[Terminat] Iubire inecata in...transpiratie!?

[YuneSugihara]

Capitolul 10 - Un viitor mai bun

In dimineata aceea friguroasa Dan si Mihai stateau unul in bratele altuia in casa brunetului. Trecusera cateva luni de cand s-a mutat acolo, insa fara prietenul lui, de fapt iubitul lui. Nu statea la el, insa mare parte din zi era ca si cum ar fi locuit si el cu Dan. Se purtau afectuos unul cu altul ca oricare alti iubiti, se respectau si totul mergea foarte bine. Parea ca de ceva luni incoace tot Universul era de partea lor. Dan nu l-a grabit pe Mihai sa le spuna a lor sai ca vrea sa se mute cu el, iar brunetul si-a gasit in sfarsit curaj sa mearga si sa vorbeasca cu mama lui niste lucruri pe care inainte nu i le-ar fi spus dac nu era pe deplin convins. De fapt de ce se tot gandea. Era convins inca de cand a facut-o in baia fostului liceu cu micutul lui iubit blond.
- Mihai, stii ce? Intreba Dan rupand tacerea.
- Imm? Raspunsese acesta.
- O sa-i zic mamei despre orientarea mea sexuala. Trebuie sa stie si ea, nu? Era Dan foarte serios.
- Nu stiu cum de ai atata curaj? Eu nici nu pot sa le spun parintilor ca vreau sa ma mult cu tine! Insa daca tu o faci pe asta, am sa le spun si eu a lor mei sa ma lase sa stau cu tine si nu-mi pasa ce vor zice. Spunea acum cu inflacarere in glas blondul.
Zis si facut. Cei doi erau acum pe drum spre casa mamei lui Dan, Mihaela. Asa cum promisese, fiul ei a venit sa o viziteze mereu ca sa nu se simta singura pentru ca daca tata nu mai avea saraca mama trebuia sa stea sigura acum ca brunetul era pe cont propriu. Cei doi se tineau de mana pe alee, palmele lor erau calde acum ca erau unite, insa degetele lor erau reci ca gheata. Erau inclestate unele intr-altele intr-o stransoare puternica, puternica precum gerul de afara. Nu ninsese deloc anul acela si deja era a treia zi de Craciun, foarte ciudat pentru acea perioada din an, nu ai fi zis ca e iarna. Cei doi iubiti stateau acum in fata unei usi ce li se parea de trei ori mai imensa decat era si-si trageau rasuflarea incercand sa nu para foarte ingrijorati, o asemenea fata ar fi facut-o pe Mihaela, mama lui Dan sa creada ca s-a intamplat ceva rau cu ei doi. Soneria suna si din spatele usii apare o femeie zambitoare, asa era mama lui Dan mereu cu zambetul pe buze, chiar daca poate in realitate avea alte griji pe care le tinea ascunse, nu vroia sa-i supere pe altii cu problemele ei.
- Buna ziua. Spunea Mihai sfios.
- O, buna dragule si buna si tie Dan. Raspundea mama la fel de vesela.
"Nu stiu eu cat o sa mai fii de vesela"...Isi spunea Dan in sinea lui.
- Mama aseaza-te! Replica Dan.
Mihaela facu cum i s-a spus , iar noi am urmat-o, pe cele doua fotolii care stateau cate unul in fiecare capat al masutei de cafea din fara canapelei unde se pozitionase femeia.
- S-a intamplat ceva grav? Intreba alarmata Mihaela.
- Nu, mama. S-a intamplat ceva minunat. Zicea Dan. M-am indragostit si mi-am gasit sufletul pereche.
- Dar asta e foarte bine scumpule. Ei, si unde e domnisoara? Spunea vesela Mihaela.
- Asta urma sa-ti spun. Te rog sa nu ma mai intrerupi acum. Stii ca asta vara am tinut cu toata fiinta mea sa ma mut la Liceu de Arta. M-am mutat pentru ca iubi era acolo. Intr-o zii la vechiul liceu ne-am dat seama ca tinem unul la altul. A fost atractie din toate punctele de vedere si acum ca m-am mutat va sta si iubi la mine. Tot ce vreau e sa fim fericiti impreuna pentru ca ceea ce simt acum e unic si nu am simtit cu vreo fata vreodata...
- Cum adica, cu vreo fata? Ce vrei sa spui cu asta? I-o taie Mihaela.
- Pai mama asta tot incerc sa-ti spun, dar intr-un mod pe care sa-l accepti mai usor. De asta l-am adus pe Mihai, el e iubi!
