The other world [+18 yaoi, facut de manu si gabytsswh

[Nywa]

Disclamer:Nici unul dintre numele sau persoanele - in afara de cele ale mele - care vor aparea aici - referindu-ma la formatia CB si altele, al caror nume vor fi scrise - nu imi apartin si nu am nici o cunostinta mai multa, fata ce gasesc pe net.

Critica pentru tot si avertizarea +18 este pentru limbaj vulgar, scene violente si hard hentai


Eu scriu din punctul de vedere a lui Anki si gabytsswh a lui Strify. Have fun.

Capitolul 1

- Melane vede ceva? Il intreb pe Nari, care statea turceste, langa mine pe un ponton, dintr-un port din New York.
- Momentan nimic, imi raspunse el, iar eu mi-am atintit ochii de un caprui-ciocolati, usor alungiti spre oceanul scaldat in lumina luni.
Vantul care venea, imi ciufulea parul saten-inchis, scurt, ametindu-ma cu mirosul sau de alge si peste proaspat.
- Vine, aud glasul elfului, ridicandu-se in picioare si se uita cu ochii sai migdalati, alungiti, ca ai mei, in apa.
Din apa isi facu prima data aparitia o claie de par blond-nisipiu, apoi si capul. Ochii ei caprui-noroiosi, straluceau in intuneric, asemenea pisicilor. Cand se ridica, am putut sa ii vad si sutienul din solzi de un albastru-violaceu, iesiti direct din piele. Intinse mainile cu o mica membrana intre degete, iar eu m-am aplecat, prizind-o de maini si am tras-o fara nici o greutate afara din apa, parca ar fi avut un kilogram si nu sasezeci si cinci, cum are in realitate. Am pus-o pe ponton, iar elful ii puse un medalion din scoici la gat. Sirena fusese invaluita deodata de o lumina albastra si coada ii disparul, aparand in loc doua picioare frumoase. Acum era imbracata intr-o rochita de vara, de aceeasi culoare ca si solzi ei. O ajutam sa se ridice si pornim spre camionul, pe care scria "Meyer's instalation". Deschid in spate si intram in el, apoi inchid trapa.
Acolo ne astepta domnul Meyer, un om destul de invarsta, care era seful, nu chiar seful, era un fel de tata pentru mine, Nari si Melane. Cand il vazu, elful isi trecu rapid mana prin parul saten, descoperindu-si urechile usor tuguiate. Barbatul ne zambi amuzat, apoi ne facu semn sa se asezam, in timp ce camionul se misca.
- Deci, ce ati aflat? Intreba el, pe un ton parintesc si usor curios, privindu-ne cu ochii albastri, dupa ochelari.
- Am vorbit cu angajati si le-am cercetat mintile. Toti stiau aceeasi poveste. Colegul lor a fost rapit de o ceata densa si l-au cautat si cu un scafandru, dar a disparut si acesta, spuse Nari, privind cerul pe geam afara, care incepea sa capete o culoare deschisa - cerul - semn ca se lumina de ziua.
- Am mirosit pontonul de unde a disparut si am dat de urme de miros slab de sange si peste. Cred ca a fost devorat de un rechin, iar apa si aerul de la suprafata imi confirma acest lucru, dar poate gresesc, fiindca nasul meu nu e chiar atat de dezvoltat ca al Melanei, cand vine vorba de apa, spun, dandu-mi ochii usor peste cap, cand aceasta chicoti usor.
- Melane? O intreba Alexander, calm si ea se potoli imediat.
- Am cercetat fundul oceanului si Anki are dreptate. Un rechin la atacat pe muncitor si pe scafandru. Am gasit tubul de oxiden si hainele barbatului, la fel si buletinul. Trebuie sa ii anuntam familia, spuse aceasta, iar Alexander aproba din cap.
Deodata se lumina la fata si scoase din buzunar o hartie scrisa si niste bani, apoi mi le dadu mine. Citesc pe hartie si oftez resemnat. Trebuia sa ii cumpar vreo cinci somoni, doua kilograme de fructe de mare si hrana pentru pisici. Ma ridic in picioare si ma duc in fata, coborand in strada, cand soferul oprise, camionul la un stop. Imi spune, ca vine sa ma ia la ora unu fix dupa-masa din fata hotelului "Paramount". Instramb din nas, dar dau din cap. Nu prea ma incanta ideea sa il astept pe sofer, in fata unui hotel de fite, din inima New York-ului, dar trebuia sa inghit.
Oftez si privesc lista de cumparaturi. Deci trebuia sa merg in piata de langa port, unde sa pot cumpara mancarea pentru ametita aia de blondina. Bag hartia in buzunarul de la spate, al blugilor negri, largi si cu o multime de buzunare si lanturi. Imi aranjez geaca din piele neagra si pornesc pe jos pana la piata. Lumea s-a schimbat mult in opt mii de ani. Imi aminteam chiar si acum, cand am ajuns pentru prima data in America, a fost o data cu Columb, apoi am ramas aici. Am fost capturat si intemnitat subpamant, pana cand domnul Meyer m-a salvat. Avea douazeci de ani, cand m-a salvat, apoi a urmat Melane si ultimul a fost Nari. Ma intelegeam bine cu amandoi, erau ca niste frati pentru mine, dar cate o data vroiam sa fiu singur, asemenea celor care sunt izgoniti din haita. Poate ca am stat singur opt mileni si asa voi ramane pentru eternitate, fiindca Melane va trai cu o suta de ani mai mult decat domnul Meyer, dar va muri si ea, iar Nari... el imbatraneste incet, dar imbatraneste si in plus poate fi ucis, daca ii se trage un glont in cap, pe cand eu nu.
Mirosul de peste imi inunda narile, de ma facu sa instramb usor din nas, din cauza mirosului puternic, fiindca aveam un miros foarte fin. Incep sa ma uit pe la somoni, alegand cel mai proaspat si iau sase somoni, apoi doua kilograme de fructe de mare proaspete. Trebuia sa fie proaspete, ca astfel Melane ma facea sa miros ca un caine ud si uram chestia asta sau ma spala cu peste. Ihi! Ce scarbos. M-am dreptat agale spre un magazin de animale, pentru a cumpara mancare pisicii lui Nari, apoi spre hotel.
Cat timp asteptam autobuzul meu personal, m-am uitat la terasa hotelului si vad un blond cum se uita la mine curios din cauza ca, caini ma ocoleau, scheunand speriati, din cauza mirosului de lup, imperceptibil pentru nasul uman, care il emana corpul meu. Acesta se ridica de la masa si se indrepta spre mine, iar eu m-am incruntat, facand un pas inapoi. In fata mea opreste camionul, ma urc in el si soferul porni spre casa domnului Meyer, care era si agentie secreta, ce avea de toate. Cine era totusi blondul ala, ce a vrut sa vina la mine?...


