[Terminat] Love isn't simple [yaoi]

[myuu]

Capitolul XIX

Noaptea nu a durat prea mult, iar luna si stelele micute ce se asemanau cu diamantele au fost nevoite sa plece pentru a lasa soarele de chihlimbar sa-si faca aparitia pe cer si sa-l lumineze cu razele sale placute. Bolta de un albastru deschis precum al oceanului in timpul verii se intinea la infinit purtand norii imensii de un alb sfidator. Sub cerul senin se observau masini ce se miscau intruna pe stazile trezite la viata printre care se afla si cea a lui Yuki ce se grabea catre vila lui Daisuke.
In casa brunetului, agitatia pusese stapanire pe adolescentii care se imbracau de zor vazand ca ceasul arata ora sase fara zece minute si ei abia se trezisera. Dupa ce au reusit sa-si puna hainele pe ei, ritmul alert in care se miscau a incetat si s-au asezat cu totii pe canapeaua din sufragerie asteptandu-i pe cei doi frati care trebuiau sa vina. Insa tinerii nu au intarziat sa apara si astfel la ora sase si un sfert erau deja urcati fiecare in masinile lor, in drum catre casa de vacanta care avea sa le ofere un weekend de neuitat. Yuki si Tamaki plecasera cu masina lor fara a uita sa traga capota fiindca era mult prea frig sa mearga fara aceasta, iar Daisuke impreuna cu iubitul sau si sora acestuia se urcasera in masina brunetului luand-o inainte pentru a le arata si celorlalti drumul.
Dupa doua ore pe care le-au facut pe autostrada, cele doua automobile au fost nevoite sa urmeze un drum de munte care, desi era intr-o stare buna, avea o singura banda pe care puteai urca si nici macar o parcare unde sa poti stationa in caz ca ai avea vreo problema cu masina. Intamplarea face ca exact pe acel drum masina condusa de Daisuke sa ramana fara niciun pic de benzina si sa se opreasca in mijlocul strazii. Yuki nu era pregatit sa opreasca fiindca nu se astepta ca ceilalti sa ramana in mijlocul drumului si sa opreasca atat de brusc. Blondul a reusit sa ocoleasca masina, insa nu a putut opri si si-a continuat drumul fara sa spuna nimic. Tamaki nu intelegea ce facea fratele sau asa ca a inceput sa-l intrebe ce avea de gand:
-Yuki, tu nu vezi ca Senji a ramas in urma si ca nu poate sa mearga mai departe? De ce nu opresti? Poate ca au o problema...
-Vad foarte bine iubitule, dar poti sa-mi spui si mie unde sa opresc? Nu vad nicio parcare de cand tot urc si mi-e imposibil sa intorc prin serpentinele astea. Mai bine mergem in statiune si de acolo ne vom putea intoarce si vom aduce ce au nevoie pentru a-si porni masina. Tu mai bine suna-i si intreabai ce s-a intamplat.
In timpul asta, Daisuke a scos cheile din contact si a inceput sa dea cu pumnii in volan scotand niste injuraturi la adresa masinii care nu avea insa nicio vina pentru ca el uitase sa-i faca plinul de ceva timp. Senji era si el ingrijorat si nu stia cum ar trebui sa procedeze, in plus nu-si dadea seama ce avea de gand Yuki care nu se mai vedea de loc pe drumul serpuit ce urca prin munti. Dupa vreo doua minute in care Daisuke a incercat sa reporneasca masina insa fara niciun rezultat, mobilul lui Senji a sunat iar in momentul in care a vrut sa raspunda Daisuke i l-a luat din mana pentru a vorbi el. De cum a apasat pe tasta destinata pentru a raspunde, brunetul nu a apucat decat sa spuna ca nu are benzina apoi semnalul s-a pierdut si nu au mai reusit cu niciun mobil sa prinda altul. Vazand ca telefoanele nu le erau de niciun ajutor si fiind sigur ca Tamaki nu a intels bine ceea ce se intamplase cu ei, rebelul si-a pus capul pe volan, dar nu inainte de a mai trage o injuratura. Senji se uita neputincios si in scurt timp a decis sa deschida o discutie pentru a mai destinde atmosfera.
