[Terminat] More than brotherly love [yaoi]

[Sol]

awwww cat de trist... sincer mi-au dat lacrimile o.O"
So, eu vreau sa continui povestea. Imi place mult si cred ca merita un final fericit. Vreau sa fie impreuna Cred ca povestea avea nevoie de acest ultim capitol mai dramatic va face lucrurile muuult mai interesante in continuare Deabia astept sa pui urmatorul capitol. I'm really curious ^__^ App: cred ca ar trebui sa postezi aici

Spor la scris si bafta in continuare!

[Nidryne]

Eh, sry, am dat simulare la mate so ...

Hm, în ultimul cap. postat, sincer, n-am gasit ceva de care să mă leg; a fost destul de bine scris iar actiunea n-a fost prea grabită/ lalaită, din moment ce nu urmaream să vedem ce i s-a întâmplat în tot acl timp cu lux de amanunte It was rly sad indeed that Xe left Kaoru alone

Cât despre urmatoarea serie ... yeah, I think it will be the best so; ar fi pacat să stai pe loc la acelaşi stil de a relata, din moment ce mai mult nu se poate avansa [sau cel putin din cât am citit - carti, nu alte fic-uri].
Cât despre thread nou/ acelaşi ... Eu zic că n-ar mai fi nevoie. Mai sunt o gramadă de alte fic-uri la care sunt facute 'nspe mii de serii, şi niciun cititor n-a fost derutat Atâta timp cât e macar unul din personajele din cealaltă serie, doar cu un author note la început se rezolvă.

So, baftă în continuare şi spor la scris !

[Lithium-Angel]

ok.... so.....
this is what i worked at..today..cand cik invatam ptr teza la romana...
sper sa fie...bine..zic eu.....
Liet..ce m-as face fara criticele tale foarte sincere?
si voi ...va multumesc ptr sprijin...


Sequence: Fragrant of love


Ziua de luni e dintotdeauna ziua cea mai urata de cei din jur , fie ei elevi, studenti sau adulti ce trebuie sa se duca la munca. Luni a inceput crearea lumii, luni e prima zi din saptamana, luni totul practic incepe.
Un baiat cu parul castaniu si ochii negri spre rosu intra pe poarta Universitatii Taniuchi , cu multa speranta pentru viitor si multa iubire in inima. Si-a vopsit parul cu doar cateva zile inainte de inceputul anului scolar si pentru a parea mai matur a mers mai departe punandu-si un cercel in urechea stanga. Nu multi dintre prietenii lui au ales sa intre la aceasta universitate dar pentru el era sfanta. Cea mai buna si mai complexa universitate cand venea vorba de arhitectura si nu putea asta sa ii scape printre degete. Era singura lui legatura cu ceea ce iubea cel mai mult pe lumea asta.

Atmosfera era usor asemanatoare cu cea din liceu mai ales din cauza multitudinei de terenuri de joaca dar si a prezentei unor cluburi de studenti. Din cate auzise el facultatea a fost construita pentru a fi folosita de fiica decanului cum ii poftea inima.
Alice Taniuchi era o fata increzuta si plina de fite, cel putin asta spunea toata lumea. Parul ei ii era lung si blond si desi era incredibil de frumoasa era si rautacioasa.
Ajuns in curtea interioara principala se uita din jur imprejur pentru a gasi intrarea in cladire.