Nari Dextra
Anki Ryoushy
Melane Artica
Alexander Meyer

[Beatrix LaVey]

Ne bucuram ca va place >:d< Sirena si elful sunt in echipa cu Anki :)
Deci... Nextul :)
Lecturare placuta:*



Capitolul 2


Deja nu ma mai simteam in largul meu. Viata imi fusese data in totalitate peste cap in urma unui accident de masina.
Ma plimbam pe o strada pustie, in miez de noapte, in momentul in care am vazut o tanara fata cu parul lung, imbracata intr-o rochita alba, precum o camasa de noapte. Parul lung si negru ii atarna pe fata si pe umeri. Mergea agale pe straduta intunecoasa, uda din cauza ploii .
Aveam viteza mare, iar din fata venea o masina. Nu aveam timp sa franez, asa ca am incercat sa evit, am claxonat nebuneste, insa in a cel moment am intrat direct in tanara fata, ea sarind pe parbrizul meu. I-am vazut chipul in acel moment : era plina de sange, iar ochii, ochii ei erau negrii, demonici. M-a privit fix, apoi nu am mai stiu absolut nimic de mine, totul cufundandu-se in intunecime.
M-am trezit probabil la spital. Erau lumini puternice deasupra mea si imi simteam capul greu. Am deschis lenes ochii si am vazut-o pe fata din noaptea accidentului. S-a apropiat agale de mine si s-a aplecat spre urechea mea.
I-am simtit respiratia rece si fiori pe sira spinarii, apoi am inchis ochii, probabil adormind.
Am tresarit apoi, deschizandu-mi ochii. Eram in vana plina cu apa fierbinte si priveam tavanul. Am simtit aceeasi respiratie rece pe gatul meu, dupa care m-au cuprins fiori. Mi-am lasat capul pe spate si am privit-o in ochi pe fata aplecata deasupra mea.
Eram de mult convins ca ea nu mai e printre cei vii. Plus de asta ma obisnuisem, nu imi voia raul, trecusera doi ani de la accident. Mi se intampla in noptile cu luna plina sa simt cum cineva se urca in pat, in spatele meu, si o mana rece ma cuprinde in brate, apoi din nou acea respiratie rece pe umerii mei.
Nimic mai mult. Aflasem intre timp ca, in urma cu doi ani, o anume Kayako fusese ucisa acolo, si de atunci, in fiecare noapte cu luna plina aparea pe drum. Dar de ce se oprise la mine ?!
Intr-o noapte i-am soptit numele, iar la doua minute a aparut, mangaindu-mi parul. Am zambit. Deci ea era chiar acea Kayako. Incepusem sa ma obisnuiesc cu prezenta ei si cu soaptele care in ultimul timp devenisera din ce in ce mai dese.
M-am ridicat mai apoi din vana, luandu-mi pe mine un capot pufos. In momentul acela nu stiu cum am facut, insa am trantit telefonul pe jos. Dupa ce m-am sters putin, am inceput sa il caut, pipaind intre perete si cada. Am atins ceva si am tras afara, insa nu era ceva la care sa am astept : alaturi de telefonul meu scosesem… un deget. Un deget uman putrezit. Probabil statea acolo de ceva timp.
L-am luat in hartie igienica si i l-am dus receptionierului dupa ce m-am imbracat, iar acesta imi spuse ca il va suna pe sef. Mi-am dat ochii peste cap si am iesit pe terasa, sa imi iau micul dejun.
La picioarele mele a aparut un pichinez scheunand si s-a facut ghem acolo. Am zambit, aplecandu-ma in jos si dandu-i micului o bucatica din mancarea mea, dar cand m-am ridicat am auzit soapte in capul meu si m-au cuprins fiorii. Mereu se intampla asa cand aparea Kayako. Ma obisnuisem si stiam ca asta e semnul ca ceea ce se intampla era de domeniul supranaturalului.
In momentul in care mi-am intors capul intr-o parte am vazut un tanar nipon simpatic, asteptand in fata hotelului. Mi-am fixat ochii-mi verzi ca smaraldele in ochii sai, zambind.
‘’ Ce esti tu ? ‘’ m-am intrebat in mintea mea adresandu-i un zambet bland, in ciuda faptului ca imi era teama. O groaza de caini si pisici il ocoleau speriati, scheunand din cand in cand.
Nu stiu de ce, insa, impins de un impuls de moment, m-am ridicat si m-am indreptat spre el, insa in acel moment aparu un camion ‘’ Meyer installation ‘’, iar tanarul se urca in el si disparu.
‘’ Ciudat … ‘’ imi spun in mintea mea si ma intorc la locul meu, inca privind la ceata de animale bezmetice care se intorceau care pe unde, neperturbati acum.
M-am intors, auzind un ‘’ hm-hm ‘’ in spatele meu, si l-am vazut pe directorulhotelului zambindu-mi.
- Am chemat pe cineva in legatura cu acea problema, imi spuse aseznadu-si mana pe umarul meu.
- Sper sa fie ineva care sa merite ! i-am spus, am zambit aproband din cap si m-am ridicat de la masa, urcand in camera mea.
Cateva minute mai tarziu intra o tanara fata satena spre blonda, cu ochii caprui si cu zmabetul pe buze.
- Buna, imi spuse intinzandu-mi mana. I-am luat-o atunci in mana mea, strangand-o bland. Sunt Melane ! mi se adresa.
- Strify, incantat ! i-am spus zambindu-i. Am sperat ca nu stie cine sunt, neavand chef de cine stie ce fana infocata de care sa nu mai scap, insa fata nu dadea semne ca ar fi auzit de mine, ceea ce ma incanta.
- Sa trecem la treaba ! Unde ai gasit … ? ma intreba zambind.
Am condus-o spre baie, aratandu-i locul un unde gasisem degetul putrezit. I-am dat si degetul invelit in hartie si il lua studiind atenta. Si-a scos atunci telefonul din buzunar si forma un numar, apoi il duse la ureche.
- Acum avem nevoie de un nas foarte fin, spuse gandindu-ma automat la un ciobanesc german.
Am auzit aceleasi soapte in cap, dupa care a aparut Kayako in spatele ei si se apropie agale, ca de fiecare data. Fata nu dadea semne ca ar vedea fantoma, asa ca i-am zambit lui Kayako. Desi nu ma asteptam, aceasta imi intoarse zambetul si disparu.
Dupa cincisprezece minute de interogatoriu din partea tinerei aparu baiatul pe care il vazusem in acea dimineata, ocolit de animale.
- Unde e degetul ? intreba acesta si Melane i-l intinse.
Spre surprinderea mea, tipul duce degetul la nas, il miroase si intra in baie, trantind usa dupa el.

