam mari pentru astfel de jocuri?
- Haide Chrissy! E amuzant!
Am început să chicotesc şi am dat din cap. Kyle mă privea cu zâmbetul pe buze, în timp ce băieţii hotărau cine numără. Blondul s-a apropiat de mine şi m-a luat de mână.
A început să alerge, trăgându-mă după el. M-am uitat în spatele meu şi am văzut că şi ceilalţi au început să alerge. Jocul a început! Dar de ce Kyle voia sa merg cu el?
S-a oprit după puţin timp şi am observat că m-a adus în pădure. Într-un loc pe care nu l-am văzut niciodată, deşi umblu prin acest loc în fiecare an. Razele soarelui îmi mângâiau trupul.
- Nu am mai văzut niciodată locul acesta!
- E ascunzătoarea mea! Nimeni nu o poate găsi!
- Åži de ce m-ai adus aici?
S-a apropiat de mine cu zâmbetul pe buze. Nu ştiam ce să fac. Îi analizam fiecare mişcare şi mă întrebam dacă poate fi mai frumos de atât. S-a apropiat în dreptul meu şi şi-a pus o mână pe talia mea. Mi-a lipit trupul de al lui şi şi-a apropiat capul de al meu.
- Ky…
Buzele lui s-au lipit de ale mele şi m-au făcut să renunţ la orice vorbă. Limba sa s-a strecurat cu delicateţe în gura mea, mângâind-o. Nu ştiam ce să fac! Era primul meu sărut!
Am încercat să imit ceea ce făcea şi el, dar nu prea reuşeam. Am auzit multe zvonuri despre săruturile lui Kyle Webster. Dar nici unul despre faptul că poate să fie atât de gentil.


End of Flashback

[Julliette .]

Uhaa ! sunt prima. Ok, încep.

Păi, încă de la început am sesizat o chestie care mă calcă pe nervi. Chestia aia cu „Azi e o nouă zi!” and stuff. Un om normal, în condiţii normale, nu are de unde ştii asta. Poate doar să îşi impună că va fi altfel... Mă rog, am trecut peste şi am continuat.Cum ziera meditatouarea la mine „Scrii cu litere nu cifre!” dar ăsta nu e un detaliu, şi mie îmi e lene să scriu douăzeci şi doi ...
Hihi, mi-am găsit şi virguli.
La începutul capitolului doi e „Chrissie, iubito, blah blah blah”
Omg, da' ce mai seamănă cu un manga citit de mine. Naiba îi mia ştie numele, nici nu cred că l-am citit de mai multe ori decât o dată. :))
Anyway, e foarte drăguţă, îmi place, parcă aş vrea să ştiu ce se întâmplă. Mă stresează acel „Flashback” dar mi se pare că e o o modă pe aici or smth. E foarte uşor de înlocuit, şi pot să spun că tu , în acel context, puteai doar să scrii italic şi gata. Nu mai era nimic de făcut.
Aştept un next cât mai curând !

Love , Firefly. !

[Alexi]

Capitolul 3


După ultimul incident urăsc să îi aduc cafeaua. E în stare să facă orice ca să mă atingă. Şi corpului mei începe să îi placă din ce în ce mai mult atingerile lui. Cum pot să urăsc şi să iubesc în acelaşi timp acest lucru?
În momentul în care am deschis uşa l-am văzut aşezat la laptopul său. Ca de obicei! Îmi va fi milă de soţia lui! Tipul acesta o să stea închis tot timpul în birou şi o să îşi iubească afacerile şi hârtiile mai mult decât pe nevasta şi viitorii copii. Asta dacă va avea vreun copil în afară de…
- Ai întârziat! Nu găseai sarea?
Avea de gând să mă ia peste picior de acum înainte? Am vrut să îl torturez şi eu puţin şi nu mi-a ieşit. De ce nu am putut să învăţ cum să torturez oameni în loc să umblu după băieţi?
Am intrat în încăpere şi am închis uşa cu piciorul, mâinile mele fiind prea ocupate cu tava cu cafea. M-am apropiat uşor de el, având grijă să nu vărs băutura. Asta îmi mai trebuia! Să o vărs şi să găsească ceva cu care să mă necăjească.
Am tras aer în piept când am ajuns aproape de el şi mi-am închis o clipă ochii. Am încercat să fac un pas, însă m-am împiedicat de ceva. Am căzut în genunchi pe podea, iar mâinile mele erau libere. M-am uitat pe podea şi în jurul meu, dar nu vedeam nimic. Dacă e..?
Mi-am ridicat privirea şi am văzut ceea ce nu voiam. Tava se afla pe picioarele blondului, iar ceaşca de cafea în mâna acestuia. Dar nu asta era partea cea mai rea. Băutura era vărsată pe cămaşa alba a şefului meu.
M-am ridicat de jos şi mi-am atins uşor genunchii. Am înghiţit în sec şi l-am privit. Ce putea să îmi facă? Să mă dea afară? Mă îndoiesc! Nu mi-ar face o plăcere atât de mare.
A pus tava şi ceaşca pe birou şi şi-a privit cămaşa preţioasă timp de câteva clipe. A dezaprobat din cap şi s-a ridicat de pe scaun. Instinctiv m-am dat cu un pas în spate. Mă privea cu zâmbetul pe buze. Ticălosul! El mi-a pus piedică!
- Eşti atât de neîndemânatică! Ieri mi-ai adus cafea cu sare, iar acum mi-ai făcut baie cu ea. Chiar vrei să te pedepsesc?
- Eşti atât de ipocrit! Tu m-ai făcut să cad!
- Poţi să o dovedeşti?
M-a prins! Nu pot fi foarte sigură că el mi-a pus piedică. Mi-a închis ochii şi poate totul a fost în capul meu. Ce naiba fac? Încerc să îi găsesc pretexte? Face toate astea ca să mă atragă cât mai aproape de el.
- Dă-mi cămaşa jos!
M-am uitat la el şi e ca şi cum mi-ar fi dat o palmă. Părea că se distrează foarte bine pe seama mea. Dar nu o să îi dau această satisfacţie. M-am întors şi am vrut să părăsesc camera, dar m-a prins de braţ şi m-a tras în braţele lui.
- Nu fac asta nici dacă mă baţi!
- Dar ce spui dacă te violez?
Am îngheţat! Inima a început să îmi bată cu putere şi puteam să simt cât de tare tremuram. Blondul m-a întors cu faţa la el şi şi-a pus o mâna pe piciorul meu, începând să o urce din ce în ce mai sus.
- Deci?
Mi-am pus cu greu mâinile pe cămaşa lui, iar degetele mele au găsit nasturii. Am înghiţit în sec reuşind cu greu să îi desfac nasturii unul câte unul. Mi-am ridicat pentru o clipă ochii şi l-am văzut rânjind. Ticălosul! Îi plăcea atât de mult să mă tortureze.
Mi s-a tăiat respiraţia când am terminat cu nasturii săi şi i-am văzut pieptul. Mi-am muşcat buza de jos şi am tras aer în piept. Mi-am pus mâinile pe gulerul obiectului vestimentar şi l-am tras uşor de pe trupul blondului.
M-am întors cu spatele la el încercând să îmi stăpânesc bătaia inimii. Ticălosul chicotea, fiind amuzat de situaţia în care mă aflam. Ce mi-ar fi plăcut să mă întorc cu faţa la el şi să îi şterg zâmbetul de pe buze. Am strâns cămaşa în pumni şi m-am apropiat cu paşi mari de uşă. Trebuia să ies din acea încăpere a infernului. Cum o să reuşesc să îmi petrec trei ani din viaţă servindu-l? Cum?
Norocul meu că spălătoria era goală. Dacă mă vedea vreun angajat îşi imagina cu siguranţă că sunt acel tip de secretară care se culcă cu şeful.
Am băgat cămaşa în una din maşini şi am închis uşiţa cu putere. Îmi venea să sfâşii acel obiect pe care îl purta el. Dar dacă făceam asta găsea alta metodă să mă enerveze.
- Dracu’ să îl ia! De ce trebuia să fie el şeful meu? De ce tocmai el? Doamne ajută-mă! Nu vreau să afle adevărul! Nu vreau!