-Si...ei bine, acum ce facem? a spus Senji insa si-a dat seama abia mai tarziu ca nu era cea mai buna intrebare pe care putea s-o puna. Dar spre mare lui uimire, iubitul sau nu a avut deloc acea reactie de nervozitate la care se astepta el. In schimb a ridicat capul de pe volan si a zambit pervers apoi i-a adresat si el o intrebare retorica pe un ton apropiat de soapta.
-Oare ce? spunea Daisuke in timp ce s-a ridicat de pe locul sau apoi i-a dat scaunul iubitul sau pe spate si s-a asezat deasupra lui acaparandu-i buzele intr-un sarut neprevazut.
La inceput argintiul s-a lasat sarutat si atins de iubitul sau fara sa se impotriveasca insa cand si-a amintit ca Ayaka se afla la doar un loc departare de ei si ca era martora la tot ce se petrecea intre ei, adolescentul a incercat sa-l indeparteze pe brunet de pe el. Daisuke uitase si el ca fata se afla pe unul dintre locurile din spate si nu intelegea de ce argintiul sa impotriveste, insa pana la urma si-a amintit si s-a ridicat rusinat trecand la locul lui si reasezandu-i lui Senji scaunul in pozitia initiala. Cand argintiul a vazut cat de repede reactionase iubitul sau cand si-a dat seama de gresala pe care o facuse si nu pentru prima data, a inceput sa rada si in scurt timp cu totii l-au urmat razand de ceea ce se intamplase. Brunetul incepuse sa se roseasca la fata, dar in acelasi timp se gandeau ce s-ar fi intamplat daca nu observau la timp prezenta lui Ayaka. Cu sigranta ca Daisuke avea sa continuie si s-a fi oprit doar in momentul in care sora argintiului l-ar fi oprit mai mult pentru ca stia ca apoi le-ar fi fost rusine sa mai dea ochii cu ea.
-Senji, fa-mi un serviciu! Data viitoare cand mai fac asa spune-mi de prima data, bine? spunea Daisuke mai mult in gluma, insa spera sa fie totusi luat in serios.
-Ti-as fi spus numai ca tu nu-mi dadeai voie nici sa respir, dar sa mai si vorbesc, i-a raspuns Senji dupa care a continuat ca rada pentru ca daca ar fi ramas cu totii seriosi cu siguranta s-ar fi rusinat si mai mult de intamplarea prin care tocmai au trecut.
Dupa ce au asteptat in jur de o jumatate de ora, timp in care a mai vorbit facandu-si planuri in legatura cu cele doua zile pe care aveau sa le petreaca in mijlocul ocenului de nea care inghitise muntii, Yuki s-a intors catre masina celor trei adolescenti. Blonul a oprit masina putin mai departe de cea a brunetului pentru ca sa poate fi ocolite de cei ce vor urca pe acelasi drum, apoi a coborat impreuna cu o canistra de benzina. Tanarul s-a dus catre Daisuke si i-a dat benzina de care aveau nevoie pentru a-si continua drumul apoi au turnat-o impreuna in rezervor. Cand totul era gata au mai fumat imtreuna o tigrare, insa din cauza masinilor care clacsonau enervate cand treceau pe langa ei, au decis sa se intoarca in propriile automobile si sa mearga in statiune, acolo unde se afla si vila brunetului.
Drumul nu a durat prea mult si cele doua masini erau deja in varful muntelul la cea mai apropiata benzinarie unde fiecare a facut plinul, apoi au continuat sa conduca catre marginea statiunii, locul in care se ridica o mareata vila foarte eleganta si frumos decorata. Pe dinafara casa era facuta din caramida peste care era un strat de vopsea alba in partea de jos, iar in a doua jumatare vila era construita din lemn. Cele doua materiale se imbinau foarte frumos creand o priveliste placuta. Gemurile erau curate si se puteau observa draperiile din catifea care erau frumos stranse la ferestre. Usile din sticla ar fi putut permite sa se vada inauntru daca nu erau draprerii de aceeasi culoare si anume un visiniu precum cel al cireselor coapte. Dupa ce tinerii si-au parcat masinile in garaj, au fost intampinati de doua servitoare care i-au condus in vila pentru a le arata camerele. La parter se putea vedea sala de mese, aranjata intr-un mod festiv cu o masa lunga pentru doisprezece persoane si cu o fata de masa din satin alb ce avea pe margini mici modele brodate cu fir auriu. Scaunele erau si ele imbracate intr-un matreial de aceeasi culoare cu cel de pe masa, dar aveau in plus niste funde aurii legate de spatar. In semineu focul ardea mocnit oferind o caldura placuta in camera, iar pe jos se observau blanitele de un maron inchis asezate pe parchet.