‘’ Ciudat … ‘’

Strify - http://i790.photobucket.com/albums/yy186...1293102843

Sper ca va place :* Asteptam parerile si criticile voastre >:D<
Sarbatori fericite! :X >:D< :*

[Nywa]

Multumim pentru comenturi si iata nextul cadou de Revelion. La multi ani!

Capitolul 3

- "Avem nevoie de un copoi", spun eu pe un ton pitigaiat, maimutarindu-ma, cand am iesit din lift.
Nu puteam sa am o dimineata normala, fara sa fiu intrerupt de la micul dejun de catre Melane sau Nari. Jur, ca astia doi imi sunt datori cu opt kilograme de carne cruda si doi litri de sange. Ma deschei la geaca neagra din piele, fiindca am venit cu motorul si imi dau jos ochelari cu lentile de oglinda de pe ochi, pe care ii bag in interiorul geci. Bat o data la usa si apoi intru in apartament. Din start ma pufti in nas un aer cetos si greu, semn ca este o fantoma pe aici. Aici aveau nevoie de soricel - Nari - si nu de mine. O privesc pe blonda si vad langa ea, era Strify de la Cinema Bizarre. Ma prefac ca nu il cunosc si o intreb pe sirena de deget.
Aceasta imi dadu un deget putrezit, facandu-ma sa instramb din nas. Il miros, apoi miros in jurul meu. Se parea ca putoarea cea mare se simteam din baie. Bau-bau, e timpul sa vad ce mai ascunde hotelul acesta. Intru in baie, trantesc usa dupa mine si ma duc la vana. De langa ea se simtea cel mai rau putoarea.
Apuc marginea cazii, o saltez usor in sus si apoi o trag intr-o parte. Cand ma apropii de peretele de gresie, simt cum mi se intoarce stomacul pe dos, de la o putoare de nedescris.
- Draci vostri de lenesi imputiti, cand ati dezinfectat ultima oara! Strig, cu amblele maini peste nas si gura.
- Anki esti bine? O aud pe Melane, cum striga usor ingrijorata, de pe partea cealalta a usii.
- Pute! Strig la ea, ducandu-ma langa usa. Zidul pute!
O aud cum mormaie si intra in baie, uitandu-se cu ochii cat farfuriile la vana care trona in mijlocul incaperii. O intreb, daca petele negre dintre faiante, este umeziala sau altceva. Cand a fost langa zid, se intoarse repede si vomita in vana, tot ce a mancat de dimineata. Frate! Ce slaba de stomac este! Imi dau ochii peste cap si ma indrept spre faianta. Pun o palma pe perete si apoi cu cealalta bat usor, pentru a gasi perne de aer. Se parea ca tot peretele era gol.
- Orice ai face, nu..., numai apuca sa spuna, ca am dat cativa pumni de am demolat o parte din zid. Sparge zidul... De ce ai facut asta? Ma intreba iritata.
- Eu am nevoie de aer proaspat si la fel si el sau ea, spun, dandu-ma la o parte si dezvaluind un cadavru pe jumate in putrefactie, cu noua degete la maini, semn ca solistul l-a gasit pe cel al zecelea.
Am iesit din baie si in camera blondul ma lua direct la intrebari, vrand sa stie ce dracu a fost cu zgomotele alea. Il felicit pentru cadavrul din perete. Cand auzi de un cadavru, Strify isi dadu ochii peste cap si lesina. Il prind rapid si il iau in brate, punandu-l pe pat. "Stiu ca imi auzi gandurile. Stiu ca sti ce sunt cu adevarat, ce e Melane cu adevarat, dar vreau sa stiu ce s-a intamplat acolo", spun in gand, care se facu auzit peste tot in jurul meu. Nu se auzi nimic, dar apoi am simtit cum cineva imi atinge delicat mintea. Era o fantoma, era fantoma care am simtit-o mai devreme. "I-al de aici. Tot locul e bantuit de spirite violente, iar directorul hotelului are de gand sa il sacrifice. Salveaza-l te rog", imi spuse glasul fantomei, apoi disparu. O strig pe tanara si ii spun ce am aflat. Cand auzi, imi spuse sa il iau in brate si sa il duc repede la sediu, fiindca tata vrea sa ii spuna ceva. Aprob din cap si il iau pe baiat in brate, fara nici o dificultate si ies cu el pe coridor, indreptandu-ma spre geamul de la capatul holului.
Il aud cum suspina usor, apoi tacu. Deschid geamul cu piciorul, adica, i-am dat un picior de am distrus si zidul. Ma duc la margine si apoi pasesc in gol, tinandu-l bine pe tanar, nevrand sa il fac clatita, mai ales ca am sarit de la etajul sapte, al hotelului de optsprezece etaje. Am aterizat cu o bufnitura puternica, intr-un gang. de am facut un crater de douazeci si cinci de centimetri in asfalt. Mare paguba, ce sa spun, ca si asa e cam plina de gropi strada. Vad la capatul gangului ma astepta Melane cu masina ei, un Ferrari negru, cu geamuri de oglinda. Il pun pe Strify pe bancheta din spate si apoi ma indrept agale spre parcarea din fata. Imi pun ochelari pe ochi, pornesc motorul, dupa ce m-am urcat pe el, il turez usor, apoi pornesc ca din pusca, ridicandu-ma pentru cateva clipe pe roata din spate, dar m-am redresat repede.
Mergeam alaturi de fata, fiindca iubitelul, domnul soricel de poiezie, m-a amenintat ca ma lasa fara dinti in gura, daca pestele lui, pateste ceva. Peste douazeci de minute, de condus in traficul infernal din New York, am ajuns la o casa, ce semana ca un fel de muzeu. Intram in curte si imi parchez motorul. Melane parca masina si apoi se dadu jos repede din ea ducandu-se inauntru, dar nu inainte de a-mi spune sa il duc pe Strify in camera mea, ca si asa eu dorm pe blana de urs, din fata semineului cu foc. Aprob din cap si il iau din nou pe baiat in brate, incrutandu-ma usor. Cate kilograme mai avea si asta? Cinci? Zece? Ca era usor ca o pana.
- Nu toti cantaresc ca tine trei sute de kile, cand ai doi metri si cincisprezece si poti sa rupi orice in cale, mormai, ajugand la holul principal.
Ma duc in fata unei biblioteci, ce se dadu automat la o parte. Intru in lift si ii spun sa ma duca la nivelul trei, fiindca casa avea mai multe nivele, iar al meu era " Nivelul de cercetare, gasire si anihilare a creaturilor intunecate". Intr-un cuvant, mai intai dezmembreaza, bate, distruge si apoi pune intrebari.
- Buna Anki, ma saluta un agent, ce lucra aici.
- Buna Steve. Te mai rade in cap fiicata, cand dormi? Il intreb amuzat, in timp ce ma indreptam pe un coridor de metal pre camera centrala.
Intru intr-o sufragerie gigantica, cu o multime de carti si un acvariu, unde se scalda in voie Melane. Imi facu cu mana, apoi isi relua activitatea de facut goblenuri, din mii si mii de margele colorate.
Intru cu Strify intr-o camera cam mica, cu un lup alb, ce dormea linistit pe canapeaua din catifea, dintr-o parte a focului. Cand am intrat in camera, Cerberus, se trezi, privindu-ma atent cu il asez pe blond in pat.
- El nu este mancare ta, amice, ci oaspetele nostru sau ceva de genu, mai spun, apoi ies din camera, pentru ai aduce si bagajele, urmat de lup.