*


Când m-am întors în birou cu cămaşa curată, el nu mai era. Cred că e o glumă! M-a făcut să pierd trei ore pentru haina lui tâmpită şi el nici măcar nu e aici?
M-am apropiat de măsuţa de sticlă şi am văzut un bilet. Am luat bucata de hârtie în mână şi am privit-o. Încă mai avea acel scris frumos care m-a fermecat şi acum câţiva ani.

Am plecat acasă! Nu te mai obosi pentru cămaşă. Dar dacă vrei să îţi mulţumeşti şeful ţi-am scris pe verso adresa mea. Dacă vii o să ne aducem aminte de vechile timpuri.

Cred că îşi bate joc de mine! Cum poate fi atât de ticălos? Putea măcar să mă anunţe.
Am întors hârtia şi am citit adresa de pe spate. Încă locuia în casa părinţilor lui? Ce bebeluş! Am rupt biletul şi i-am lăsat bucăţile pe covorul său preţios. Am privit cămaşa din mâna mea şi am zâmbit. Ar fi păcat să arunc o astfel de cămaşă.
M-am apropiat de uşă şi am ieşit din încăpere. Mi-am luat geanta şi cheile de pe biroul meu şi m-am îndreptat spre lift. Tot ce vreau în acest moment e să ajung acasă şi să mă trântesc în pat. Abea am început să lucrez aici şi deja am mare nevoie de o vacanţă. Şi când mă gândesc că trebuie să stau aici şi să îi suport jocurile erotice pentru trei ani.
De ce a trebuit să mă întorc? Era atât de bine dacă rămâneam la Viena împreună cu singura mea dragoste. Acolo nu trebuia decât să zâmbesc şi să îmi trăiesc viaţa. Dar acum viaţa mea s-a complicat foarte mult. Nu vreau să îmi imaginez reacţia lui Kyle dacă v-a afla adevărul. Probabil că va fi şocat, devastat şi foarte nervos. Dar v-a afla adevărul când v-a fi pregătit. Sau poate nu va afla niciodată.
Am descuiat uşa apartamentului şi am intrat în interiorul acestuia. Mi-am lăsat geanta pe masa de lângă uşă şi m-am descălţat. M-am dus în dormitor şi m-am trântit pe pat. Era atât de bine să stau în patul meu! Chiar aveam nevoie de asta!
Am luat cămaşa în ambele mâini şi am privit-o. Ar fi fost totul diferit dacă nu se întâmpla acel lucru groaznic între noi? Aş fi fost acum în braţele tale? Ai fi fost la fel de gentil cu mine cum ai fost în acel timp?
Am strâns cămaşa la piept şi am oftat. Cred că o să mor întrebându-mă cum ar fi fost totul dacă nu m-ai fi violat , Kyle.

[Lanna]

Sall! Am trecut si eu pe aici. Cand am vazut titlul, mi-am spus : " De ce nu? Suna interesant. " Si, sa fiu sincera, chiar e interesant. Inca de la inceput, m-a atras povestea ei, tot ce a patit in trecut. Si ce e cu partea aia cu copilul? Are ea cumva un copil cu el? A ramas insarcinata dupa ce a fost violata? Voi vedea. Vine mai repede cu next-ul.
Am vazut cateva greseli, insa minore. Incearca sa mai lucrezi la exprimare si la folosirea corecta a timpurilor. Stiu ca oricine mai face greseli. Chiar si eu.
In concluzie, pana acum e foarte bine si astept cu cu nerabdare continuarea.
Serios, tipu' ala e foarte enervant. Nu poate sa demisioneze si gata? Presupun ca nu.
Cam atat.
Daca ai timp si vrei, ai putea sa treci si pe la povestile mele? Prima e cam ... nu stiu cum ... La inceput sunt multe greseli. Nu le lua un seama.
Celelalte doua sunt mai noi.
Ti-as fi recunoscatoare daca ai trece si pe la mine.

Lanna incheiat!

[Alexi]