Scarile facute si ele din lemn erau acoperite de un covor crem, proaspat curatat care ducea catre etaj. Acolo erau cinci dormitoare fiecare decorate cu bun gust si la fel de elegante ca restul vilei. Trei dintre ele aveau cate un pat dublu ce avea un voal agatat de lambriuri aflate pe tavan astfel incat imprejmuiau pe toate partile patul. Lenjeria la fel de curata si de bine aranjata ca si restul casei erau de un movuliu deschis, iar voalul straveziu de culoare roz oferea o atmosfera romantica. Camerele mai cuprindeau niste sifoniere din lemn de cires acoperite de un strat de lac alaturi de care puteai gasi o masuta joasa pe care erau asezate vaze pictate in care erau multi trandafiri albi. Intr-un colt al camerei, pe perete era asezat un televizor cu ecran plat si destul de mare la care te puteai uita lenjer din mijlocul patului asezat in partea opusa. In afata de acesta se putea gasi si o noptiera cu o veioza ce avea in componetata matase de aceeasi culoare cu voalul patului si covoare moi de un albastru deschis. Totul parea rupt dintr-un basm care nu avea sfarsit, o poveste nemuritoare si fara de final.
Tinerii priveau fiecare uimiti dormitoarele lor care nu erau prea diferite cu exceptia aranjamentului mobilei. Senji si Daisuke primisera prima camera, Yuki si fratele lui pe urmatoare, iar Ayaka capatase camera aflata putin mai departe de celelalte, insa toate erau la fel de superbe. In camera argintiului a intat o servitoare tanara imbracata intr-o rochie neagra scurta din cu niste volanase care nu erau foarte infoiate. Rochia era croita fara umeri insa cu maneci lungi ce aveau o mica fundita la incheiatura manii, iar tivul era din matase alba. Parul lung de un blond auriu ii era prins cu o bentita neagra legata tot printr-o fuda in fata, iar in jos purta niste ciorapi negrii inalti pana aproape de rochie si in picioare avea niste pantofiori delicati. Tanara era imbracata la fel ca si celelalte servitoare angajate sa lucreze in vila din dorinta parintilor adolescentului care doreau sa lase impresia ca totul era bine pus la punct. Fata a zambit si s-a apropiat de Senji facand o placaciune asa cum obisnuiau japonezii sa faca apoi a adaugat cu cel mai dulce zambet pe care-l putea oferi:
-Parintii tai au vrut sa-ti faca o surpriza placuta asa ca au redecorat intraga vila numai pentru dumneavoastrea domnule Yagami. Sper sa va placa sa stati aici si de asemenea o sa fac tot ce pot pentru a va simti bine cu totii. Numele meu este Jasmine. Daca aveti vreodata nevoie de ceva puteti apela la mine, a spus tanara domnisoara care arata destul de bine avand formele bine conturate si un par blond sclipitor.
-Asta a fost intradevar o surpriza nasteptata si foarte draguta de asemenea , Jasmine, a spus Senji care inca nu-si revenise din transa in care cazuse.