[Beatrix LaVey]

Am venit cu nextul! :x Lecturare placuta!



Capitolul 4


S-au auzit cateva zgomote puternice, facandu-ma sa tresar. Tipul care intrase era oarecum ciudat, straniu. A mirosit un degert putred cu atata nonsalanta incat mi-a dat impresia ca asta facea el mereu.
Dupa cateva minute se intoarse cu o fata scarbita si ma felicita pentru cadavrul din baie.
‘’ Cadavru in baie ?! ‘’ m-am intrebat pe mine insumi, apoi totul s-a intunecat in jurul meu si am simtit cum trupul imi cade …

Cand m-am trezit eram buimac, ametit. Nu cunosteam nimic in jurul meu, ceea ce ma inspaimanta. Ma aflam pe un pat mare, singur in camera. M-am ridicat si m-am indreptat spre usa, deschizand-o si trecand mai apoi in urmatoatea incapere.
M-am linistit oarecum vazand-o pe Melane privindu-ma cu zambetul pe buze. I-am intors zambetul si m-am dat in spate, insa m-am lovit de cineva si m-am intors repede. In fata mea statea un tanar putin mai scund decat mine, cu ochii migdalati si urechile tuguiate. Am scos in tipat si am dat sa plec, speriat, aprope ingrozit, insa in fata mea aparu un om in varsta, inalt, cu parul saten si albit pe alocuri, cu o figura placuta, insa imbatranita de trecerea timpului si brazdata de riduri si cu ochelari.
- Esti in regula, tinere ! imi spuse acesta prinzanu-ma de umeri.
- Ci.. cine suneti… ? Cine sunteti dumneavoastra ? intreb balbaindu-ma.
- Eu sunt domnul Meyer, imi spuse bland, vocea sa calmandu-ma.
- Ce se intampla aici ? intreb nestiutor. Cine sunt ei … Si ce e cu ei ? intreb referindu-ma in special la cel cu urechi tuguiate precum elfii in povestile mamei.
- Nu te teme, aici nimeni nu iti face rau si fiecare dintre cei trei e unic in felul lui !
Batranul vorbea cu subinteles, iar eu nu pricepeam mesajul care vrea sa mi-l transmita.
- Patru, Domnule, l-ati uitat pe Cerberus, favoritul lui Anki !
- Domnule Meyer, ce vreti sa spuneti prin unic ? intreb curios fixandu-l cu privirea pe batran.
- Vei afla singur, tinere, insa tine minte : nimic nu este ceea ce pare !
Am dat afirmativ din cap, insa nu intelesem ce voia sa spuna.
‘’ Ciudat… ‘’ imi spun in mintea mea, dupa care apare Anki in spatele meu si ii priveste atent pe ceilalti doi.
- Imi datorati opt kilograme de carne cruda si doi litrii de sange ! spuse exasperat. De trei ori m-ati ridicat de la masa !
L-am atintit cu privirea, dupa care m-am apropiat de elf incet. Acesta imi intinse mana si spuse :
- Eu sun Nari !
I-am zambit larg si am spus :
- Strify, incantat de cunostinta ! Hei, Nari, spun dupa un moment de tacere, cum de poate manca un lup alb atata carne ?
- Strif`, imi spuse elful punandu-si mana pe umarul meu si zambind larg, nu Cerberus mananca atata carne, ci stapanul sau !
Am facut in acel moment ochii cat cepele, mai bine zis cat farfuriile, profund confuz si buimac. Mi-am intredeschis buzele, pregatindu-ma sa vorbesc, insa Melane mi-o lua inainte :
- Hei, Strify, ti-am facut o bratara din bilute micute ! O pun intr-un compartiment special ! si aparu de partea cealalta a sticlei.
Nari o lua si mi-o intinse, dupa care ma saluta si disparu sa ii dea carnea lui Anki, injurandu-l de toata familia.
Am ras usor, dupa care m-au trecut fiori si am auzit acele soapte. A aparut Kayako in spatele domnului Meyer si mi-a zambit, apoi a disparut.
- Cine e ? ma intreba batranul fixandu-ma cu privirea. M-am facut in acel moment ca nu stiu despre ce vorbeste.
- Cine sa fie ?
- Acea prezenta pozitiva care apare din cand in cand. Ai tresarit, apoi am simtit-o pe ea.
- Si eu am simtit-o, spuse Melane zambind.
I-am privit uimit pe amandoi, dupa care m-am asezat pe un fotoliu si am spus :
- In urma cu doi ani am avut un accident de masina. O tanara fata mi-a iesit in cale si am intrat in ea, neputand-o opri. In momentul in care a sarit pe parbrizul masinii am vazut ca era plina de sange si ochii … Ei bine, ochii ei erau de un negru profund, de neinteles. Am inchis ochii, speriat, apoi totul s-a intunecat in jurul meu. Cand m-am terzit insa eram in spital. M-au trecut fiori si am auzit parca niste soapte in capul meu, dupa care am vazut-o pe ea, plimbandu-se agale prin fata mea. De atunci o vad mai mereu, in special in noptile cu luna plina, cand mi se intampla sa imi petrec noptile singur. Vine si se aseaza langa mine in pat. O data mi-a pus mana pe spate, ocrotitor, si a dormit cu mine. In ciuda faptului ca imi treceau fiori pe sira spinarii ma simteam protejat de ea. Spre dimineata, cand a plecat, m-am trezit invelit, desi in acea noapte nu ma invelisem. Locul de langa mine era cald.
Cei doi ma ascultara cu mult interes.
- Pare-mi-se, incepu domnul Meyer, ca aceasta fantoma iti vrea binele.
In acel moment aparu Anki, murdar pe buze de sange. Se aseza langa mine si spuse :
- Fata aia m-a pus sa te iau de acolo. M-a avertizat ca hotelul e bantuit de spirite violente si ca patronul avea de gand sa te sacrifice pentru linistea lor.
Am tresarit. Kayako ma protejase si de data asta.
‘’ Multumesc … ‘’ i-am spus in mintea mea, sperand ca ma va auzi.
- Asta explica zgomotele caudate care le-am auzit noapte de noapte cand am fost la hotel, si umbrele ce treceau pe holuri, apoi prezentele negative care ma faceau sa ma simt rau. Mereu Kayako a stat cu mine cand s-a intamplat asta, am spus oftand.
- Hei, Strif`, nu fi trist, spuse Melane zambind. E bine ca o fantoma te ocroteste.
- Dar linistea ei ? intreb oftand iar.
- Nu iti face griji, spuse domnul Meyer, daca vrea sa plece va pleca atunci cand va stii ca esti bine. Strify, mai bine te-ai duce dincolo sa faci un dus revigorant, dupa care putem discuta despre ce vrei tu.
Am incuviintat din cap si am trecut in camera urmatoare. Anki ma urma si spuse :
- Haide, trebuie sa mai cunosti pe cineva !
Am aprobat si mi-a prezentat o frumusete de lup alb si jucaus care ma linse bland pe mana cand ma cunoscu. L-am mangaiat usor, dupa care mi-am scos din bagaj cateva schimburi si am intrat in dus.