- Au au...scuze...
Rosti gafaind dupa ce alergase o perioada buna de timp si se imbrancise din greseala in cineva. Era vorba despre un baiat cam de varsta lui cu parul negru si ochii negrii , destul de atragator, ducea putin a tocilar mai mult din cauza ochelarilor ce ii purta pe nas. La universitatea Taniuchi nu era impusa nici o uniforma asa ca studenti veneau cum doreau ei imbracati insa traditia cantinei ramase si ea pastrata, devenind locul de adunare din fiecare pauza intre ore.
- E in regula. Se mai intampla. Student nou? Eu sunt Ryo.
- Ah..da... anul intai la Literatura- Istorie. Kaoru ma numesc.
- Huh?
Intreba imediat luat prin surprindere brunetul dar imediat a dat din cap si si-a revenit la atitudinea de dinainte. Zambetul de pe chipul lui era grozav de frumos, fiecare trasatura a lui era minunata si asta il debusola pentru un moment pe Kaoru dar imediat apoi in minte ia venit imaginea persoanei pe care o iubeste cel mai mult si a zambit inapoi fericit.
- Cum ziceam..Ryo ..Takemoto Ryo...sectia Arhitectura. Ma bucur sa te cunosc. Dar ce cauti in interiorul cladirii?
Intrebarea l-a surprins pe saten care nu intelegea ce anume dorea sa zica cu asta. Era prima zi de cursuri deci era normal sa se indrepte spre sala lui de curs pentru a isi cunoaste restul colegilor.
- Ryo..Ryo!! Ryo-chan!!! Se auzi un tipat venind din spatele lui si o fata cu aspect copilaresc il prinse puternic in brate facand-ul sa cada in nas si sa se loveasca.
- La naiba , Ai. Numai sari asa. O sa cauzezi un accident candva curand.
Fata imediat isi muta privirea la baiatul necunoscut de langa ei si isi misca capul cand intr-o parte cand in alta privind-ul cu mare atentie dupa care ii zambi , se apropie usor de urechea lui si ii sopti: Ai Cachi , Design. Bun venit.
Kaoru zambi la randul lui si se prezenta dupa care continua sa mearga pe coridor impreuna cu cei doi. Salile erau imense iar holurile la fel. Geamurile erau mari si lasau lumina sa patrunda pe tot cuprinsul incaperii dar in anumite unghiuri ale cladirii era intuneric bezna.
In cele din urma brunetul isi aminti ceva si se intoarse spre fata, oprindu-se in mijlocul drumului. O lovi usor cu cartea peste cap dupa care ii prinse chipul ii mainile sale si o privi adanc in ochi. Kaoru se astepta sa o sarute din moment in moment insa brunetul doar a inceput sa vorbeasca , putin batjocoritor la adresa ei.
- Ce ai mai facut, pitico?
- Ce..ce..ce vrei sa spui? Se apara tanara reusind sa scape din stransoarea lui.
- Singurul moment cand ma cauti cu atata ardoare e cand faci o traznaie si vrei ca eu sa o repar. Explica Ryo incrucisandu-si bratele la piept, de aceasta data amuzat si foarte relaxat.
- Nu sunt pitica chiar daca esti mai inalt decat mine cu 10 cm..totusi ..am 1.65 . Si nu..nu am facut nimic gresit.
- Oh, nu? Intreba accentuand cuvantul nu privind-o cu mare interes.
- Nu!Tengo-sensei m-a rugat sa te anunt ca numai are nevoie de ajutorul tau si ca poti sa te duci la restul activitatilor de azi.
- Activitati de azi? Intra in discutie fara prea mare greutate satenul reusind sa le atraga atentia la amandoi.
- Nu stiai? Locul asta e terenul de joaca a lui Alice, deci prima zi de scoala e mereu o zi de activitati la alegere. Bine...cred ca e din cauza ca e in primul an si ii e frica de munca si nu are chef sa munceasca si..
- Suficient, Ai.
O opri Ryo vazand ca intra in detalii in ceea ce o privea pe fata decanului pe care se parea ca nu o suporta de nici o culoare. Kaoru incepu sa rada usor amuzat. Avea sa fie o experienta placuta si cu siguranta avea sa se simta bine la aceasta facultate. Ryo era la sectia de arhitectura deci stabilise o a doua legatura cu ceea ce iubea el mai mult. Nu era Xe dar cu siguranta avea sa ajunga sa inteleaga ce iubea el la arhitectura prin intermediul baiatului pe care de abia il cunoscuse.
Ii placea sa vorbeasca cu aceste doua noi persoane pe care de abia le cunoscuse asa ca nu se grabea sa se duca in sala de lectura pentru a gasi cat mai multe carti. Simtea , acum ajuns acolo, ca daca se grabea putea sa strice tot.
Ajunsi in sala cantinei , au dat de un loc pustiu insa gata sa fie atacat oricand. De afara s-au auzit cateva tipete si un tip cu parul blond a intrat fugind pe usa de la bucatarie intrand in Ryo.
- Ah ...scuze.... Takemoto-san!! Exclama baiatul cand observa in cine intrase. Se ridica rapid din bratele lui si , un pic rosu la fata, isi ceru scuze pentru deranj. Kaoru observa atent situatia si ii parea amuzant, ii amintea de el insusi cand venea vorba de Xe, probabil baiatul acela simtea ceva apropiat pentru Ryo.
- E in regula. Tu esti...Teru , nu? Teru si ceva?
- Ah..da...wow...imi stii numele...da.... Teru Himenji...ca si castelul..
Se fastacea in mod evident facandu-i pe cei din jurul lui sa se amuze pe seama lui dar parea sa fie mai mult deranjat de faptul ca brunetul ii stia numele si il baga in seama.
Blondul lasase usa deschisa in urma lui si zgomotele de afara se auzeau din ce in ce mai puternic.
- Vai..am uitat de meciul de basket... incepu sa se planga fata , incepand sa sara in sus cat de tare putea si de rapid. Se comporta ca un copil mic dar ii statea bine asa ca niciunul nu a certat-o , in schimb au iesit toti afara inclusiv noul venit.
- Hei... nu trebuia sa fii si tu in joc? Intreba Ryo brusc pe baiatul ce se eschiva pe langa el incercand sa nu iasa prea tare in evidenta.
- Ah..eu ma ocup de partea cealalta a slujbei... incerca sa explice fara a se face de rusine ca nu poate sa joace si el.
Ryo zambi si apoi isi intoarse privirea spre terenul de joaca.
Kaoru privea multimea agitata cu mare atentie. Toti stateau pe bancute amenajate ca in parcuri, in spatele lor era un magazin destul de elegant iar de jur imprejurul terenul se afla o margine pe care erau lipite fel si chipuri de afise aclamand jucatorii.
Studenti de diferite varsta se concentrau la meci ignorand universitatea sau profesorii care se aflau si ei intr-un colt urmarind jocul.
Nu parea a fi o universitate. Cel putin..nu o universitate normala. Teren de joaca si atmosfera ca de stadion, magazine, cluburi, activitati zilnice, bancute si spatii frumos amenajate si in acelasi timp un loc de studiu si o sala de lectura. Universitatea Taniuchi aducea mai mult a un complex modern disponibil