Capitolul 4


- Nu îmi vine să cred! Chrissy!
Mi-am ridicat ochii din dosar şi am rămas uimită. În faţa mea se afla o fată destul de înaltă, cu părul şaten şi ochii albaştri. Zâmbetul ei uriaş era singurul lucru care mă făcea să o recunosc.
Fata m-a luat de mână şi m-a ridicat de pe scaun. M-a învârtit de două ori, apoi m-a strâns în braţe. A început să râdă în timp ce mă mângâia pe păr.
- Hazel! O Doamne!
Am zâmbit şi am strâns-o şi eu în braţe. A trecut mult timp dar încă puteam să îmi recunosc cea mai bună prietenă. Şi sora lui. Ne-am îndepărtat şi am privit-o preţ de câteva secunde. Era mult mai frumoasă decât îmi aminteam.
- Haide! Ia-ţi geanta şi hai să mergem la o cafea!
- Mi-ar plăcea, dar lucrez!
Şatena a ridicat o sprânceană şi mi-a luat geanta de pe birou. M-a luat de mână şi m-a tras după ea. Nu s-a schimbat! Nici măcar acum nu o puteam contrazice. Semăna atât de mult cu fratele ei din acest punct de vedere. Amândoi obişnuiţi să dea ordine şi să facă numai ce vor ei. Însă Hazel şi Kyle aveau puţine trăsături comune. Ea era un înger, iar el era diavolul. Şatena e una din acele persoane pe care te poţi baza şi care te poate asculta. Însă fratele ei e încăpăţânat şi îşi pierde uşor răbdarea.
Când mi-am revenit din gândurile mele m-am trezit în cafeneaua firmei, pe unul din scaune şi cu o cafea în faţă. Hazel stătea în faţa mea şi zâmbea în timp ce îşi turna un pliculeţ de zahăr în cafea. Am luat beţişorul de plastic de lângă paharul de cafea şi am început să mă joc cu el.
- Kyle avea dreptate! Te-ai schimbat!
Mi-am oprit mâna şi mi-am ridicat ochii pentru a o privi. Avea un zâmbet în colţul gurii în timp ce mă privea în ochi. Nu am crezut că o să îi spună că m-am întors.
- Mi-a spus că te-ai întors! Mi-a spus că eşti mai frumoasă şi mai feroce!
- Nu am crezut că o să îţi vorbească despre mine.
- Dar a făcut-o! Şi nu îmi place faptul că trebuie să fii secretara lui. O să facă tot ce îi stă în mâini să te tortureze. Atât fizic cât şi emoţional.
Am zâmbit şi am luat o gură de cafea. Nu trebuie să mă avertizezi. Deja şi-a început jocul şi mi se strânge stomacul de fiecare dată când mă atinge. Nu puteam să îi spun nimic prietenei mele. Nu îmi găseam cuvintele.
- Îi pare rău că te-ai violat! Chiar dacă nu recunoaşte!
Mi-am ridicat brusc capul în timp ce inima mea s-a oprit pentru câteva secunde. Mâna în care ţineam cafeaua a început să îmi tremure. Lacrimile îmi ameninţau ochii, însă nu aveam de gând să le las să iasă. Amintirea violului încă era vie în interiorul meu, în ciuda eforturilor meu de a închide acea rană. Şatena şi-a pus mâna pe mâna mea şi mi-a zâmbit trist.
- Ştiu că te doare! Am crezut că o să îl omor când mi-a spus toate astea. Exact după ce ai plecat. A venit la mine şi mi-a povestit tot. Îl doare Chrissy! Încă îl doare tot ce s-a întâmplat.
- Pe mine mă doare mai tare. Eu a trebuit să trăiesc cu frică atunci când un bărbat se apropia de mine, în timp ce el se culca cu toate paraşute pe care le cumpăra. Durerea pe care a simţit-o el e egală cu zero în comparaţie cu durerea mea. Nu el a fost cel care a trebuit să suporte consecinţele violului său. Nu el a trebuit să…
Mi-am pus mâna la gură ca să nu îi divulg secretul meu. În ciuda eforturilor mele lacrimile au început să se prelingă pe obrajii mei. Nu puteam să îi spun şatenei faptul că sunt legată de fratele ei cu un lucru sacru. Oricât de mult ar ţine la mine Kyle era fratele ei. Şi asta nu o putea schimba nimeni.
Mi-am şters lacrimile şi am tras aer adânc în piept. Trebuia să schimb subiectul altfel mă prăbuşeam emoţional.
- Spune-mi despre tine! Ce s-a întâmplat cu tine în aceşti ultimi ani?
Şatena a zâmbit şi a luat o gură de cafea. Am observat că pe degetul ei se afla un inel foarte fin, cu un diamant alb.
- Te căsătoreşti?
Fata a aprobat din cap şi a lăsat cafeaua pe masă. Şi-a împreunat mâinile sub bărbie şi mi-a zâmbit. Faţa ei radia de fericire.
- Înainte să întrebi am să îţi spun eu. E Jamie! Mă căsătoresc cu Jamie!
Era de aşteptat ca Jamie să fie norocosul. Erau împreună încă din primul an de liceu şi nu i-am auzit niciodată certându-se. Relaţia lor era una de invidiat. Chiar şi eu am fost geloasă de multe ori pe legătura dintre ei. Niciodată nu se certau, niciodată nu se jigneau. Jamie a avut mereu grijă de prietena lui. Dar cred şi Kyle are vreo legătură aici. Îmi amintesc în ce fel şi-a ameninţat cel mai bun prieten în legătură cu relaţia lui cu sora sa. Am chicotit şi am privit-o pe şatenă.
- Dacă tot eşti aici vreau să te rog ceva! Şi nu accept un nu ca răspuns! Vreau să fii naşa mea.
- Păi să mă gândesc. Gata. Accept.
Fata a zâmbit şi s-a ridicat de pe scaun. Mi-a lăsat geanta pe genunchi şi m-a sărutat pe obraz.
- Naşul e Kyle şi nu mai poţi să spui nu! Trebuie să plec! Vorbim. Pa!
Hazel a plecat înainte să pot să spun ceva. Ticăloasa! M-a păcălit! De ce nu m-am gândit mai devreme la asta? La naiba! Acum o să trebuiască să stau lângă el la nuntă şi să dansez cu el. Sinceră să fiu asta nu prea m-ar deranja.