[Nywa]

Capitolul 5

- Cerberus il place pe taticu, spun eu pe un ton de copil mic, mangaiandu-l pe lup, iar acesta urla usor, in semn de aprobare.
Deodata se auzi alarma cum suna. Super. O sa fac indigestie curata, daca ma pune sa ma transform in varcolac acum. Ma duc in biblioteca, unde era deja pregatit Nari si Melane - om - si mai aparu si Strify, cu un halat de baie alb, pe el si prosop in cap, semn ca tocmai iesise de la dus.
- Rechinu ne face iar probleme, dar daca am dreptate, ala e de fapt un demon al oceanelor - mi-am mijit ochii cand am auzit cuvantul demon - si trebuie ucis. Melane, tu cu Nari veniti cu mine, iar tu Anki, ramai aici cu Strify. In aceasta chestie nu este nevoie de tine, pentru a lua urme sau a captura prazi, imi spuse Alexander si apoi se intoarse si pleca.
Plecara si cei doi, iar eu am ramas cu blondul. Super. Il privesc o clipa pe Strify in ochi si ii spun, daca are nevoie de ceva, ma gaseste pe terenul de baschet, din spatele casei. Urc la suprafata si ma duc pe terenul de baschet, care il aveam vara si primavara afara, iar toamna si iarna sub pamant. Iau o minge si incep sa o bat in pamant, apoi o arunc la cos, nimerind din prima. As putea sa ma fac jucator de baschet de profesie, dar eram prea scund de inaltime, un metru saptezeci si cinci, dar puteam sa sar fara avant pana la cinci metri inaltime si trei in lungime, iar cu avant opt in inaltime si zece in lungime.
- Joci de multi timp baschet? Il aud pe solist cum ma intreba, iar eu m-am intors spre el si am aruncat mingea la cos cu spatele.
- Dap, destul de mult, ii raspund, luand mingea. Tu joci? Il intreb, invartind mingea pe deget.
- Nu prea, dar ce spui de un joc unu-la-unu? Ma intreba, facandu-ma sa ranjesc.
Ii arunc mingea si imi dau jos bluza de trening, ramand intr-un maiou negru pe trup, cu un cap de varcolac pe piept desenat. Isi dadu si el jos geaca, care o aseza pe o bancuta. Se aseza in fata mea si incepu sa bata mingea si sa faca diferite smecheri cu ea. Bag mana rapid pe sub mainile lui, trec intr-o parte si sar, bagand mingea in cos, ma agat de el. Mi-am folosit mana ca un fel de pendula, ce ma arunca direct in spatele cosului. Stateam pe marginea panoului, intr-un echilibru precar, pup, cu coatele pe genunchi si privindu-l cu amuzament. Fata lui Strify facea in momentul de fata, cat o mie de cuvinte. Era mirat pana peste poate, cu gura de un cot si ochii cat tavile de pizza. Chicotesc amuzat de reactia sa.
- Asta nu e nimica pe langa ce pot sa fac cu adevarat, spun, facandu-i cu ochiul apoi sar, de pe panou, aterizand pup in fata sa si ridicandu-ma in picioare.
Constat cu uimire, ca eram de aceeasi inaltime, dar mi-am ascuns repede aceasta uimire. Incepem sa ne jucam baschet, dar eu numai m-am folosit de puterile mele de varcolac. Pe margine erau agenti si oameni ce lucrau la agentie, facandu-ne galerie, impreuna cu Cerberus. Acum era mingea la mine, dar mi-a fost luata de blond, ca mi-a piuit comunicatorul de la curelusa de la gat. Scot din spatele blugilor o casca si mi-o pun in ureche, raspuzand la apel.
- Pregateste bazinul medical din cabinet si apoi laboratorul cinci. Avem doi raniti cu noi, imi spuse Nari.
- S-a facut, spun si apoi pornesc in fuga spre intrarea principala.
Cobor inapoi si ma avand pe coridoarele cam pustii de la subsol si aproape am scos usa din tatani, de la infirmerie. Am pregatit bazinul cu apa si restul pentru raniti, fiindca stiam ca unul dintre ei e Melane. Cand am iesit din infirmerie, grabindu-ma spre laboratorul cinci, l-am vazut pe elf, cum tracea in fuga pe langa mine, avand-o in brate pe sirena, care era destul de ranita, pe fata, pe trup si la coada, de colti de rechin si gheare de pisica. Dupa ce am pregatit masa de disectie din laborator, aparura si cu demonul-rechin. Nu semana defel cu ce am citit, ci seamana mai degrama o combinatie intre rechin si un crocodil, cu solti de un verde-bolnav, de imi amintea de voma. Avea un miros ciudat. Nu mirosea a naroi sau a sange sau a alge, ci mirosea a sulf si oua clocite. Iau pe mine un halat alb, care ii indoi manicile si il leg in partea de jos, facandu-l ca o camasa. Imi pun casca la ureche, fiindca pandantivul in forma de colt, imi piui usor.
- Da? Spun eu, lunandu-mi pe maini manusi din plastic, pentru a nu ma murdari
- Vreau sa afli despre el, tot ce se poate. De la compozitia A.D.N.-ului, pana la hrana si respiratie. Defapt sti si singur. Vreau sa imi inregistrezi audio tot ce faci, imi spuse in casca, vocea lui Alexander.
Aprob din cap si apoi pornesc un laptop, prin care puteam inregistra audio tot si fixez deasupra masei de operatie, patru camere minuscule si una deasupra microscopului electronic. Iau un bisturiu si incep sa vorbesc, in timp ce faceam incizia monstrului, taiandu-l pe mijloc. Din greseala i-am retezat o vena subpresiune si ma stropi pe piept cu sange negricios, vascos si lipicios.
- Se putea sa nu ma murdaresc, mormai infundat, luand sange de pe mine cu un pipeta si punandu-o pe o lamela, pentru a fi mai tarziu examinata...