Lui Kaoru i se parea ciudat si in acelasi timp fascinant. Pe terenul de basket doua echipe jucau una impotriva celeilalte dand tot ce aveau mai bun. Centrul atentiei erau doi baieti care pareau ca au ceva mai mult de impartit decat un simplu meci de basket.
Amandoi erau la fel de inalti si de bine facuti, muschii erau bine formati insa unul dintre ei purta un tricou si celalalt o bluza mai larga.
Baiatul cu parul blond, era mai agresiv decat celalalt iar ochii lui caprui ardeau de ura la vederea adversarului sau. Tricoul de pe el era complet transpirat dar inca avea destula energie.
La vederea baiatului roscat cu un ochi spre negru si celalalt spre albastru, ce purta o bluza si se misca cu finite si parea deloc obosit , Kaoru ramase fermecat. Parea ca nici macar nu il deranjeaza stresul din jurul sau si se concentra la joc fara a da importanta privirilor ucigase ale adversarului sau. Era putin mai slabut dar nu deshidratat iar chipul sau avea trasaturi ce lui Kaoru i se pareau mai mult decat minunate.
La inscrierea unui cos din partea roscatului intreaga aglomeratie incepu sa aplaude , inclusiv Ryo , Ai si Teru. Inainte sa isi dea seama si Kaoru se trezi prin in atmosfera incinsa fara sa mai acorde importanta la vreoceva sau cineva.
Roscatul acela de pe teren ii capta intreaga atentie si faptul ca nu intelegea de ce il intriga mai tare si il facea sa cunoasca mai mult.