*

- Trebuia să mă anunţi înainte să pleci. Aveam nevoie de un raport şi mi-a trebuit un sfert de oră să îl găsesc pe biroul acela al tău.
Mă aflam în biroul blondului dar parcă aş fi la curtea marţială. Îmi ţineam mâinile în poală în timp ce el mă privea cam nervos şi trăgea agitat din ţigara din gura lui. Stătea pe un colţ al pupitrului şi dădea agitat din picior.
- Nu am vrut să plec, dar Hazel a insistat.
Şi-a luat ţigara între degete şi a oftat. Şi-a trecut mâna prin păr şi a zâmbit. În acel moment voiam să mă arunc în braţele lui şi să îmi pun ambele mâini în părul său, iar buzele mele să fie ocupate cu ale lui. Însă trebuia să mă stăpânesc.
- Fata asta trebuie să se maturizeze. Ti-a spus că se căsătoreşte?
- Da! Şi m-a păcălit să fiu naşa ei.
Kyle s-a uitat la mine şi a zâmbit. Şi-a pus ţigara în scrumieră şi s-a ridicat de pe birou. A început să facă câţiva paşi, apropiindu-se de mine. Voiam să mă dau înapoi, dar picioarele mele nu se mişcau. Inima mea voia atât de mult ca el să mă atingă, dar creierul meu încerca să o reducă la tăcere.
A întins mâna şi mi-a luat o şuviţă de păr între degete. A dus-o la buzele lui şi a sărutat-o.
- Înseamnă că o să trebuiască să fim foarte apropiaţi la nunta ei.
Am înghiţit în sec şi i-am îndepărtat mâna de pe părul meu.
- O fac pentru Hazel. Pentru că mi-a fost dor de ea şi nu vreau să o părăsesc din nou. Dacă nu mai ai nevoie de ceva mă întorc la biroul meu.
M-am întors cu spatele la el şi am făcut un pas, iar când am vrut să îl fac şi pe al doilea, mâna sa m-a oprit. Degetele lui strângeau materialul cămăşii mele. Cealaltă mână mi-a înconjurat talia şi m-a tras spre trupul său, lipindu-mă de el. Puteam să îi simt parfumul, în timp ce buzele lui se jucau în părul meu.
- Ce s-a întâmplat cu tine în tot acest timp?
Din instinct mi-am pus mâna pe abdomen, în braţul lui îl acoperea. Mâna mea s-a aşezat pe a lui. Simţeam cum venele de la mâna încep să se zbată. Mi-am închis ochii pentru o clipă şi am tras aer în piept. Doamne! Cât de mult voiam să îi spun tot adevărul şi să mă arunc în braţele lui. Să îl sărut, să îl mângâi, să fac tot ce am visa timp de cinci ani.
Însă realitatea era alta. El nu mă iubea. Voia doar să se joace cu mine. Nu îi păsa de mine. Mi-am deschis ochii şi am încercat să îi îndepărtez mâna.
- De ce vrei sa ştii? Că să mă răneşti?
Buzele lui se aflau acum lângă urechea mea. Puteam să îi simt respiraţia caldă pe obrazul meu. Bărbia lui îmi gâdila pielea, în timp ce buzele lui se jucau cu lobul urechii mele.
- Mereu eşti pusă în defensivă?
- Când sunt în preajma ta, tot timpul!
A oftat, iar mâna lui a urcat şi mi-a atins sânii. Am simţit fiorii acelei atingerii în tot corpul. Buzele lui au coborât şi mi-au atins uşor gâtul. Degetele lui încercau îmi descheiau câţiva nasturi. Suficienţi ca să se strecoare sub cămaşă şi să îmi atingă mai bine sânii. Mi-am muşcat buza de jos abţinându-mă cu greu să nu cad tentaţiei. Dar poate era deja acolo şi nu voiam să recunosc.
- Chriss…
Acel cuvânt m-a adus la realitate. M-am eliberat din braţele lui şi m-am apropiat grăbită de uşă şi am ieşit din acea încăpere în care se afla el. M-am lipit de uşă în timp ce respiraţia mea era agitată. Mi-am pus mâna pe gât în acelaşi loc unde buzele lui se aflau în urmă cu câteva clipe.
Trebuie să rezist! Trebuie să rezist! Nu pot să mă las atrasă de el. Nu pot să fac aceeaşi greşeală pe care am făcut-o cu ani în urmă. Dar cum pot să fac asta când îl iubesc? Cum?

[Buubz :)]

Hello! Am trecut ÅŸi eu pe aici ;))
Prima impresie a fost una bună. Mie una sincer nu-mi place aşezarea-n pagină. Ai putea folosi justifity ca să arate mai bine (părerea mea). Am observat că numerele le scri cu cifre. Ar arăta mult mai bine scrise cu litere. La descriere & co. nu ştiu ce aş putea să-ţi spun înafara faptului că mie-mi place. Sunt o începătoare şi nu prea pricep la chestiile-n genu ăsta :D
Povestea ta mi se pare foarte interesantă şi bine conturată. Tocmai deaceea mă întreb oare de ce nu este comentată. Anyway nu ştiu ei ce pierd (maybe citesc or maybe not) :P
Această Chrissy mi se pare puţin cam slabă aşa. Adică sunt doar patru capitole şi deja ea ne 'mărturiseşte' că-i îndrăgostită de Kyle. Chiar nu mă aşteptam. Adică după ce a violat-o mă gândeam că acum îl urăşte şi că nu se v-a îndrăgosti (din nou) atât de rapid. Anyway, alegerea ta şi nu mă bag. Altfel îmi place personajul ei, dar preferatul meu e Kyle. Caracterul lui îmi place.
So... this is it. I'm done :)
P.S. I'm first ;))

XoXo, SummerBreeZ.

[Alexi]