Stateam cu Nari langa bazinul Melanei, care acum dormea, in timp ce purta niste pansamente special creeate pentru ea. Elful citea o carte in greaca veche, in timp ce eu citeam raportul medical, al unui agent, care s-a oferit sa o insoteasca pe fata in adancuri. Se parea ca a ramas fara doua degete si are un picior in ghips, dar ma ingrijora ranile sale de pe piept. Pun la loc raportul si ii spun satenului, ca eu ma duc sa vad ce face tata si blondul.
- Sti ca tu nu trebuie sa pleci din infirmerie! Striga in urma mea, iar eu i-am aratat semnul paci, degetul mijlociu, mana dreapta.
Chiar daca eram medicul locului si totodata "Vanatoarea mortii", nu insemna ca nu pot sa parasesc infirmeria daca e un om bolnav acolo sau sa fac altceva, in afara sa vanez. Il gasesc pe Strify, cum juca sah cu Alexander, iar lupul statea langa focul din camin si dormea linistit. Ma duc in spatele blondului si imi pun mainile pe spatarul scaunului sau. Se parea ca tanarul era un incepator, fiindca cam trei-sfert din piese erau mancate de Alexander, dar batranul avea rabdarea si nervi de otel. Mut regina alba a baiatului si spun sah-mat, iar barbatul impinse cu un deget regele, declarandu-se invins.
- Ce fac ceilalti? Ma intreba Strify, intorcandu-si capul spre mine.
- Sunt cu toti bine. A fost bun raportul? Il intreb pe tata.
Acesta aproba din cap, apoi ne spuse, ca ne da voie sa mergem in oras si sa vedem un film la cinema, dar cu conditia sa nu il iau si pe Cerberus cu mine. Oftez bosumflat si ii spun ca in zece minute sunt gata.

[MiraA]

Am reusit sa ajung si la ficul asta (in sfarsit).Am citit toate nexturile exact in seara in care le-ai pus,dar era tarziu si mie imi picau ochii in gura si dupa aceea nu am mai avut timp sa scriu.
Imi pare rau ca Melana e ranita :(.Sper sa se faca bine in curand...
Cat despre Anki..pur si simplu il ador:X.Si eu ma intreb cum se va infiripa relatia dintre cei doi si pana la urma ce se va intampla...Anki e nemuritor,iar Strfy e Strify :X
Abia astpet o scena mai hot :perv:
In orice caz imi plac toate ficurile voastre si promit ca o sa ajung si cu commurile la zi :))
V-am pupat:*:*

[n{iK}a aMmA]

Wau... inca un fic super... :love:
Cum am mai spus, nu sunt fana CB dar daca mai citesc mult ce scrieti voi, mai mult ca sigur voi ajunge sa fiu.
Imi place idea... elfi, sirene, fantome, varcolaci, mai lipseste vampirul dar merge si fara el.
Dialogul nici prea mult, nici prea putin.
Descriere mai se poate baga pe'ici si'colo.
Naratiunea e bune.
Daca nu esti foarte atent la expresii, nici nu-ti dai seama ca sunt doi autori... dar una mai are cateva greseli la exprimare... nimic ce nu se poare remedia...
Mai pe scurt: Imi place si astept continuarea.
:bye: :bye: si spor la scris.

[Beatrix LaVey]