[Alysu]

Wow, super tare:bv: cel mai tare, e foarte frumos, si abia astept sa vad ce va face in continuare, caci vad ca l-a "cucerit" baschetbalistul. Mi-au placut fazele comice, si de asemnea ca si-a facut prieteni deja. Doar ca nu vreau sa o cunoasca pe acea fata caruia ii apartine scoala, am apuca fiorii numai cand ma gandesc la ea:scary: astept sa spui cat mai repede continuarea :pls: si am vazut cateva greseli de tastare, dar nu conteaza, conteaza sa scrii. :yes: Succes la scris si *chuu*:bye:

[Kitsunes Iris]

Am lipsit putin si am pierdut mult :3 capitole?!?! :eto: Si vrei sa spui ca asta a fost cu Ren? S-a terminat? Kaoru a inceput o noua viata la universitatea respectiva si-l va uita pe Ren cu putin ajutor al noilor lui prieteni si a jucatorului de basket? :study: Yada!!! :yada: Unde e Xe cand ai nevoie sa faca ordine? :grr:
By the way,nu ai poze cu cei 5? :pls:
Imi place cum scrii :smart: Vezi ca in urma cu 2 capitole ai repetat cuvantul "lanturi" exagerat de mult si in aces capitol ai o mica gresala care m-a incurcat dar am pierdut-o din vedere si nu mai stiu care e :=)
Mi-ar placea sa aiba final fericit dar si mai mult sa fie unul la care nu ne asteptam :love: Gambate ne! Spor la treaba! Succes la teza :bye: (dai teza miercuri?)

[Nidryne]

Ok, that is good.

So, first of all, până la ultimul fragment nu am vazut ceva de care să mă leg prea tare; poate doar la purtarea foarte, cum să zic, obişnuită a lui Kaoru faţă de nişte persoane abia cunoscute Dunno, probabil altii n-ar fi observat asta şi nici nu s-ar fi legat, dar m-a cam facut putin să strâmb din nas.
Revenind la ultimul fragment ... mi-ar fi placut mai mult să-l descrii pe roşcat din perspectiva lui Kaoru

Eh, that's all for now. Îmi place cum ai început noul sezon.

So, spor la scris şi baftă în continuare!

[myuu]

Buna, am descoperit azi ficul tau si de cum am inceput sa citesc am fost absolut fermecata si nu m-am putut opri din citit decat cand s-a terminat. Imi place foarte mult cum scri iar poveastea dintre Xe si Kaoru a fost mai mult decat magnifica. Pot sa spun ca desi stiu ficul de o zi a devenit preferatul meu si chiar am plans la capitolul in care ren a placat. Sper ca nu ai planuit sa ii desparti definitiv pentru ca eu vreau sa fie impreuna. Ma bucur ca Kaoru a intrat la facultatea pe care o vroia si ca incepe sa-si faca prieteni dar sper ca-l poti include si pe Xe in urmatoarele capitole pentru ca dupa cum am spus mai devreme vreau sa fie iar impreuna.Astept sa pui continuarea si mi-as dori sa apara din nou ren
gambate and ja ne

[Lithium-Angel]

AI:

Taro Thou :
Tengo sensei :

Kaoru :
Ryou :
Ren:

stiu k imaginile sunt diferite fata de cele de data trecuta..dar nu am avut de ales.