Capitolul 5


- Christina Schyler? Chiar tu eÅŸti!
Bărbatul din faţa mea mă privea cu zâmbetul pe buze. Costumul negru îi venea perfect reuşind să îi scoată în evidenţă muşchii. Era mai înalt decât mine, asta puteam să o spun fără să mă ridic de pe scaun şi să mă pun lângă el. Părul brunet nu şi-a pierdut strălucirea pe care o avuse şi acum câţiva ani. Iar ochii nu şi-au schimbat culoarea albastră pe care o adoram de fiecare dată când îl priveam în ochi.
- Bună Jamie! Mă bucur să te văd!
- Şi eu mă bucur să te văd mică ticăloasă! Ai plecat şi nu ne-ai spus nimic.
- Îmi pare rău, dar am avut o problemă. Dar acum sunt aici!
- La timp pentru nunta mea. Abea aştept să te văd din nou la braţul lui Kyle.
M-a lăsat fără replică. Nu am putut să fac altceva decât să dau din cap şi sa continui să îl privesc. Era aceeaşi persoană pe care puteai să te bazezi de fiecare dată când aveai nevoie de el. După discuţia de patru ore cu Hazel de aseară la telefon am aflat că viitorul ei soţ a devenit un avocat de succes. Şatena mi-a povestit cum a fost cerută în căsătorie. La Paris, pe acoperişul unui hotel luxos, în timp ce frigul zilelor de iarnă făcea pe oricine să tremure. Dar nici unul nu a ţinut cont de asta când şi-au spus acele cuvinte tandre şi pline de dragoste.
Blondul a apărut şi şi-a strâns mâna cu prietenul său, apoi mi-a aruncat o privire cu subînţeles. Şi-a strâns viitorul cumnat de umăr şi l-a invitat în biroul său.
- Adu-ne două cafele iubito!
A spus-o cu o voce ridicată doar ca să audă şi Jamie. Avea de gând să revină la obiceiurile lui din liceu şi să se laude cu achiziţiile lui. Dar nu o să îl las să facă asta.
După ce a intrat în birou şi a închis uşa în spatele lui, m-am ridicat de pe scaun. M-am apropiat de mica bucătărie de la etaj şi am scos două ceşti şi doua farfurioare. Ce naiba mai puteam să îi fac acum? I-am pus sare în loc de zahăr. I-am turnat-o deja pe cămaşă şi jur că nu am să o mai fac pentru că o să mă pună să îl dezbrac iar şi abea am supravieţuit. Gândeşte Chrissy, gândeşte! Trebuie să faci ceva ca să îl înveţi o lecţie. Dar nu găsesc nimic! O să mă dau bătută doar acum.
Am deschis uşa dulăpiorului şi am luat recipientul în care se afla zahărul. L-am tras uşor de pe raft, iar în acel moment a căzut un pliculeţ de piper. M-am aplecat şi l-am luat în mână. Am zâmbit şi l-am bătut uşor de palmă. Cine a spus că o să renunţ?
Am pus zahăr în ceaşca lui Jamie şi am turnat tot plicul de piper în cea a şefului meu. Am învârtit uşor cu linguriţa şi le-am pus pe o tavă de argint. Am zâmbit şi am ieşit din bucătărie. M-am apropiat cu zâmbetul pe buze de birou. Am apăsat clanţa cu cotul şi am deschis uşa. Am intrat în birou şi am închis uşa cu piciorul. Cei doi discutau despre viitoarea nuntă, în timp ce blondul ţinea în mână un dosar şi îl studia.
Ajunsă în dreptul brunetului am luat ceaşca lui de pe tavă şi i-am pus-o în faţă. Acesta mi-a mulţumit şi m-a privit cu căldură. M-am apropiat de blond şi i-am pus cafeaua în faţa. Mulţumită dosarului nu a putut să îmi vadă zâmbetul. Am strâns tava la piept şi am făcut un pas ca să mă retrag. Însă şeful meu mi-a tras o palmă la fund şi a chicotit. Jamie mă privea uimit, apoi şi-a mutat privirea spre prietenul lui.
- Eşti fantastică, iubito!
Voiam atât de mult să îi dau un pumn în faţă. Dar dacă mai rămâneam aici riscam din nou să asist la degustarea cafelei. Mi-am înghiţit înjurăturile şi m-am apropiat cu paşi repezi de uşă. Înainte să ies din încăpere mi-am întors capul şi am văzut că blondul se pregătea să bea cafeaua. Am zâmbit şi am ieşit din cameră, închizând uşa în spatele meu. M-am lipit de aceasta şi am numărat în gând până la cinci.
Am auzit strigătul şefului meu urmat de o înjurătură zdravănă. Am început să râd acoperindu-mi gura cu ambele mâini. M-am desprins de uşa şi m-am aşezat pe scaunul meu.
- Răzbunarea e dulce. Sau piperată!
Mi-am deschis laptopul şi am început să lucrez la raporturile de care o să aibă nevoie mai târziu Domnul Piperat. După vreo zece minute uşa s-a deschis şi Jamie a ieşit din birou. S-a apropiat de mine şi a dezaprobat din cap. mi-a făcut semn cu capul spre birou şi mi-a spus că blondul mă aşteaptă. Brunetul şi-a luat la revedere şi s-a îndreptat spre lift.
Ei! Acum trebuie să dau ochii cu el. Orice s-ar întâmpla nu îl mai lăsa să mă atingă. Te rog Doamne! Altfel simt că o să mă topesc.
M-am ridicat de pe scaun şi mi-am aranjat costumul. Am tras aer adânc în piept şi am intrat în sala de tortură. Blondul stătea sprijinit pe biroul său, iar lângă acesta se afla carafa de apă goală. De fiecare dată când îmi amintesc ţipătul lui îmi vine să mor de râs.
- Te-ai distrat, nu?
- Nu ÅŸtiu despre ce vorbeÅŸti!
A zâmbit şi s-a ridicat de pe birou, apropiindu-se de mine. Acum chiar că o să mă atingă din nou şi o să visez la chestia asta toată noaptea spunându-mi că trebuie să îl uit deşi nu pot. Oricât de mult aş încerca nu pot să îl uit. Dar în adâncul sufletului nici nu vreau să fac acest lucru.
Datorită meditaţiei mele interioare m-am trezit lipită de perete, iar şeful meu se strecurase între picioarele mele, lipindu-şi trupul de al meu. Şi-a trecut degetele printre degetele mele şi le-a ridicat în sus punând câte o mână lângă capul meu. Şi-a apropiat chipul de al meu. Anticipând ce o să urmeze mi-am întors capul, iar buzele lui s-au oprit pe gâtul meu. A început să depună săruturi uşoare, muşcând pielea cu dinţii. Am început să îmi muşc buza de jos. Cum reuşea să trezească toate simţurile mele doar cu o atingere? Cum naiba reuşea să facă asta?
- Hai să nu ne prostim! Ştii perfect despre ce vorbesc! Am crezut că te-ai învăţat minte de la scena cu sarea în loc de zahăr.
- Dacă nu te-ai fi comportat ca un licean de faţă cu Jamie , poate nu ai fi păţit nimic.
- Întotdeauna o să rămân cu acele obiceiuri din liceu. Aceleaşi care ţi-au plăcut mereu.
Mi-am întors privirea şi i-am întâlnit ochii. Mă puteam pierde atât de uşor în ei. Iar zâmbetul adorabil de pe buzele lui mă făcea să mă pierd şi mai tare.
Brusc buzele lui s-au oprit pe ale mele, formând un sărut care mi-a tăiat respiraţia. Corpul lui îl apăsa pe al meu în timp ce limba lui se juca în gura mea. Mi-a eliberat mâinile şi mi-a înconjurat talia cu un braţ. Mâna libera era ocupată cu unul din sânii mei. Chiar şi prin cămaşa şi cupa sutienului am putut să îi simt atingerea. Mâna lui a început să coboare din ce în ce mai jos, mângâind fiecare centimetru din corpul meu până a ajuns la coapsa piciorului drept. A prins-o în palmă şi mi-a ridicat-o în sus. Continua să îşi facă de cap în gura mea şi nu puteam să fac altceva decât să îi răspund. Creierul meu îmi spunea să îl opresc, iar inima şi trupul meu îmi spuneau să îl las să facă ce vrea el din mine.
Mi-am pus ambele mâini în părul meu şi am adâncit mai tare sărutul. Mi-a luat piciorul în care se odihnea coapsa mea şi şi-a înconjurat spatele cu el. A rupt sărutul şi a început să mă sărute pe gât în timp ce degetele mele trăgeau firele lui de păr.
Cu mâna liberă a început să îşi descheie pantalonii. Când am auzit fermoarul deschizându-se am ştiut că e alarma mea. Mi-am pus mâinile pe umerii lui şi l-am împins. Am reuşit să îmi pun piciorul pe podea şi mă sprijineam cu greu de perete. Hainele mele erau şifonate şi puteam să aud respiraţia gâfâită a blondului.
- De ce m-ai oprit?
Mi-am ridicat privirea şi am întâlnit-o pe a lui. Era dezamăgit şi înfierbântat. Am încercat să îmi aranjez hainele dar nu avea nici un rost.
- Pentru că nu vreau să mă culc cu tine!
- De asta te topeai în braţele mele? De asta mai lăsat să te mângâi şi să te sărut? La dracu’ Chrissy ai rămas aceeaşi expertă care aprinde un foc apoi îi este teamă să nu se ardă.
- Ce?
- Acesta e motivul principal pentru care te-am violat!
Mi-am deschis gura ca să spun ceva, dar am închis-o înapoi pentru că nu îmi venea în cap nici o replică. Nici o nenorocită de replică. Blondul s-a apropiat de mine şi m-a încolţit din nou punându-şi mâinile deoparte şi de alta a capului meu.
- Nu te-ai uitat niciodată cum se uitau ceilalţi băieţi din şcoală după tine? Cei din clasă nu îşi permiteau pentru că ştiau perfect că eu şi Jamie o să îi batem măr. Cel mai mult mă înfuria faptul că tu le dădeau destulă încredere încât să îţi facă avansuri.
- Nu e adevărat! Ştii foarte bine că nu aveam ochi decât pentru tine. Te iubeam!
- Şi acum nu mă mai iubeşti?
- M-ai violat Kyle!
- Şi m-am bucurat de fiecare clipă!
I-am dat un palmă peste obraz, în timp ce lacrimile au început să se prelingă pe obrajii mei. Poate nu îşi dădea seama dar deschidea acea rană pe care am încercat să o cicatrizez. Corpul meu a început să tremure în timp ce al lui era rigid. Stătea cu capul într-o parte şi nu spunea nimic. Nu făcea nimic.
Brusc şi-a îndepărtat mâinile şi s-a întors cu spatele la mine. A început să îşi încheie pantalonii. În acel moment voiam să îmi spună că mă iubeşte. Dacă mi-ar fi spus asta jur că m-aş fi aruncat în braţele lui şi nu îmi mai păsa de nimic. Uitam tot ce se întâmplase. Absolut tot!
- Poate ar fi mai bine să îţi dau drumul definitiv. Nu fac altceva decât să îţi provoc amintiri dureroase. Sunt sigur că şi asta se va transforma într-o amintire dureroasă.
Asta înseamnă că vrea să mă concedieze? Dar nu putea face asta. Nu putea să o facă. Chiar dacă asta îmi doream acum câteva săptămâni nu vreau să plec de lângă el. Nu fără să îi spun adevărul. Dar e acesta momentul potrivit? Momentul să îi spun că am…
Telefonul lui m-a făcut să tresar. S-a apropiat de birou şi şi-a luat mobilul de pe acesta. A apăsat butonul verde şi l-a dus la ureche.
- Da Hazel! Vin acum!
A închis telefonul şi s-a întins după sacoul de pe spătarul scaunului său. L-a tras pe el şi s-a întors cu faţa la mine. Continuam să plâng. De ce nu am putut să mă opresc şi să şterg lacrimile? Cred că arătam atât de patetic în faţa lui.
S-a oprit în dreptul meu şi a oftat.
- S-au întâmplat multe între noi şi aici nu mă refer la viol. Orice s-ar întâmpla cu ai fost şi vei pentru totdeauna Chriss a mea. Te iubesc şi de asta te şi eliberez.
A deschis uşa şi a ieşit din încăperea. Am căzut la podea începând să plâng din ce în ce mai tare. Am simţit o înţepătură în inimă. Mă iubea! Chiar mă iubea! Sau poate nu ar trebui să mă las păcălită de lucrul acesta. Dar nu mă minţea. Am putut să simt asta în vocea lui şi am putut să văd în ochii lui. Acum nu am să îl mai văd în fiecare zi şi nu o să mai putem să ne răzbunăm unul pe altul. Să te ia naiba Kyle Webster! Şi când spui că mă iubeşti , mă răneşti.