Un majordomn a intrat in camera lasandu-le bagajul inauntru pentru a-si putea despacheta hainele, insa Jasmine le-a spus ca se va ocupa ea de aranjarea hainelor in sifonier in timp ce ei vor lua masa care va fi servita intr-un sfert de ora. Dupa ca a terminat tot ce a avut de spus, fata a inchis incet usa fara sa uite sa mai faca o plecaciune gratioasa la iesirea din camera. Ramasi singuri, Daisuke sta trantit in pat privind tavanul vopsit in crem si fara nici macar o pata sau o urma care sa-i atraga atentia. Totul parea perfect, vila, camera lor, patul pe care statea el, totul parea sa faca parte dintr-un vis pe care nu l-a avut niciodata. Desi era obisnuit cu luxul si intotdeauna traise in bogatie datorita averii imense primite de la parntii lui, niciodata nu avusese parte de asa multa eleganta si grandoare. Acum, datorita iubitului sau o descoperea ca pe un alt taram, unul unde nici macar imaginatia nu poate patrunde. Senji s-a asezat si el alaturi privindu-l continuu pe brunet cu un zambet dulce si jucaus apoi a adaugat in cale din urma:
-Iubitule, tie iti place? a spus Senji desi era sigur de raspunsul afirmativ al brunetului.
-Mai intrebi? E asa de frumos aici. Cred ca parintii tai au investit mult pentru a face paradisul asta. Banuiesc ca vroiau sa se revanseze cumva si au reusit mai mult de atat, dar ar fi o mica problema, i-a raspuns Daisuke insa nu a putut sa termine ce avea de spus fiindca a fost intrerupt de argintiu care devenise ingrijorat fara motiv.
-Ce, care problema? Nu-ti place ceva? incepu adolescentul sa se agite facand ochii mari.
-Hei, pisoias, ce te sperii asa de repede? Voiam doar sa-mi promiti ca nu te vei da la Jasmine si ca nu ma vei uita fiind inconjurat de toate fetele astea dragute.
-Hm...nu cumva te refereai la tine cand ai spus asta? Sti ca eu nu ma „dau” la fete, dar tu...
Brunetul nu l-a mai lasat sa continuie ci s-a apropiat de el sarutandu-l lung si cu pasiune apoi soptindu-i „Sunt doar al tau” si nimic mai mult. Dupa ce i-a oferit cateva saruturi pline de iubire alaturi de atingerile indiscrete care nu lipseau niciodata, au hotarat sa coboare la masa unde i-au gasit pe ceilalti deja asezati pe locurile lor. Daisuke i-a intrebat de ce nu i-au chemat si pe ei fiindca pierdusera notiunea timpului si nu si-au dat seama ce repede a trecut acel sfert de ora. Yuki i-a raspuns ca avusese de gand sa-i cheme numai ca se razgandise din cauza unor sunete bizare care veneau din camera lor. In cele din urma nu am mai dezbatut problema ci s-au asezat la masa si in cateva secunde doua sevitoate au venit sa le aduca mancarea. Jasmine, care purta pe deasupra rochiei un sortulet roz cu dantela, le-a pus doua fripturi de pui lui Senji si iubitului sau in timp ce cealalta i-a servit pe restul tinerilor care stateau la masa. Mancarea era aspectuasa si bina facuta, iar servirea era foarte bine facuta de cele doua fete.
Masa a durat in jur de doua ore, timp in care au mancat friptura pe care le-au servit-o prima data, apoi au taiat un tort imens de ciocolata si frisca si au baut sampanie inchinand pentru toate lucrurile bune care aveau sa se intample si care s-au intamplat deja. In tot acest timp au vorbit tot felul de lucruri si au ras cand si-au amintit de povestea din masina. In cele din urma au urcat fiecare catre propria camera urandu-si o noapte buna, apoi au inchis usile ramanand in intimitatea camerelor. Cele doua cupluri au avut ocazia de a testa acele paturi de vis intr-o noapte fierbinte de care au avut parte alaturi de persoana iubita. O noapte in care voalurile le-au acoperit dragostea pazind-o de privirile curioase ale lunii ce domnea pe cerul noptii luminand un peisaj feeric unde mantaua tesuta de fulgii de nea acoperea privelistea din afara vilei mascand adevarul din spatele mastilor.

stiu ca am postat f f tarziu continuarea..dar nu e vina mea ci a calculatorului si mai e si scoala pe deasupra...oricum sper sa va placa desi eu una simt ca mai trebuia sa fac ceva la capitol..daca va dati voi seama va rog sa-mi spuneti...ja ne