WANING BEFORE READING : NU TRAGETI CONCLUZII PRIPITE


Atmosfera devenea din ce in ce mai incarcata pe masura ce se inscriau mai multe cosuri si cele doua echipe incepeau sa se certe. Blondul incepea sa joace necinstit , punand piedica adversarilor dar pe roscat parea ca nu il deranja absolut deloc. Isi vedea de treaba lui , si nu se implica in joc mai mult decat trebuia. Pe marginea terenului se aflau chiar si profesorii dintre care unul il urmarea cu mare atentie pe roscat. De fiecare data cand roscatul era gata sa dea un cos , barbatul tresara iar daca rata ofta , cand reusea aplauda frenetic alaturi de restul multimii.
Ryo se apropiase mai mult de teren si ii facu cu mana roscatului urandu-i succes iar Ai aproape ca sari in carca brunetului pentru a vedea mai bine. Teru se simtea usor incomod mai ales vazand-o pe fata cu cata usurinta putea face lucruri atat de jenante pe care el nu le-ar fi facut niciodata.
Pe de alta parte, Kaoru urmarea cu privirea miscarile incete dar sigure ale roscatului. Se misca destul de incet pentru un meci de basket dar nu atat de incet incat sa rateze oportunitatile sau sa nu reuseasca sa castige puncte pentru echipa lui. Era ciudat pentru saten sa vada un baiat cu doi ochi de culori diferite dar era ceva intrigant in ei care il facea sa se uite in continuare si sa ii caute.
“ DA” a tipat brusc intreaga multime cand echipa roscatului a inscris un punct si meciul a ajuns la sfarsit.
Blondul murea de furie si a iesit de pe teren injurand , lovindu-l pe Ryo in umar dar fara a iti cere scuze continua sa mearga mai departe.
Profesorul fugi repede la roscat si il imbratisa dar imediat aparu o fata blonda care il dadu la o parte pentru a il putea imbratisa si ea pe castigator. Par blond lung..si o atitudine anosta..fata aceea trebuia sa fie cu siguranta Alice Taniuchi.
- Hei...Kaoru..vrei sa mergem acolo? Il intreba brusc Ryo cu un zambet oarecum siret pe chip deruntand-ul.
- Da, da!! Hai , Kaoru-kun!! Trebuie sa il cunosti!! E un geniu in arhitectura!! Striga si Ai fugind spre roscat strangandu-l puternic in brate. Acesta scrasni putin din dinti, probabil il durea ceva, dupa care zambi si ii deranja parul fetei ce sarise pe el. Blonda continua sa se tina strans de umarul lui si parea ca nu are nici o intentie sa ii dea drumul si asta in mod ciudat il enerva pe Kaoru.
Nu trebuia sa se simta asa, doar el il iubea pe Xe..dar era ceva la acel baiat care ii atragea atentie fara sa doreasca.
- Vedeta afurisita... mormai Teru bosumflandu-se. Kaoru s-a oprit in mijlocul drumului si s-a intors spre el.
- Nu iti place de el?
- De ce sa imi placa? Inca de cand a intrat la facultatea asta a primit numai atentie. Mai intai a pus ochii blonda pe el si el e prieten la catarama cu Takemoto. Recunosc ca e inteligent dar parca prea multa tevatura pentru el.
- Eu cred ca esti gelos, glumi Kaoru razand continuand sa mearga mai departe. Blondul rosi si il urmari pana cand au ajuns aproape de restul multimii.
Lucrul cel mai ciudat s-a intamplat. In momentul in care roscatul l-a observat pe Kaoru parca a inghetat dar imediat si-a mutat privirea de la el ignorandu-l, lucru ce l-a facut pe castaniu sa se uite ciudat la sine si in jurul lui.
- Deci..ce vei face de acum? Vei concura la campionat? Intreba repede o fata din multime incercand sa iasa in fata.
- Fii serioasa..are un viitor minunat ca si arhitect. Nu ar renunta la asta pentru un joc de basket. Nu e asa , iubitule? Interveni blonda cautand buzele roscatului dar acesta o respinse si isi vazu de treaba.
- Hei..vreau sa iti prezint pe cineva. Intrerupse brusc conversatia Ryo atragand-ui atentia roscatului. Brusc acesta i-a acordat o privire ucigatoare prietenului sau , facandu-l pe brunet sa rada amuzat.
- El e Kaoru-kun!! Ajuta si Ai tipand cum obisnuia ea de obicei.
- Moguchi Kaoru. Se prezenta castaniul facandu-l pentru o clipa pe basketbalist sa isi ridice o sprinceana. Cand ii intinse mana pentru a il saluta, baiatul din fata lui pur si simplu s-a intors cu spatele la el si i-a spus doar “ Mda..salut”
- Ren-chan!! Nu fi rau cu Kaoru.
- Si ma rog de ce nu? Interveni si blonda luand-ui apararea.
In timp ce cele doua se certau de zor, Kaoru ramase inlemnit cu mana intinsa si cu gura deschisa. Ai tocmai ii spuse roscatului pe nume si numele lui era “Ren” , numele persoanei pe care el o iubea din toata inima. Sufletul sau a fost imediat umplut de speranta si de iluzia ca l-a reintalnit si ca totul avea sa fie bine insa lucrurile nu erau chiar atat de simple, ba din contra. Impins de bucuria din inima sa a fugit dupa roscat si l-a prins de maneca.