Multumim pentru comuri >:D<

Capitolul 6


Incepeam sa ma imprietenesc cu Anki. Era chiar de treaba, chiar imi aprea rau ca imi paruse arogant la un moment dat. Ceilalti plecara, instiintandu-ma ca raman doar cu niponul acasa. Foarte bine, mi-am spus mintea mea, nu conta.
Am mers sa ma imbrac, dupa care am iesit pe terenul de baschet incepand sa ne jucam. Imi placea, era chiar de treaba cand voia. Plus de asta ma uimea cum juca. Nu era om, de asta eram sigur, insa nu stiam ce specie e. Nu ca ar fi contat asta, insa voiam doar sa imi satisfac marea-mi curiozitate.
La un moment dat reusesc sa ma ii iau mingea, fiindca l-am vazut atent in alta parte. Vorbea la telefon. Am asteptat sa poata juca din nou, insa a inceput sa alerge in viteza spre intrare,trecand prin usa si daramand-o aproape. Am continuat sa ma joc cam o jumatate de ora dupa aceasta intamplare, pana cand am urcat inapoi in camera, facand din nou dus fiindca transpirasem in urma efortului.
Dupa ce am iesit si m-am uscat, mi-am luat o pereche de blugi stramti pe mine si negrii si un maieu albastru, mulat, dupa care am iesit din camera, hotarat sa inspectez casa in care stateam acum.
M-am intalnit pe drum cu domnul Meyer, care mi se adresa binevoitor :
- Dragul meu Strify, imi permiti sa te invit la un joc de sah ?
Ii zambesc batranului, dupa care spun :
- Cu mare placere, insa sunt incepator !
- Vei invata ! imi spuse zambind dupa care ma lua de brat si ne indreptaram amandoi spre camera sa.
Dupa cam 45 de minute de joc, trei sferturi din piese imi sunt luate de batranul ce se uita concentrate pe tabla de joc cand apare Anki si se propteste in spatele meu, cu mainile pe spatarul scaunului si aplecandu-se cu barbia pe capul meu. Se uita atent, apoi imi muta regina zambind. Batranul se declara invins si Anki zambi victorios. Imi dau capul pe spate, privindu-l fix in ochii si spun :
- Ce fac ceilalti ? intreb curios.
- Sunt bine, imi spuse zambind, dupa care domnul Meyer ne indemna sa iesim in oras, dar fara Cerberus din pacate. Intr-un sfarsit Anki accepta si iesiram am mers sa imi iau o geaca pe deasupra, dupa care am plecat la drum.
Ne-am oprit in fata cinematografului, cumparand doua bilete la filmul Underworld. Am intrat in sala ocupandu-ne locurile corespunzatoare si am inceput sa urmarim curiosi actiunea, insa pe la jumatatea filmului Anki adoarme si cade cu capul pe umarul meu, lovindu-ma destul de tare.
- Ma doare ! am mormait eu, insa tanarul scoase un geamat lung, semn ca doarme. L-am lasat in pace pana la sfarsitul filmului, iar dupa aceea l-am miscat usor, trezindu-l.
Am iesit pe strada, incepand sa ne plimbam, eu putin prost dispus si frecandu-mi umarul care incepuse sa ma doara din cauza teastei sale cam tari. La un moment dat, Anki spuse :
- Strif`, grabeste pasul ! Suntem urmariti !
Am dat sa fug, insa tanarul ma apuca de umar si sopti cu voce calma :
- Comporta-te normal !
Am aprobat din cap si am continuat sa merg pe langa Anki, insa tipii se impartira in doua grupe, inconjurandu-ne. Tanarul se supara atunci si ii lua la bataie, uitand parca de faptul ca e depasit numerit. Dadea in stanga si in dreapta, uitandu-se din cand in cand sa vada daca sunt bine.
Intr-un moment de neatentie, unul din baietii din gasca il prinse de gat pe nipon cu un lantisor de argint, acesta incepand sa se zvarcoleasca nebuneste si metalul pretios incepu sa ii arda pielea, creand santuri rosiatice pe gatul sau.
Am privit atent, tremurand din cap pana in picioare, insa in acel moment am pus mana pe o teava de metal si am dat cat am putut de tare in idiotul ala. Anki imi sopti incet :
- Scoate lantul !
M-am aplecat ascultator peste el si am tras cu grija metalul pretios din gatul sau si am observant arsurile adanci.
‘’ Straniu ‘’ imi spun in mintea mea, incepand sa ma gandesc la ceea ce ar putea fi tanarul cu adevarat. Il apuc de mana si il trag in sus, ajutandu-l sa se ridice.
- Stiu ce esti ! exclam entuziasmat uitandu-ma la rana de la gatul sau. Dar credeam ca agilitatea e puterea ta…
- Ce sunt ? ma intreba zambind Anki.
Mi-am pus mana la baza gatului sau, tragandu-l spre mine, si i-am soptit usor la ureche :
- Varcolac.
Tanarul incepu sa rada zgomotos, apoi rasul i se schimba intr-un latrat aproape demonic.
- Ai ghicit ! spuse facandu-mi cu ochiul.
Am zambit triumfator, dupa care am inceput sa ma indepartez. I-am simtit privirea atintita asupra mea si m-am intors cu fata la el, zambindu-i bland.
-An…ki… am soptit usor, insa in acel moment capul mi s-a umplut de soapte violente si fiori care imi faceau trupul sa tremure. M-am lasat incet in jos, in genunchi, fiind foarte dureros.
Varcolacul se apropie de mine si ma ridica in sus, sprijinindu-ma de trupul sau.
- Hei,Strif`, e totul in regula ? ma intreba dandu-mi parul ce imi cazuse in ochi.
Nu i-am putut raspunde. Nici macar nu ma puteam misca in voie.
Undeva, acolo, se intampla ceva rau, ceva neinchipuit de rau. In sinea mea stiam ca ne va afecta si pe noi, insa nu puteam spune nimic. In continuare nu puteam reactiona, trupul parca fiindu-mi o stana de piatra. Lacrimile incepura sa imi curga siroaie pe fata, iar Anki ma privy curios.
A facut in acel moment ceva ce nu ma asteptam sa faca : m-a cuprins in brate, spunandu-mi la ureche cateva cuvinte linistitoare. Ii simteam respiratia calda la urechea mea, mangaindu-ma. In sfarsit m-am putut misca, unicul lucru pe care l-am facut a fost sa imi pun mana in jurul gatului sau, plangand in continuare.
-Strif`, spuse bland, te rog, zi-mi ce nu e bine !
Ma mangaia pe spate usor pentru a ma linisti. Am simtit din nou un vuiet si aceiasi fiori, dupa care aparu Kayako in spatele lui, zambind trist.
- Anki …
- Stiu, zise mangaindu-ma, fantoma e aici.
- Se va intampla ceva rau, am spus dezorientat. Ceva foarte, foarte rau …

[MiraA]

Am ajuns si la ficul asta :X (in sfarsit)
Il ador pe Anki(nu stiu a cata oara spun asta,dar voi continua sa o spun dupa fiecare capitol pe care il postezi)si Strify e atat de dulce.Mi se pare normal ca a adormit la film...pana la urma cred ca a fost cam plictisitor pentru el,la cate a trait si a vazut in toata viata sa.
Ma intreb ce se intampla de a aparut fantoma.Are dreptate Strify?ceva foarte rau?
Nu vreau!!!vreau sa fie bine,si frumosi si fericiti si...a...multe scene de yaoi si aaa alte scene de yaoi si stii si tu la ce ma refer :))
Deci astept cu nerabdare Next :*

[Nywa]