[Buubz :)]

Hey Kida. Mă bucur enorm că ai postat atât de repede next - ul.
Oke, so... capitolul. Sunt profund dezamăgită de reacţia pe care o avuse Kyle. Nu mă aşteptam să îi spună că o iubeşte sau că-i dă drumul. Adică după ce-i spusese şi Hanzel Christianei că o va tortura atât fizic cât şi emoţional sincer chiar am început să-mi imaginez ce fel de tortură pregătise. Mie personal acest Jamie nu-mi place. Plus că după întâlnirea cu el Kyle brusc se hotărăşte să o elibereze. Puţin cam dubios. Mi se pare puţin stil Kyle şi asta nu cred că ar fi de bine. Trecând peste astea, am văzut undeva o greşeală:

Nu fac altceva decât să îţi provoc amintiri dureroase. Sunt sigur că şi asta se va transforma într-o amintire dureroasă.

Aici ai repetat cuvântul 'dureroasă' doar că o dată este la pural şi o dată la singular. Chiar nu sună bine ai fi putut să-l înlocuieşti pe unul dintre ele.

Pe lângă acea mică greşeală am mai văzut undeva una, da nu mai stau să o caut şi pe aia ;))
Este destul de mult dialog prin acest capitol şi chiar nu ştiu ce să zic despre el. La un moment dat a fost sec, dar după aceea l-ai echilibrat, este aproape insesizabil. Mi-a plăcut sfârşitul 'Şi când spui că mă iubeşti , mă răneşti.' mi s epare genială fraza.
Oke, so that's all.

XoXo, SummerBreeZ.

[Alexi]