O clipa de liniste mormantala s-a lasat peste sufragerie, iar Mihai isi framanta mainile de grija a ce va spune Mihaela. Dan era acum pe canapea langa ea si o tinea de mana, ca si cand o asigura ca totul va fi bine.
- Mama, nu am vrut sa-ti spun pana ce nu m-am asigurat ca astea sunt sentimentele mele adevarate fata de el, nici eu nu am vrut sa cred prima oara, dar il iubesc. Ne respectam foarte bult unul pe altul, suntem sinceri, fiecare are ochi numai pentru celalalt deci nu e cazul sa fim gelosi. Deja am facut sex si stim ca putem avea incredere unul in altul si pot spune ca ne-a cunoscut destul de bine asa. Vorbea foarte calm Dan.
- Asa e doamna. Zicea Mihai in timp ce o lacrima i se prelinse pe obrazul rosu ca focul. Nu putea sa-si mai ascunda emotia si parea foarte trist la gandul ca Mihaela ar putea sa respinga ideea de "a fi gay".
Dan se dusese la fololiul unde era asezat Mihai si se pusese pe vine stergandu-i lacrimioara de pe obraz.
- Iubi, nu mai fii trist. Te iubesc si stii ca orice s-ar intampla tot voi fi alaturi de tine.
Vazand Mihaela cat de mult il iubeste copilul ei pe prietenul lui de o viata dadu aprobator din cap si-si sterse o lacrima din coltul ochiului. Ea nu ar fi crezut niciodata ca fiul ei ar putea iubi pe cineva atat de mult avand in vedere cate inimi de fete fransese. Un baiat ii pusese capac si nu unul obisnuit, ci cel ce ii putea si foarte bine al doilea copil. Mihaela fusese ca a doua mama a lui Mihai.
Cei doi s-au sarutat apoi scurt si au strans-o in brate pe mama lui Dan.
- Baieti, imi pare bine ca ati putut sa va deschideti in afat mea. Ii linistea Mihaela.
Amandoi au iesit pe usa si s-au indreptat acum spre casa lui Mihai unde stiau ca va fi foarte dificil sa-i convinga pe parinti ca poate sa se mute si sa porneasca o noua viata alaturi de iubitul sau. Si acolo au fost intampinati de aceasi atitudine vesela dein partea ambilor parinti, iar acum stateau la fel ca in casa lui Dan fara sa le pese ca ceva le va sta in cale. Acum sosise vremea ca Mihai sa intre in actiune. Acasa la el trebuia sa dirijeze la fel cum facuse Dan cu cateva clipe un urma.
- Mama, tata, am sa ma mut la Dan. Si-a cumparat un apartament cu o camera, baie si bucatarie si voi ta cu el. Isi informa Mihai parintii.
- Dragule, ce ti-a venit asa dintr-o data? Spunea Daniela.
- Nu-i asa dintr-o data. De doua luni vreau sa fac asta, dar nu am reusit sa va spun ori pentru ca imi era frica ori ca nu aveati timp sa ma ascultati. Se intrista Mihai.
Dan il tinea de mana in tot acest timp linistindu-l. Parinitii observasera acest gest de afectiune si se uitau cam altfel la cei doi.
- Tinere, vezi unde iti pui mainile! Se rasti tatal lui Mihai.
- Mama, tata, trebuie sa va spun de ce am luat aceasta hotarare. Mihai avea in acel moment un suflu pe care nu-l mai avusese vreodata si nu credea ca le va spune parintilor motivul pentru care prefera sa ia o viata de la zero decat sa aiba o camera a lui si sa fie intretinut de parinti pana ce va termina facultatea. Mama eu iubesc arta, dar mai presus de toate il iubesc pe Dan.
Vestea veni ca un fulger in inima Danielei. Nu credea niciodata ca fiul ei ar face asa ceva.
Dan veni in cel mai scurt mod cu putinta cu argumente ca sa o convinga pe mama lui Mihai asa cum facuse el mai devreme cu a lui. Parintii pusi in fata faptului implinit nu mai aveau ce face si trebuiau sa-si dea acordul. Cei doi fericiti acum ca nimeni si nimic nu mai poate sta in calea vietii lor de cuplu mergeau acum spre camera lui Mihai ca micutul sa poata impacheta. Isi facea bagajul ajutat de iubitul sau si-i urma sfaturile. Se tineau veseli de mana spre usa de la intrare si vorbeau de ale lor parca aveau un Univers numai pentru ei. Parintii erau totusi incantati ca stiau ca persoana cu care era fiul lor era un barbat minunat, acum numai putea fi numit baiat.