Capitolul 7


Pur si simplu nu stiam ce sa ii fac. Strify tremura mult prea violent. Cand vreau sa ii spun ceva, aud niste urlete de lupt, facandu-ma automat sa ma uit la luna. Dracii masi de treaba. Mereu cand era luna plina, pe mine ma inchideau intr-un seif sub pamant si aveau grija ca mirosul meu sa nu fie in jurul casei, fiindca atragea pe lupisori din oras.
- Nari. Localizezi apelul meu si iti misti curul ala fermecat aici. Ma doare in purici lui Cerberus, ca o lasi singura pe Melane, dar voi fi ocupat cu lupisori, mai spun si ii dau blondului casca si medalionul meu de la gat. Asculta-ma bine. Te duci langa perete, te faci ghem si orice s-ar intampla, nu te misti, spun eu, ducandu-l langa perete.
Imi dau jos geaca si o arunc peste el, acoperindu-i claia de par blond. Ma ridic in picioare si ma duc dupa un container. Ma dezbrac de haine, ramand gol-pusca si ma pun in patru labe. Ma concentrez, iar pupila imi invada tot ochiul, lasandu-ma orb pentru moment. Spinarea imi iesi in exterior, coastele si-au marit volumul. Gura mi se alungi, formand un bot, iar urechile umane devenira una cu crainul, iar altele imi iesisera sus pe cap, exact ca la lup. Picioarele imi devenisera mai mari si mai paroase, cu gheare puternice, ce s-au retras imediat in teaca. Mainile erau musculoase, cu unghii incovoiate usor la capete si degete puternice. Pe intregul trup, crescu blana, de un alb-cenusiu. Miros aerul si marai usor, dezvelindu-mi un sir de colti ascutiti ca niste pumnale, gata sa sfasie si sa rupa, chiar si oasele. Ma ridic in picioare, aratand ca un umanoid, dar mortal si foarte periculos. Aveam capul usor inainte, eram fara coada si mergeam cu genunchi usor flexati. Ochii mei puteau sa vada inima si vene de sange a solistului, cum statea ghemuit la perete si sa ii miroase frica in aer. Ma duc langa el si il ating usor pe umarul care ii pulsa de sange stricat, semn ca l-am lovit cu capul, cand am adormit la film, cu nasul meu ud, apoi fac ca un pui de caine, cand vrea afectiune sau il doare ceva. Il vad cum se misca putin, lipindu-se si mai mult de perete.
Aud niste maraituri, ce ma facu sa imi intorc capul spre zidul blocului de vis-a-vis de mine. Acolo erau cinci lupisori, cu blana neagra, de doar un metru nouazeci. Aveau boturi scurte, doar patru dinti facuti sa sfasie si nu tot corpul era protejat cat de cat de par, fiindca il aveau intre picioare, putin pe maini, pe burta si ca un fel de barba la gat si umeri si in cap, ca si par. Unul dintre ei adulmeca aerul din jurul nostru si apoi marai, de fapt grohai - nici chiar asa, dar nu departe - semn ca masa se afla in spatele meu. Fac doi pasi si se simti vibratile pasilor mei. Ma pun in patru labe si marai amenintator la ei, apoi fara veste ii atac, muscandu-l pe unul chiar de gat, sfasaindu-l. Cei patru ramasi au sarit repede pe mine, iar unul dintre ei, ma zgarie pe spate, facandu-ma sa ma intorc si sa ii bag prin el mana cu gheare. Au mai ramas trei. Primul ma ataca, dar m-am ferit, nimerit intr-un panou electric, prajindu-se singur. Carne de lupisor la gratar dimineata.
Au tabarat amandoi deodata, atacandu-ma. Pe unul dintre ei l-am prins de gat, in timp ce il tineam pe celalalt la pamant, cu un picior pe burta, ignorand cu greu, faptul ca isi baga ghearele in gamba, arand-o practic.
Deodata scot un urlet de durere, fiindca cel de la pamand ma musta de coapsa, dar pe interior, rupand o parte din muschi si carne. Imi bag cealalta mana prin gura celui care il tineam de gat, dupa ce ii tau drumul - corpul sau cazu inert la pamant ca un pietroi - il ucid si pe cealalt.
- Este aici! Aud vocea lui Nari, apoi m-am indreptat greoi spre container pentru a ma transforma inapoi, dar piciorul stang imi ceda.
Pic la pamant plin de rani, schelaind putin, cand am atins betonul rece si dur, apoi incep sa respir calm si usor, in timp ce am inchis ochii, simtind corpul cum incepe sa revina la forma sa umana. Auzeam voci pe fundal, dar nu puteam deschide ochii, fiindca eram foarte obosit si slabit din cauza ranilor. Prin vis, parca l-am auzit pe Strify cum ma striga pe nume si pe Alexander cum incerca sa il calmeze, apoi nimic...

- ... Cam jumate din muschi i-a fost smult din coapsa. Ce sa mai spun carne. Corpul sau era ca o rana vie, am auzit o voce melodioasa de baiat, cu accent antic.
- Si spuni ca singur s-a luptat cu cinci "lupisori" din aia de aproape doi metri? Am auzit o alta voce, de fata, cu tente de soprana.
Pauza... Am surzit eu sau ce? De ce numai vorbeste nimeni? Deschid cu greu pleoapele care pareau din plumb si apoi clipesc de cateva ori gales, pentru a-mi obisnui ochii cu lumina din camera. O vad pe Melane in acvariu, cum statea intinsa pe fund si se juca cu o papusa Barbie in forma de sirena. Imi rotesc privirea si mai dau de elf, ce statea langa mine, facand Sodoku. Ma ridic in fund, dar simt o durere surda la coapsa stanga. Ridic patura si vad un bandaj, patat cam trei-sfert cu sange. Vad ca mai aveam si pe piept bandaje si pe maini.
- Buna Anki, cum te simti? Ma intreba satenul dintr-o data, fara sa se uite la mine.
- In afara ca ma doare fiecare nerv din corp si sunt un adevarat curcuber pe fiecare centimetru de piele, ce sa mai spun de pulsatia din coapsa, ma simt extraordinar de bine, spun ironic, dandu-ma jos din par.
Imi desfac bandajele si ma uit la rani. Majoritatea s-au vindecat complet. Cea de pe spate, a mai ramas doar patru dungi rosi, iar cea de pe coapsa, avea crusta, semn ca in doua ore se va vindeca si ea. Ma imbrac in hainele cu care am fost in oras si ies din infirmerie, ca si cand am fost acolo doar in vizita.
- Anki! Aud un glas cunoscut si il vad pe Strify cum alearga spre mine si ma imbratisa strans.
- Stai linistit ca n-am murit, spun eu, batandu-l usor pe spate. Unde este tata? Il intreb pe blond.
Acesta imi spuse ca e in sufragerie. Aprob si ma duc la el. Cum era de asteptat, barbatul asculta muzica de opera si imi mangaia lupul dupa urechi, care dormea in fata focului.
- Vad ca te-ai refacut, imi spuse, zambind voitor, cand eu m-am pus langa el.
- Da, ii raspund, luand din mana sa, pandantivul-comunicator.
- Anki, cred ca tinta lupisorilor nu erai tu, ci Strify. Ar fi mai bine, daca el s-ar intoarce inapoi in tara...
- Il vor urmari. O data ce i-au prins mirosul il vor urmari chiar si la Polul Sud, chiar si in groapa Marianelor. Daca il trimiti inapoi in Germania, e ca si cand ai trimite un miel in cusca unui leu, il intrerup pe batran.
- Dar acest miel nu va fi singur. Va mai avea cu el doi miei, care nu sunt defapt miei, ci niste vanatori mai mortal, decat cei umani, spuse el si ochii ii sclipira de viclenie.
Ranjesc si ma ridic de pe fotoliu si parasesc camera, alaturi de Cerberus. Il vad pe Strify cum vorbea cu Steve, despre un meci de fotbal parca. Ii spun sa isi faca bagajele, ca mergem inapoi in Germania.
- Cum adica "mergerm" ? Ma intreba, uitandu-se intrebator la mine.
- Exact mergem in Germania. Tu, eu si Cerberus, ii spun zambind arogant si apoi plec de langa el, pentru a-mi face bagajele.

Anki ca varcolac
Un lupisor