- Ren.. esti chiar tu? Mizawa Ren?? Intreba agitat, gata sa isi iasa din sarite, mult prea fericit ca sa se mai gandeasca si la alte posibilitati .
- Huh??
Privirea roscatului ar fi putut ingheta si soarele. In ochii lui se vedeau rautate, ura si in acelasi timp un dezgust incredibil fata de Kaoru. Ochiul ce tindea mai mult spre albastru stralucea mai tare in timp ce cel spre negru devenise opac si impenetrabil. Il masura pe saten din cap pana in picioare dupa care ii mai arunca o privire plina de dezgust si se indeparta de el.
- Ren..stai asa...
- Dispari, cretinule. Tipa roscatul vazand ca nu scapa nicidecum de pustiul insistent si deranjant.
Intreaga multime inca ramasa in jurul terenului tacuse complet din gura si se uita cu atentie la cei doi. Pe de o parte, Ren il privea cu scarba pe cel din fata lui iar Kaoru nu intelegea de ce il trata cu atata rautate in loc sa il stranga in brate si sa il sarute.
- Imi pare rau, tancule... dar nu vezi ca nu te cunoaste? Se rasti si blonda la el cand realiza ca numai este bagata in seama si ca roscatul pleaca fara ea.
- Ba ma cunoaste..el e Ren ..Mizawa Ren..
- Nu ..nu e. El e Ren..dar Fujimori Ren. Ii oferi imediat replica accentuand cuvantul Fujimori. Cand auzi asta Kaoru inghiti in sec si se gandi imediat la posibilitatea de a il fi confundat cu Xe al lui. Numele era diferit, parul avea o culoare diferita iar Xe avea amandoi ochii negri cu usoara tenta albastruie insa nu unul negru si unul albastru.
- Ai auzit , da? Cretinule, plimba ursul.
- Imi cer scuze...chiar am... chiar am crezut ca esti el..haha..greseala mea.
Incerca sa se scuze si in acelasi timp sa scape de situatia penibila in care se bagase. Inainte de a se gandi mai bine pur si simplu sarise la concluzia ca baiatul acela putea fi Xe. Trebuia sa isi fi dat seama ca nu oricine are numele de Ren era neaparat Mizawa Ren. Acum regreta ca sarise ca ars , fara sa judece, dar era totusi prins intr-o stare de latenta in momentul in care ochii lui isi indreptau atentia spre roscat.
Multimea murmura si ea uimita mai mult de comportamentul roscatului decat de cel al noului venit.
In cele din urma toti au intrat in cantina si s-au asezat la mese in grupulete. Ai si Ryo , spre surprinderea lui Kaoru s-au dus exact la masa la care se aflau atat blonda cat si roscatul in timp ce Teru se aseza langa o banca din coltul opus al salii fara sa ii scape din ochi.
- Hei... mi se pare mie sau ii cam hartuiesti? Intreba Kaoru asezandu-se langa el.
- Spune asta persoana care practic l-a atacat pe Ren crezand ca e altcineva.
Tonul nu a fost unul jignitor ci mai degraba unul amuzat si plin de prietenie.
- Teru Himeji.. incepu sa se prezinte blondul.
- Himeji ca si castelul, zambi satenul amintindu-si explicatia de mai devreme oferita brunetului.
Amandoi se intelegeau de minune mai ales ca semanau mult la caracter. De la masa brunetului, roscatul il privea cu atentie pe Kaoru fara a uita sa se infurie si sa il dispretuiasca.
In timp ce toti se distrau de minune pe usa aparu acelasi blond din meciul de mai devreme , de data asta imbracat mult mai atractiv si cu o atitudine total diferita. S-a asezat cu grupul sau si a inceput sa o priveasca pe blonda inalta si apetisanta care se dadea mereu la roscat.
- Cine e ala? Intreba Kaoru curios observand conflictele dintre ele.
- Pai...el e Tako Thou. Vezi cum ii curg ochii dupa Alice Taniuchi? Il uraste de moarte pe Fujimori pentru ca ea are ochi numai pentru el.
- Inteleg. Deci din cauza asta era atat de nervos si de violent pe teren.
In ochii lui Kaoru totul se punea la punct si incepea sa intelegea care e principala atmosfera generala in universitate. Fujimori Ren era pe o parte, unul dintre cei mai cunoscuti baieti , Thou era unul dintre cei mai rai si avea si gasca lui iar Ryo si Ai erau prieteni buni ai roscatului in timp ce fata decanului avea o pasiune pentru acelasi baiat care reusise sa ii atraga atentie satenului.
Se simtea prost pentru faptul ca roscatul reusea sa il intoarca pe dos si sa ii cutremure inima mai ales din cauza ca simtea si credea cu ardoare ca il iubeste pe Xe.
A suferit atat de mult dupa el si si-a dorit atat de mult sa il revada pentru ce? Pentru ca odata ajuns la aceasta facultate, un total necunoscut, ce se intampla sa aiba acelasi nume mic cu el, sa ii faca inima sa bata mai rapid si sa ii faca sangele sa curga mai repede prin vene. Coincidenta era insa prea mare deci nu era vina lui. Care erau sansele ca un Ren , student la arhitectura , sa fie altcineva decat cel de care se indragostise el? Inima lui judecase pentru el si ajunse la concluzia ca e aceasi persoana dar se parea ca se inselase si acum trebuia sa indrepte lucrurile inainte de a isi strica relatia de prietenie cu Ryo si Ai.