Acasa la Yune cu o zi inainte de Revelion

- Mamaaa, abia astept Revcelionu'! Striga Piko.
- Normal. Tu abia astepti orice. Ii taiam eu elanul.
- Nu, nu, de data asta va fi diferit. Gasca nostra s-a marit considerabil si cu cat suntem mai mult cu atat e mai distractiv. Facem in oras si sa-ti enumar gasca de acum : noi doua, Miki, Cherry, Lana, Irina, Eli, Bubu, Fill, Frank, Andy, Mihai si Dan.
- Dar suntem ceva, nu gluma. Zambeam eu.

Jurnalul lui Andy

De cateva zile incoace, iubitu' are crize si mereu vrea o doza din ce in ce mai mare de droguri. Nu pot sa-l vad asa. Mi se rupe inima. Eu am renuntat la droguri pentru el si acum a apucat el calea asta vicioasa care nu ii va aduce nimic bun. Deja mi se face greata cand aud de droguri, am stat doua luni de asta vara in spital la dezintoxicare si el nu a vrut sa vina cu mine desi i-am sugerat ca ar fi o idee buna.


Jurnalul lui Miki

Il iubesc pe Andy mai presus de orice, dar golul asta pe care il am cand nu ma droghez e mai puternic. Deja imi e frica sa mai dorm noaptea stiind ca poate a doua zi numa voi mai trezi si nu-l voi mai vedea...

Siroaie de lacrimi curgeau pe obrajii lui Miki si el stia ca nu avea sa se mai intoarca de pe drumul acela fara scapare. Trebuia sa renunte cand i-a spus Andy si acum putea si fericit impreuna cu el, fara griji si ar fi trait amandoi pana ce deveneau foarte batrani amintindu-si cu nostalgie cum s-au cunoscut in parc si cat de mult se iubeau.
Seara de Revelion era perfecta. Toata lumea se distra. Ceasul din centrul orasului batea ora doisprezece si toti toastam o cupa de sampanie privind artificiile fiind bucurosi ca suntem impreuna. Clipa nefasta in care Miki s-a prabusit pe scarile clubului a fost oribila. Si acum imi amintesc cum s-a intamplat. Se tinea de mana cu Andy si radeau...radeau...ochii lui Miki s-au impaianjenit de odata i-ar cuvintele acelea pe care le-a spus pe treapta nu aveam sa le uit in veci "Oricat m-ar durea, trebuie sa plec. Andy te iubesc." Si ultimele cuvinte imi rasunau mereu in cap "Am cei mai minunati prieteni..." Vrobele lui Miki se risipira in noapte, nu-l vedeam in fata noastra decat pe prietenul nostru avand mana dreapta pe piept, iar pe cealalta impreunata de cea a lui Andy. Acesta plangea pe pieptul lui Miki si stia ca in scurt timp nu va mai putea sa-l vada, dar sa-l auda nici atat, niciodata. Prietenul nostru murise de supradoza. Toti eram distrusi cand printre lacrimi Andy ne confirma acel lucru oribil. A vrut sa prinda Anul Nou impreuna cu iubitul lui. A stiut ca a putut muri impacat inconjurat de cei mai buni prieteni, care-l stiau inca de la gradinita Cherry, Lana, Fill.

Acum locul acela din Skate imi aminteste mereu de cum ne-am cunoscut eu si Piko cu gasca, povestea de iubire dintre el si Andy, povestea dintre Dan si Mihai si multe alte lucruri minunate pe care le-am facut impreuna acolo. Pictam acolo impreuna, "la bancute" era un loc drag tuturor. Andy ii duce lui Miki flori de unsprezece ani la mormant. Mereu ne intalnim de Revelion si-i ducem cu totii flori sa vada ca prietenii si iubitul nu l-au abandonat nici pe lumea cealalta. Cei mai multi dintre noi am ramas asa cum eram. Piko la fel de glumeata, eu cu capul pe umeri. Mihai si Dan au ramas impreuna, pana si EMO ROACKERA si-a gasit pe cineva...Mircea. Se meritau unul pe altul. Toti ceilalti aveau pe cineva. Andy a jurat ca nu se va mai indragosti niciodata de nimeni, dar noi ceilalti i-am spus ca Miki nu ar fi vrut asta. El in schimb nu ne-a ascultat. Eu si Piko venim cu copii nostrii in parc "la bancute", mereu il gaseam pe Andy acolo. Probabil se simtea mai aproape de Miki. Tufisul in care s-au sarutat prima oara nu mai era acolo, iar el se gandea mereu si mereu cum ar fi aratat dupa atatia ani daca mai era acolo...



Asta a fost ulrimul capitol. Sper ca cei ce au citit ficul apreciaza capitolul.si nu vreti sa stiti ca pana si eu m-am chinuit sa nu ma navaleasca sentimentele la moartea unuia din personajele mele si soarta tragica a altuia. Ficul este un exemplu pentru toti. Nu va lasati influentati de anumite persoane oricat de mult le-ati iubi, de vicii si fi-ti voi insiva asa cum au fost Dan si Mihai. Arigato!