Capitolul 6


Nu l-am mai văzut de o săptămână întreagă. O săptămână de când mi-a spus că când mă iubeşte. O săptămână de când a reuşit să mă rănească din nou când a vrut să îmi arate afecţiunea lui. Dar e adevărată? Poate a spus-o doar ca să scape de vinovăţia pe care a ţinut-o în el de trei ani.
Am oftat şi m-am întors pe o parte. Ultimele zile mi le-am petrecut în pat, răscolind printre amintiri. Albumele cu fotografii din liceu erau împrăştiate prin toată camera. Lângă mine se afla floarea pe care Kyle mi-a oferit-o la balul bobocilor. Trandafirul roz pe care l-am pus la presat şi care a fost mereu cu mine. Una din ultimele amintiri plăcute pe care le am din liceu. La naiba Kyle! Sună-mă! Vină să mă vezi! Sunt sigură că după vizitele din ultimul timp ale lui Hazel ştii adresa mea. Dacă îmi spui că mă iubeşti din nou îţi jur că…
Sunetul telefonului m-a făcut să tresar. Am întins mâna şi am luat telefonul de pe noptieră. Inima îmi bătea cu putere şi era gata să iasă din piept. Trebuia să fie el!
- Domnişoară Schyler?
Am oftat fiind dezamăgită de vocea feminină care se afla la celălalt capăt al firului. M-am întors pe spate şi mi-am sprijinit capul de perne, punându-mi palma pe frunte.
- Ce s-a întâmplat doamnă Ottis?
- Nu aţi primit mesajul meu de acum două zile? Tatăl dumneavoastră a venit aici şi l-a luat pe Jace. Acum ar trebui să fie în Boston! A spus că…
Am închis convorbirea strângând puternic din pumn. La dracu’ cu tata şi cu impulsivitatea lui. Am lăsat telefonul pe pat şi m-am dat jos. Mi-am scos geaca din dulap şi am ieşit repede din cameră. Acum o să îl folosească pe Jason ca să se apropie din nou de mine? M-am săturat să încerce să îşi repare greşelile din trecut folosindu-se de el.
Am ieşit din apartament şi am încuiat uşa. În timp ce mă apropiam de lift priveam scările din mâna mea şi mă întrebam de ce nu mai am cheile maşinii cu mine. Dar le-am dat înapoi împreună cu tot ce mă mai unea de Webster Corporation. Inclusiv inima mea. Aşa o să fie viaţă mea de acum înainte? O să suspin mereu după el şi o să mă întreb din nou cum ar fi viaţa mea dacă totul ar fi fost diferit?
Când am ajuns în stradă am oprit un taxi şi m-am urcat în el. I-am spus adresa casei unde am locuit până acum trei ani. Acea casă care o să îmi stârnească şi mai multe amintiri. Am tras aer adânc în piept şi mi-am lăsat capul pe geamul maşinii.
A trecut mult timp de când nu l-am mai văzut pe tata sau pe Jace. M-am îndepărtat de amândoi în momentul în care am vrut să mă întorc aici. Şi am nimerit exact în gura lupului. Şi dacă tot vine vorba de acea gură, mi-ar plăcea să intru din nou în ea. La ce naiba mă gândesc? Trebuie să găsesc o metodă să îl înfrunt pe tata şi să câştig eu.
- Am ajuns domnişoară!
Mi-am ridicat capul de pe geam şi m-am uitat la şofer. Stătea întors şi aştepta să îl plătesc. M-am uitat la aparat şi am scos banii din buzunar. Am deschis portiera şi am coborât din automobil. Vântul rece mă lovea în faţă ca o palmă, dar într-un fel mă trezea la realitate. Taxiul a plecat lăsând în urma lui praful.
Am tras aer în piept şi am deschis poarta intrând în curtea imobilului. Am început să păşesc pe alee apropiindu-mă mai mult de casa propriu zisă. Bătrânul Stewart încă avea grijă de pajişte şi probabil şi de grădină.
M-am oprit şi am privit înaintea mea. Casa în care m-am născut se înălţa în faţa mea, înconjurată de nişte aluni şi câţiva brazi. Patru coloane albe susţineau balconul de la nivelul superior, iar două dintre ele încadra uşa, deasupra căreia se afla un felinar vechi. Ideea mamei! Şase ferestre cu ochiuri de geam puneau stăpânire pe întreaga faţadă a casei. Mereu şi-a dorit o familie mare, dar nu s-a ales decât cu doi copii. La câţiva paşi de intrare se afla fântâna arteziană înconjurată de nişte flori superbe. Întotdeauna mă jucam cu mama şi cu fratele meu când tata era plecat la muncă. Întotdeauna îl aşteptam pe tata în faţa scărilor de la intrare şi priveam cum limuzina neagră încercuia fântâna şi se oprea la intrare. Iar el ieşea din maşină şi mă îmbrăţişa şi mă săruta pe obraz. Toate aceste amintiri şi toate obiceiurile lui au murit odată cu mama.
Am urcat cele patru trepte şi am privit uşa de la intrare. Mi-am strâns pumnul şi am pus mâna liberă pe clanţă şi am deschis uşa. Mirosul de mâncare gătită m-a izbit din plin. Gladys încă locuia aici şi probabil îl răsfaţă pe Jace în acest moment.
Am făcut un pas înăuntru şi am închis uşa în spatele meu. Mi-am dat geaca jos şi am agăţat-o în cuierul care se afla în aproprierea uşii. Masa rotundă încă se afla în mijlocul holului pe care se afla micul vas în care ne aruncam cheile. Le-am lăsat pe ale mele acolo şi m-am aplecat uşor şi am mirosit orhideele din vaza care se afla lângă vas. Stewart nu a uitat niciodată florile mele preferate. Şi probabil tata le-a spus că vin aici.
Nu am mai zăbovit mult timp şi m-am dus la bucătărie, unde am găsit-o pe bucătăreasă. Aceeaşi femeie care m-a crescut în absenţa mamei. O femeie micuţă, cu părul grizonat şi cu ochii căprui.
S-a întors cu faţa şi m-a văzut. Ochii ei au început să strălucească , iar lacrimile nu au întârziat să apară pe obrajii mei. S-a apropiat de mine şi li-a întins mâinile , care tremurau şi m-a îmbrăţişat. A trebuit să mă aplec puţin, însă am îmbrăţişat-o şi eu la rândul meu, abţinându-mă să nu plâng. Femeia îmi mângâia părul şi mă strângea în braţele ei. M-a îndepărtat uşor de ea şi mi-a prins chipul în mâinile ei.
- Scumpa mea fetiţă! În sfârşit ai venit acasă!
Nu puteam să îi spun în acest moment că nu sunt aici să rămân. Nu vreau să o fac să sufere mai tare. Îmi amintesc şi acum cât a suferit când eu şi fratele meu am plecat de aici.
- Unde e Jason?
- În grădină cu tatăl tău şi Peter!
Mi-am ridicat speriată capul şi am putut să îi văd prin geamul de la bucătărie. Jace se juca cu cei doi bărbaţi. Tata nu e în toate minţile? Tatăl lui Kyle e aici!
M-am desprins de Gladys şi m-am repezit spre uşa din spate. Am ieşit în grădină. Parfumul florilor m-a întâmpinat imediat, dar oricât de mult mi-ar plăcea să admir munca şi talentul lui grădinarului din nou, panica nu mă lăsa. M-am apropiat cu paşi mari de cei trei care stăteau întinşi pe iarbă. Jace şi-a întors capul şi m-a văzut. Un zâmbet uriaş şi-a făcut apariţia pe faţa lui, în timp ce el se ridica în picioare. A început să alerge spre mine, în timp ce îşi deschidea braţele.
M-am lăsat pe genunchi şi mi-am deschis braţele la rândul meu, aşteptând ca trupul lui să se lipească de al meu.
- Mami!
L-am strâns în braţe şi mi-am pus mâna pe capul lui, lăsându-mi capul pe umărul lui. Lacrimile au început să se prelingă pe obrajii mei, în timp ce băieţelul râdea în urechea mea. L-am îndepărtat puţin de mine şi l-am privit. Cu fiecare zi cu care trecea semăna din ce în ce mai mult cu tatăl lui. Cu Kyle! Cu iubitul meu Kyle! Avea acelaşi păr blond, aceleaşi trăsături, acelaşi caracter şi temperament. Doar ochii îi avea moşteniţi de la mine.
M-am ridicat în picioare şi l-am luat în braţe. M-am dezechilibrat pentru o clipă, iar el a început să râdă.
- Mami ai uitat că nu mai sunt mic? Sunt un bărbat mare, acum!
- Sigur că da scumpul meu!
L-am sărutat pe obraz şi am observat că cei doi bărbaţi s-au apropiat de mine. Tata a venit în spatele meu şi şi-a pus mâinile pe umerii mei şi m-a sărutat pe obraz. Celălalt bunic al fiului meu mă privea cu zâmbetul pe buze. I-am întors zâmbetul încercând să îi transmit din ochi că mi-a fost dor de el. Peter şi soţia lui Annie au fost ca o a doua familie pentru mine.
- Mă bucur că eşti acasă Chrissy! Ai un fiu încântător!
- Da e bine să fii acasă!
- Tocmai îi spuneam lui Tom că fiul tău seamănă din ce în ce mai mult cu fiul meu când era de vârsta lui.
Am simţit o împunsătură în inimă şi mi-am întors capul automat spre tata. Acesta mi-a zâmbit şi m-a bătut uşor pe umeri, făcându-mă să îmi întorc privirea spre bărbatul din faţa mea.
- Dar nu mă băga în seamă! Aberez pentru că tot timpul mi-am dorit să devii soţia lui Kyle şi să îi oferi nepoţi. Să nu o laşi pe Annie să îl vadă pentru că o să îl acapareze. Tom ne vedem în curând!
- Cu siguranţă!
Bărbatul a venit lângă noi şi l-am mângâiat pe cap pe Jace şi a dat mâna cu tata. M-a sărutat uşor pe obraz şi mi-a urat bun venit acasă. După ce acesta a plecat mi-am eliberat umerii de sub mâinile bărbatului care m-a conceput şi m-am întors cu faţa la el. Eram furioasă pe el pentru acţiunile din ultimele zile. L-am lăsat pe blond jos şi i-am spus să se ducă la Gladys să mănânce ceva bun. Băieţelul a început să alerge şi a intrat în casă.
Mi-am pus mâinile în sâni şi l-am privit pe cel din faţa mea.
- Sper că ai o explicaţie bună pentru ceea ce ai făcut!
- Nu am făcut nimic rău. Mi-am adus nepotul acasă. Unde ar fi trebuit să fie de când s-a născut.
- Tată de câte ori ţi-am spus să nu îl mai foloseşti pe Jason? Trebuia să îmi spui ce ai de gând să faci. Nu să mă faci să vin aici şi să îmi stea inima în loc când Peter…
- Nu i-am spus că fiul lui e tatăl! Nu aş face asta fără să îţi spun.
Am oftat şi m-am aşezat pe şezlongul din spatele meu şi mi-am pus mâinile pe faţă. Mulţumesc lui Dumnezeu că tata nu a spus nimic. Nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar întâmpla dacă Kyle ar afla de la tatăl său sau de la tata adevărul despre fiul nostru.
Bărbatul a făcut câţiva paşi şi s-a aşezat lângă mine. Mi-a luat mâna dreaptă în mâna lui şi şi-a pus braţul liber peste umerii mei, mângâindu-mă. M-a sărutat uşor pe frunte.
- Ce mai trebui să fac ca să mă ierţi? Ştiu că am fost un prost pentru că te-am neglijat pe tine şi pe fratele tău după moartea mamei tale, dar crede-mă că am plătit scump pentru asta. Indiferenţa copiilor mei e cea mai rea pedeapsă.
Mi-am întors capul şi am văzut cât de mult suferea. Măcar eu şi fratele meu am reuşit ce am vrut, dar nu mă simt foarte bine. I-am mângâiat mâna, iar chipul bărbatului s-a luminat.
- Întoarce-te acasă Chrissy! Jace are propria lui cameră aici şi a ta e intactă din ziua în care ai plecat. Gladys şi Stewart îşi duc dorul şi cred că nu mai trebuie să spun că şi eu.
- În sfârşit te-am făcut să înţelegi, nu?
A început să râdă şi m-a strâns în braţe, sărutându-mă pe frunte. Mi-am pus mâinile pe spatele lui şi am zâmbit. Au trecut mulţi ani de când nu am mai simţit căldura unei îmbrăţişări a tatei. Poate această decizie de a mă întoarce acasă nu a fost chiar atât de rea.
- Scumpo, tu şi fratele tău mi-aţi arătat că mama voastră mi-a lăsat cele mai importante fiinţe din viaţa ei.
- Copilul lui Matt încă nu s-a născut?
- Încă două săptămâni şi o să am o nepoţică. Mi-au promis că vin aici de îndată ce se naşte fata. Se vor muta aici! Deja le-am cumpărat o casă!
Mi-am ridicat capul şi l-am privit ciudat pe tata. Era puţin trist, dar îmi zâmbea în continuare.
- Nu vor locui aici?
- Matt vrea să aibă propria lui casă şi în plus e la două vile depărtare.
Bărbatul a ridicat din umeri şi m-a mângâiat pe spate. Mi-am pus un piciorul peste altul şi mi-am apăsat cotul de pulpă. Mi-am lăsat obrazul pe palma mâinii şi am oftat. Era atât de bine când mama trăia şi eram o adevărată familie. Până acum am fost despărţiţi. Tata aici, eu la Viena, iar Matt şi soţia lui în Franţa.
- Ai de gând să îi spui lui Kyle?
Mi-am întors brusc capul şi l-am privit pe tata. Zâmbetul încă era pe buzele lui, dar privirea îi era serioasă. Am oftat şi mi-am întors capul.
- Nu ştiu tată! Am lucrat cu Kyle la firma lui şi nu am făcut altceva decât să îmi confund sentimentele şi mai tare. Şi îmi este teamă de reacţia lui.
- Nu o să îl condamn!
- Tu de care parte eÅŸti?
- Iubito ştiu că te-a durut faptul că te-a violat! Dar e tatăl copilului tău, iar Jace are nevoie de un tată! O să stai toată viaţă şi o să îl ascunzi de tatăl lui? Gândeşte-te la fiul tău! Şi repede pentru că de data asta nu cred că o să îl mai opreşti pe fratele tău. Şi ştii că el a vrut să îi spună adevărul lui Kyle din clipa în care a aflat că eşti însărcinată.
Am oftat şi am asimilat tot ce mi-a spus tata. Şi la naiba, are dreptate! Abea am reuşit să îl opresc pe Matt acum cinci ani. Dar nu vreau să îi spun lui Kyle de copilul nostru. Nu încă! Nu vreau să se apropie de mine doar pentru Jace! Sau să îl facă pe Jace să mă urască pentru că i-am spus că tatăl lui a murit.