va multumesc mult ptr posturi.
sweetangel_miwako glad u like it...

edit:
e vina nenorocitei de limbi in word..care uneori imi pune literele in alta parte
am spus sa nu trageti concluzii pripite..or do..

[adyna_45]

Deci... sa incep...cred ca tu te-ai gandit sa ma derutezi total...Deci am acelasi nume ca si fata decanului (ma cheama Alice), imi plac basketbalistii si ador basketul...
Deci dak rosktul ala nu e Ren as Xe eu il arunc de la parter!!! Deci dupa ce ca e student la arhitectura, e super atragator si l-a zapacit pe Kaoru...mai are si acelasi nume!!! Deci trebuie sa fie Ren!!!
cRITICI:
acelasi "zapacind-ul" care e incorect!!! e "zapacindu-l" zapacindu pe el,l
e singura greseala pe care am observat-o destul de des...
cam atat...
astept cu nerabdare continuarea si sa stii ca ador ficul tau!!!

[Alysu]

Putin la inceput m-am derutat si eu un pic, dar mi-am revenit. La fel cum a zis si adyna_45, daca ala nu e Ren sau Xe, atunci eu nu mai ma duc marti la scoala... (si dau teza la chimie, deci tine-ti cont) Ar fi chiar culmea sa nu fie el. Prea mult seamana, din cauza ca el parca inainte de a pleca din spital, a avut ochiul bandajat si probabil ca acum are lentile sau stiu si eu... iar cand se uita cu ura, poate ca nu suporta sa il vada la acea scoala, sau chiar nu stiu... Dar defapt cum ai zis, "Nu trageti concluzii pripite", eu am dat doar cu parerea, dar astept sa vad cum va fi. E super frumos si captivant capitolul. Oricum, astept sa vad cu ce ma mai impresionezi si gambate la scris... *chuu*:bye: